Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1913 (Anul 76, nr. 1-24)
1913-01-01 / nr. 1
|^1B& 2 Cum însă dela independenţa şi tăria statului român atârnă şi salvarea noastră, privirile noastre sunt încordate spre această ţară şi parcă o adânca îngrijorare ne cuprinde sufletele. De cum o urmărim In avântul ei spre Bulgaria, parcă ne cutremurăm, când simţim cum ea îşi creiază un duşman mai mult, pentru ca cu vremea să fie încunjurată jur împrejur ca într-un inel numai de duşmani. In pragul anului ce vine suntem deci cuprinşi de o vehementă agitaţie. Cine ştie, ce ne va aduce ziua de mâne ? O poruncă supremă însă se desprinde din mijlocul îngrijorărilor ce ne preocupă . Luptaţi !, ne spune cineva, un glas adânc, glasul vieţii, al conservării noastre naţionale. Asociaţiunea a promis înfiinţarea tovărăşiilor economice. Criza care bântue cu furie însă a amânat pentru câtva timp înfăptuirea acestei hotărâri. O acţiune intenzivă ni se impune. Şi această acţiune trebue să se extindă asupra tuturor elementelor cari alcătuesc societatea românească. Ţinta noastră cea mai apropiată trebue să fie: Crearea şi cultivarea unui ideal, care să însufleţească şi să stăpânească întreg poporul românesc. Dar pentru aproprierea unanimă a acestui ideal se recere dela noi toţi muncă intenzivă şi ni se impune cea mai neînfricată luptă pentru a creşte cu vremea o mentalitate, care să fie în stare a înţelege rostul, noima acelui ideal şi sa aibă şi putinţa ca într’un moment dat să-l şi înfăptuiască. Conştiuă acest adevăr superior, „Gaze -'ui Transilvaniei“ întră în al 76 lei an al vieţii sale, continuând să llupte ei pentru infiltrator, acelui adevăr în sufletele tuturora şi pentru înfăptuirea idealului al cărui rost l’a înţeles de la întemeerea sa. Dr. Voicu Niţescu. De tratativele acestea vor urma, România nu are motiv să mobili- zeze sau să ocupe vre-un teritoriu bulgăresc. Este drept, că tratativele de la Londra întâmpină oarecari întârzieri, dar aceasta nu din cauza neînţelegerilor dintre Bulgaria şi România, ci din aceia, că Turcia nu trece peste anumite puncte ale sale de vedere în ce priveşte cedarea Adrianopolului şi a insulelor din marea Egee In tot cazul, Guvernul român este hotărât să termine diferendul cu Bulgaria, înainte ca acesta să inchee pacea cu Turcia. Un comunicat sfidat român. Ziarele din România au fost autorizate să publice următorul comunicat oficial despre mersul tratativelor cu Bulgaria: Tratativele de la Londra îşi urmează calea lor normală între d-nii Ioaneff şi Mişu, pe de o parte şi între d-nii Ilare Ionescu şî Joaneff pe de altă parte. Câtă vre GAZETA TRANSILVA5 Mtj- Sa Monarhul către ministrul MaioresCU Din Bucureşti ni se scrie, că preşedintele consiliului şi ministru de externe, dl Titu Maiorescu a primit din partea Monarhului austro-ungar un autoportret încadarat intr’o splendidă şi bogată ramă de aur. Portretul a fost însoţit de o scrisoare autografă, prin care Maj. Sa felicită pe d. Titu Maiorescu pentru înţelepciunea, cu care a ştiut în momentele de faţă să înlăture prin poziţia de neutralitate a României un conflict, care ar fi putut avea urmări fatale pentru întreaga Europă. Prin aceiaşi scrisoare, Augustul împărat şi Rege Frantz Iosef, asigură guvernul român de sprijinul, pe care Austro-Uungaria este dispusă să-l dea României în orice moment şi în orice împrejurare, când interesele acestei ţări o vor cere. Chestia macedoromână in dtepta Bulcovinei In şedinţa de alaltaeri a dietei bucovinene deputatul român, cavalerul, de Flondor, a depus o moţiune de urgenţă, iscădită de aproape toţi deputaţii români, propunând dietei să-şiexprime indignarea cea mai adâncă faţă de atrocităţile făptuite de greci şi sârbi în contra macedoromânilor şi stăruin&Bkentri$&ca consec- I guvernul de la ă.Vkfhhi^atoiiir onruva ct narek(\ ri cedo jx precum şi că se va păstra naţional. I n garanţii, lor se va prezenta şi la Ţarul. Ştirile din China