Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1913 (Anul 76, nr. 1-24)

1913-01-01 / nr. 1

|^1B& 2 Cum însă dela independenţa şi tăria statului român atârnă şi salvarea noastră, privirile noastre sunt încordate spre această ţară şi parcă o adânca îngrijorare ne cuprinde sufletele. De cum o ur­mărim In avântul ei spre Bulga­ria, parcă ne cutremurăm, când simţim cum ea îşi creiază un duş­man mai mult, pentru ca cu vre­mea să fie încunjurată jur împre­jur ca într-un inel numai de duş­mani. In pragul anului ce vine suntem deci cuprinşi de o vehe­mentă agitaţie. Cine ştie, ce ne va aduce ziua de mâne ? O po­runcă supremă însă se desprinde din mijlocul îngrijorărilor ce ne preocupă . Luptaţi !, ne spune cineva, un glas adânc, glasul vieţii, al conservării noastre naţionale. Asociaţiunea a promis înfiin­ţarea tovărăşiilor economice. Criza care bântue cu furie însă a a­­mânat pentru cât­va timp înfăp­tuirea acestei hotărâri. O acţiune intenzivă ni­ se im­pune. Şi această acţiune trebue să se extindă asupra tuturor elemen­telor cari alcătuesc societatea ro­mânească. Ţinta noastră cea mai apro­piată trebue să fie: Crearea şi cultivarea unui ideal, care să în­sufleţească şi să stăpânească în­treg poporul românesc. Dar pen­­tr­u aproprierea unanimă a acestui ideal se recere dela noi toţi muncă intenzivă şi ni­ se impune cea mai neînfricată luptă pentru a creşte cu vremea o mentalitate, care să fie în stare a înţelege rostul, noima acelui ideal şi sa aibă şi putinţa ca într’un mo­ment dat să-l şi înfăptuiască. Conştiu­ă acest adevăr su­perior, „Gaze -'ui Transilvaniei“ în­tră în al 76 lei an al vieţii sale, continuând să llupte ei pentru infiltrat­or, acelui adevăr în sufletele tuturora şi pentru înfăp­tuirea idealului al cărui rost l’a înţeles de la întemeerea sa. Dr. Voicu Niţescu. De tratativele acestea vor urma, România nu are motiv să mobili- zeze sau să ocupe vre-un teritoriu bulgăresc. Este drept, că tratativele de la Londra întâmpină oarecari în­târzieri, dar aceasta nu din cauza neînţelegerilor dintre Bulgaria şi România, ci din aceia, că Turcia nu trece peste anumite puncte ale sale de vedere în ce priveşte ceda­rea Adriano­polul­ui şi a insulelor din marea Egee In tot cazul, Gu­­vernul român este hotărât să ter­mine diferendul cu Bulgaria, înainte ca acesta să inchee pacea cu Turcia. Un comunicat sfidat român. Zia­rele din România au fost autorizate să publice următorul comunicat oficial despre mersul tratativelor cu Bulgaria: Tratativele de la Londra îşi urmează calea lor normală între d-nii Ioaneff şi Mişu, pe de o par­te şi între d-nii Ilare Ionescu şî Joaneff pe de altă parte. Câtă vre GAZETA TRANSILVA5 Mtj- Sa Monarhul către ministrul MaioresCU­ Din Bucureşti ni se scrie, că preşedintele consiliului şi ministru de externe, dl Titu Maiorescu a primit din partea Monarhului austro-ungar un autoportret încadarat intr’o splen­didă şi bogată ramă de aur. Portretul a fost însoţit de o scrisoare autografă, prin care Maj. Sa felicită pe d. Titu Maiorescu pentru înţelepciunea, cu care a ştiut în momentele de faţă să înlă­ture prin poziţia de neutralitate a Ro­mâniei un conflict, care ar fi putut avea urmări fatale pentru între­aga Europă. Prin aceiaşi scrisoare, Augustul împărat şi Rege Frantz Iosef, asigură guvernul român de sprijinul, pe care Austro-Uungaria este dispusă să-l dea României în ori­ce moment şi în ori­ce împrejurare, când interesele acestei ţări o vor cere. Chestia macedoromână in dtep­ta Bulcovinei­ In şedinţa de alalta­­eri a dietei bucovinene deputatul român, cavalerul, de Flondor, a depus o moţiune de urgenţă, iscă­­dită de aproape toţi deputaţii ro­mâni, propunând dietei să-şi­­ex­­prime indignarea cea mai adâncă faţă de atrocităţile făptuite de greci şi sârbi în contra macedo­românilor şi stă­ruin&Bkentri$&ca consec- I guvernul de la ă.Vkfhhi^atoiiir onruva ct narek(\ ri cedo jx precum şi că se va păstra naţional. I n garanţii, lor se va prezenta