anunţă, că acolo se consideră ca inevitabil un răsboiu cu Rusia, din pricina Mongoliei. Din Peking se anunţă, că guvernul rusesc a provocat pe guvernul chinez să achite suma de despăgubire ce o datoreşte Rusiei din prilejul răscoalei boxerilor, căci China s-a provocat ce e drept la lipsa de bani, dar acum guvernul chinez avansează mari sume de bani pentru cumpărare de arme şi organizare de trupe. Consiliu ministerial. Sâmbătă s-a ţinut în Budapesta un consiliu ministerial, la care a luat parte pentru prima dată şi noul ministru de justiţie Balogh Ienö. La ordinea zilei au fost chestii curente: Rusia şi China. La Petersburg a sosit o deputaţiune mongolă, care va fi primită de primministrul Kokovcev şi de ministrul de externe Sasanov. Ea In jurul proiectului electoral. Intre ştirile nai recente în jurul proiectului electoral este ştirea despre atitudinea unor conservatori din partidul muncii contr proiectului, şi cari sunt secundaţi de Saşi, Conservatorii şi Saşii. Din Budapesta se scrie, că în cercurile conservatoare ale partidului muncii şi între Saşi s’i ivit o mişcare pentru schimbarea unor dispoziţii ale proiectului lui Lukács. Aceştia află, că proiectul e prea ridicat şi nu apără îndestul interesele Saşilor şi ale 3laghidrilor în special în Ardeal şi face prea mari concesii naţionalitâţii române. Mişcarea aceasta, se zice, că e pusă la cale de Sándor János, fost prefect în Ardeal şi fost secretar de stat, cumnatul lui Tisza. La aceasta mişcare se alătură şi Saşii. Se spune însă, că ea e înscenată de guvern, ca să arete faţă de pretenţia radicalilor din ţară, că proiectul electoral urmează o cale mijlocie. Deputatul sas Gratz Gustav întrebat de un ziarist în chestia aceasta, a zis, că nu există nici o mişcare organizată între deputaţii saşi şi cei din partidul muncii. Dânsul asemenea afla, că calificaţiile fixate în proiectul lui Lukács favorizează pe Români faţă de Saşii şi Ungurii din Ardeal. Pentru a denatura aceasta, deputatul Gratz află unele modalităţi, anume: Intimi ar fi să se facă în lege unii dispoziţii diferite pentru Ardeal, sau mai bine zis, să se facă hariere mai stricte. -V*W MRpfolii *... J. &co.,“- ‘ \ condiţiile de caii/faufti:, vina vorba de dreptul de vot, dar şi analfabeţilor. A treia modalitate ar fi împărţirea cercurilor electorale. Cum vedem tot povestea veche o ţară cu două legi electorale, una pentru Ungaria proprie şi una pentru Ardeal, de dragul privilegiaţilor de aici. Adunări poporale. Partidul social-democrat se pregăteşte cu energie de luptă. La comitetul central s-au înştiinţat ţinerea de adunări poporale de protestare din foarte multe părţi, înştiinţările continuă. La aceste adunări ia parte în număr mare şi elementul burghez, care în mare parte e contra proiectului. Congresul comunelor a luat la timpul său poziţie pentru sufragiul universal, fără restricţiuni. Acum se va ţinea un nou congres regnicolar în Budapesta la 16 Februarie 1913. Se agită, ca reprezentanţii comunelor să se pronunţe şi în acest congres pentru sufragiul universal. Din Budapesta s’au trimis la ţară 2000 de broşuri volante, în cari între altele se arată cât de master au fost tratatei) .interesele comunelor de cătră parlamentul bazat pe cens. se proclame un no. 0 . 26 Ianuarie. Atunci se va hotara şi ziua, când să înceapă greva. Sfârşitul ei va atârna de la dezvoltarea evenimentelor. Comunele delegaţilor turci. Turcia continuă Tratativele de pact Rechemrea Acţiunea Puterilor, războiul. Inpotmolindu-se tratativele de pace se aşteaptă dint’un moment in altul rechemarea delegaţilor turci, ceea ca înseamnă reluarea ostilităţilor Cu toate că delegaţii turci au primit intradevăr instrucţiuni, ca să se înapoieze în Tur- Ko bu, critic respin„ cedarea prindere. Pân’a lua, când Rc teritoriu Vie, se teleg guvermu decisivă, primi partea P nu va Românic brogea b se va fortul Danev. România partea, dr până acu această lonesc. cari cupi mine dai nupolul, atu,. Puterile ceasta de a rezolva diferendul româîiobulgar. Franţa este de acord în această chestie cu puterile triplei alianţe. Astfel soarta Adrianopolului este în strânsă legătură cu aceea a Silistrei. Se speră că încheierea unui astfel de compromis nu va întâmpina greutăţi la Sofia. Din Ministrul Filipescu la Constantinopol. Ziarul «Lokalanzeiger» anunţă din Constantinopol . Conducătorul misiunei române, d. ministru N. Filipescu, care se află de trei zile la Constantinopol, a declarat următoarele: Misiunea noastră nu urmăreşte interese politice. Mi-am întrebuinţat Chestia romiâno-Moară în planul prim. In urma atitudinei energice şi hotărâte a delegaţilor români, încredinţaţi cu tranşarea diferendului bulgaro-român, chestia pretenţinilor României a ajuns in planul prim preocupând întreaga lume diplomatică. Politica de trigănare, urmată de Bulgari în ce priveşte concesiunile faţă de România, a creat o fază extrem de critică în diferendul românobulgar. In cercurile diplomatice se spune, că hotărârea în diferendu româno-bulgar priveşte acum persoana regelui Ferdinand. Suveranul bulgar trebue să spună ultimul cuvânt. In România se aşteaptă, ca regete Ferdinand să facă declaraţiuni într’un sens oarecare. Puterile recon^anda ambelor state să aibă o atitudine calup. In Bulgaria se spur’.o că dac?! România vacanța făcând o călătorie de plăcere 1 - ' /»îi Tnr*eia aimt. 1TT.l0Tl va ocupa terrorul pe care 51 pretinde, chestia Aceasta nu va fi definitiv tratată, deoarece Bulgaria imedat, după ce îşi va reorganiza armata, va reocupa acel teritoriu. Câtă importanţă se da condiplomatic, rezultă şi din faptul, că ministrul Take Ionescu, însoţit de d-l Mişu, a avut alaltaeri o întrevedere mai lungă cu ministrul Angliei Sir Fdw-Grey-După şluire mai nouă tratativele bulgario-revine se urmează în acelaşi timp la Londn, la Sofia şi la Bucureşti între delegaţii ambelor ştiute. Cu toată situaţia încordată, am crede că Bulgaria va fi nevoită să, cedeze, pentru a nu provoca o .'complicaţiune nonă, care ar putea-o nosi răsboiului victorios, de roalele \ Relaţiile noastre cu Turcia sunt intime, căci avem aceleaşi interese. Bulgaria, probabil nu va împlini pretent noastre. Dr. Daneff probabil vrem tratativele până după inch' Noi am cerut bulgarilor Cavarna până la Turtucigaria îşi va amâna răf testabil se vor provoc acest caz tu va lua-o o şi e foarte tpac ca într’un — fără nici o convenţie , România şi Turcia să lupte , căci sunt în joc interesele lor -mâne paceiul dela ă Bulinconatţi. Incbi lalog .iă — eună, nume. S tih Un ghişeu is ghe mogheh (Sau toastul rostit — cu prilejul banchetului dat de adunarea generală a institutului de credit şi economii »Banca plugarilor« —din partea »Magnificenţei Sale Domnului Dr. Fekete- Negreanu, întâiul acţionar al institutului şi preşedinte al direcţiunei, fost »geputat parlamentar în camera Ungariei«, mare proprietar şi membru al congregaţiunei comitatente, membru fondator al Asociaţiunei şial Fondului de teatru, membru onorific al »secţiunei economice«, membru ordinar al »Reuniunei pentru asigurarea vitelor«, etc. etc...«; — Pănă acum sau »ridicat« în mijlocul însufleţirei generale următoarele paste : Dr. Marc Aurel Gurilă, directorul tiv şi jurisconsultul institutului, »inteligenţa română din loc şi »deosebi pentru reprezentantul luii«; Toma Blându,protopresumbru în direcţiune, pentru bani şi mai cu seamă penele dame, cari n’au pregetat . Anchedim Onofrei Toacşe, merit şi cassar activ« al p »Magnificenţa« Sa D-l Dr. anu preşedintele direcţiune granit al institutului«, dificenţa Sa Dr. anu (120 kilograme, tip scurt dar gros, frunte foarte îngustă, în schimb ceafă enormă ce face cinci ondulațiuni sclipicioase, ochi mici... verzi, pierduţi în grăsimea obrazului, barbă »Kaiser«, de 58 de ani, vorbeşte înăduşindu-se mereu. — Tocmai în acest moment ride de gluma vecinului, aprobându-l: »Aşa-i... ţucu-che.. hé! hé! hé!