şi la Ţarul. Ştirile din China anunţă, că acolo se consideră ca inevitabil un răsboiu cu Rusia, din pri­cina Mongoliei. Din Peking se anunţă, că guver­nul rusesc a provocat pe guvernul chi­nez să achite suma de despăgubire ce o datoreşte Rusiei din prilejul răscoalei boxerilor, căci China s-a provocat ce e drept la lipsa de bani, dar acum gu­vernul chinez avansează mari sume de bani pentru cumpărare de arme şi or­ganizare de trupe. Consiliu ministerial. Sâmbătă s-a ţinut în Budapesta un consiliu minis­terial, la care a luat parte pentru prima dată şi noul ministru de justiţie Balogh Ienö. La ordinea zilei au fost chestii curente: Rusia şi China. La Petersburg a sosit o deputaţiune mongolă, care va fi primită de primministrul Kokovcev şi de ministrul de externe Sasanov. Ea In jurul proiectului electoral. Intre ştirile nai recente în jurul proiectului electoral este ştirea despre atitudinea unor conservatori din parti­dul muncii contr proiectului, şi cari sunt secundaţi de Saşi, Conservatorii şi Saşii. Din Budapesta se scrie, că în cer­curile conservatoare ale partidului mun­cii şi între Saşi s’i ivit o mişcare pen­tru schimbarea unor dispoziţii ale pro­iectului lui Lukács. Aceştia află, că proiectul e prea ridicat şi nu apără îndestul interesele Saşilor şi ale 3la­­ghidrilor în special în Ardeal şi face prea mari concesii naţionalitâţii ro­mâne. Mişcarea aceasta, se zice, că e pusă la cale de Sándor János, fost pre­fect în Ardeal şi fost secretar de stat, cumnatul lui Tisza. La aceasta miş­care se alătură şi Saşii. Se spune însă, că ea e înscenată de guvern, ca să arete faţă de pretenţia radicalilor din ţară, că proiectul electoral urmează o cale mijlocie. Deputatul sas Gratz Gustav între­bat de un ziarist în chestia aceasta, a zis, că nu există nici o mişcare orga­nizată între deputaţii saşi şi cei din partidul muncii. Dânsul asemenea afla, că calificaţiile fixate în proiectul lui Lukács favorizează pe Români faţă de Saşii şi Ungurii din Ardeal. Pentru a denatura aceasta, depu­tatul Gratz află unele modalităţi, anume: Intimi ar fi să se facă în lege unii­­ dispoziţii diferite pentru Ardeal, sau mai bine zis, să se facă hariere mai stricte. -V*W MRpfolii *... J. &co.,“- ‘ \ condiţiile de caii/faufti:, vina vorba de dreptul de vot, dar şi analfabeţilor. A treia modalitate ar fi împărţirea cercu­rilor electorale. Cum vedem tot povestea veche o ţară cu două legi electorale, una pen­tru Ungaria proprie şi una pentru Ar­deal, de dragul privilegiaţilor de aici. Adunări poporale. Partidul social-democrat se pregă­teşte cu energie de luptă. La comitetul central s-au înştiinţat ţinerea de adu­nări poporale de protestare din foarte multe părţi, înştiinţările continuă. La aceste adunări ia parte în număr mare şi elementul burghez, care în mare parte e contra proiectului. Congresul comunelor a luat la timpul său poziţie pentru sufragiul uni­versal, fără restricţiuni. Acum se va ţinea un nou congres regnicolar în Budapesta la 16 Februarie 1913. Se agită, ca reprezentanţii comunelor să se pronunţe şi în acest congres pen­tru sufragiul universal. Din Budapesta s’au trimis la ţară 2000 de broşuri vo­lante, în cari între altele se arată cât de master au fost tratatei) .interesele comunelor de cătră parlamentul bazat pe cens. se proclame un no. 0 . 26 Ianuarie. Atunci se va hotara şi ziua, când să înceapă greva. Sfârşitul ei va atârna de la dezvoltarea eveni­mentelor. Comunele­ delegaţilor turci. Turcia continuă Tratativele de pact Rechemrea Acţiunea Puterilor, războiul. Inpotmolindu-se tratativele de pace se aşteaptă dint’un moment in altul rechemarea delegaţilor turci, ceea­ ca înseamnă reluarea ostilităţilor Cu toate că delegaţii turci au primit in­trade­văr instrucţiuni, ca să se înapoieze în Tur- Ko­ bu, criti­c respin„ cedarea prinde­­re. Pâ­­n’a lua, când Rc teritoriu Vie, se teleg guvermu decisivă, primi partea P nu va Românic brogea b se va for­tul Danev. România partea, dr