«... aducându-și însă aminte, că trebue să vorbească, se întoarce plin de curtoazie cătră vecinii săi apropiați: »Escuzațî-mă, Vă rog,... dar sînțăsc moralminte’ că trabă să răspund anchevorbitorului meu, deci suspendez în sus, o fărmă, plăcuta convarsăciune a Domniilor Voasche, cu răghicarea unuia toast propriu... hé! hé! hé !«... —acuma loveşte de câteva ori cu cuţitul întrun »pocal«, tuşeşte zdravăn, dregându-şi glasul, îşi smânceşte apoi cu toată puterea burta, ce i se înţepenise subt scândura prea lată a mesii improvizate, şi între strigăte de : »S’auzim !... Să trâiască ! Bravo !.. Silenţium Domnilor ! etc..«, începe aşa): „Ie speclavhelor Doamnye... specialilor Domnyi! Cu permisunea Dumnyiilor Voasche, o să vorbăsc şi io câcheva voarbe,... amu nu că doară fiin’cumcă aş voi vez-Doamnye să-mi arît talentul și dexteritachea în stil și conversăciunye... au doară pân’ce ca acționar al băncii îmi compeche și mie dreptu aiesta natural și elementar, — ci francaminche, spunându-vă cea dreaptă : Rumânu or de inghe ar fi iei,... amu bunăoară gle egzemplu ghin Bănat, ghin Biharie, au chiar ghin Maramureș bună-mi-che,... iei esche p’îngă poiet și orător,... țucu-che ! Cum aș ace pîntu cauza unui oarecare egzempu,... sau ca să mă chiarific mai expticit, mă asprim afară în modalitachea următoare (natural, în speranța, că nuine nu m’a acuza, că plagiez pe încununatul bard Baziliu Alexandri!): »Rumânu s’o rsăscutu-să orator«.. . amu fiie-ar iei grecocatolic sau grecooriental, cum zic, fără gheosăbire ghe confestnye... Un glas: (încântat, erumpe în aplauze)... »Bravo !... admirabil, hahaha! al drac. Alt glas: (tăindu-i vorba) »Silențium,... Domnule !.. Oratorem basci minime decet! S’ausim !« Dr. Fekete (grav și solemn) Obiectul ghiscursului aiestuia, vezbinge, nu poache fi alta, ghecât națiunea noastă cea dulce, ighecă poporul nostu ghela sache, mă rog, pîntu bingele și prosperarea caruie luptăm unge băptaimi, mai amarniic ca odinioară (în focul entuziasmului ce-l stăpânește atinge cu voluminosul său abdomen farfuria de pe marginea mesii, care cade spirgându-s® în bucăți). Dr. Fekete (pentru sine, foarte încet: „Ebadtal... malum omen", dar continuă numaidecât tare). In orățiunea classică de adinghre a Dumnyiisale, f AIL L E a R. fliniiiorttl eartlft Imp. regale sl i . ’at la 1845. Am Domnul Dr. Gugilă, spectabilul meu (Oratorul roşu ca racul şi să -■ oarecândva col legă şi amu, ghin feri- I un — soare, continua:) O p , cire, Magnyiflcenţia Sa Domnul ghepu- mă rog, îmi arăghic pocalul • tat al Dumnyiilor Voasche în speţial^ şi pe ghecée lăture, al naţiunii r*l,_ mânge, ca cantitache ghe populăciuni'y® întreagă, în jenerât... au actentuat ( mă rog, punctul ghe vi.ghere şi al institutului nostru ghe croghit...’ Un glas: (plin de convinge: Trăiască stâlpul de granit al băncii!« Dr. Fekete. (Folosidu-se de acest moment, se şterge cu batista pe obraz, în jurul gâtului şi pufăie odată strajnic, apoi înviorat, continuă:) că aghecă institutul va fi şi gheama nainche condus cu înţălepciune și precăuciunye, dară mai bine zis, în fraternitache ghesăvârșită, căci precum s’au expectorat aliquando Horațius Flakkus — pe cri că nu l-am confundatu-l cu un oarecare altul filosof ghin antițitachea ghepărtată — filosoful aiesta erudit au lnunțat mă rog, propusăciunyea nemuritoare: »Concorghia parvae res crescunt, ghiscorghia maximae ghille buntir!« Aghecă, traduc pe limba mână — pân’ce nu fiecare schie nesche: ;Pân concorghie lucrunânțele cresc, ua însă pâr ■ barăm céle mai granghii să gheslățăsc ghecătr’^’ Un glas (ca un »Bravoooooo!...« Foarte multe * şărta lichidul arestatău »tu frăţietachea rumânyească „S fin tăche lăturile locuiche ghe Kuinyi, pântru cununa ghe roze şi liliomuri cari sânt nesminchit damele şi Domnyişoarele noasche mândre,.. . ţucu-le pe tăche... aghecăta zic în jenere, pântu ^ femeea rumână, fără ghe care nu să poaclă &/ rog. ’ nimic ... ItvzFumpe:) As» ■ 31 * a