până acu această lonesc. cari cupi mine dai nupolul, atu,. Puterile ceasta de a rezolva diferendul româîio­­bulgar. Franţa este de acord în a­­ceastă chestie cu puterile triplei ali­anţe. Astfel soarta Adrianopolului este în­ strânsă legătură cu aceea a Silis­­trei. Se speră că încheierea unui astfel de compromis nu va întâmpina greu­tăţi la Sofia. Din Ministrul Filipescu la Constantinopol. Ziarul «Lokalanzeiger» anunţă din Constantinopol . Conducătorul misiunei române, d. ministru N. Filipescu, care se află de trei zile la Constantinopol, a declarat următoarele: Misiunea noastră nu urmăreşte interese politice. Mi-am întrebuinţat Chestia romiâno-Moară în planul prim. In urma atitudinei energice şi hotărâte a delegaţilor români, încredinţaţi cu tranşarea diferen­dului bulgaro-român, chestia pre­­tenţinilor României a ajuns in planul prim preocupând întreaga lume diplomatică. Politica de tri­­gănare, urmată de­ Bulgari în ce priveşte concesiunile faţă de Ro­mânia, a creat o fază extrem de critică în diferendul româno­­bulgar. In cercurile diplomatice se spune, că hotărârea în diferendu­ româno-bulgar priveşte acum per­soana regelui F­erdinand. Suvera­nul bulgar trebue să spună ulti­mul cuvânt. In România se aş­teaptă, ca regete Ferdinand să facă declaraţiuni într’un sens oarecare. Puterile recon^anda ambelor state să aibă o atitudine calup. In Bul­garia se spur’.o că dac?! România­­ vacanța făcând o călătorie de plăcere 1 - ' /»î­i Tnr*eia aimt. 1T­T.l0Tl­ va ocupa terrorul pe care 51 pre­tinde, chestia Aceasta nu va fi definitiv trat­ată, de­oare­ce Bul­garia imed­at, după ce îşi va reor­ganiza armata, va reocupa acel teritoriu. Câtă importanţă se da con­­diplomatic, rezultă şi din faptul, că ministrul Take Ionescu, însoţit de d-l Mişu, a avut alaltaeri o întrevedere mai lungă cu ministrul An­gliei Sir­ Fdw-Grey-După şluir­e mai nouă trata­tivele bulgario-r­evine se urmează în acelaşi t­imp la Londn, la Sofia şi la Bucureşti între delegaţii ambelor ştiute. Cu toată­­ situaţia încordată, am­ crede că Bulgaria va fi nevoită s­ă, cedeze, pentru a nu provoca o .'complicaţi­une nonă, care ar putea-o nosi răsboiului victorios, de roa­lele \ Relaţiile noastre cu Turcia sunt intime, căci avem aceleaşi interese. Bulgaria, probabil nu va împlini pretent noas­tre. Dr. Daneff probabil vrem­ tratativele până după inch' Noi am cerut bulgarilor­­ Cavarna până la Turtuci­garia îşi va amâna răf testabil se vor provoc acest caz tu va lua-o o şi e foarte tp­ac ca într’un — fără nici o convenţie , România şi Turcia să lupte , căci sunt în joc interesele lor -mâne pacei­ul dela ă Bul­­incon­­atţi. In­cbi lalog .iă — eună, nume. S­ tih Un ghişeu is gh­e mogheh (Sau toastul rostit — cu prilejul banchetului dat de adunarea generală a institutului de credit şi economii »Banca plugarilor« —din partea »Mag­nificenţei Sale Domnului Dr. Fekete- Negreanu, întâiul acţionar al institutu­lui şi preşedinte al direcţiunei, fost »g­eputat parlamentar în camera Un­gariei«, mare proprietar şi membru al congregaţiunei comitatente, membru fondator al Asociaţiunei şi­­al Fondului de teatru, membru onorific al »secţiu­­nei economice«, membru ordinar al »Re­­uniunei pentru asigurarea vitelor«, etc. etc...«; — Pănă acum sau »ridicat« în mij­locul însufleţirei generale următoarele paste : Dr. Marc Aurel Gurilă, directorul tiv şi jurisconsultul institutului, »inteligenţa română din loc şi »deosebi pentru reprezentantul luii«; Toma Blându,protopres­­umbru în direcţiune, pentru b­ani şi mai cu seamă pen­ele dame, cari n’au pregetat . Anchedim O­n­o­frei Toacşe, merit şi cassar activ« al p »Magnificenţa« Sa D-l Dr. anu preşedintele direcţiu­ne granit al institutului«, dificenţa Sa Dr. anu (120 kilograme, tip scurt dar gros, frunte foarte îngustă, în schimb ceafă enormă ce face cinci ondulațiuni sclipicioase, ochi mici... verzi, pierduţi în grăsimea obrazului, barbă »Kaiser«, de 58 de ani, vorbeşte înă­­duşindu-se mereu. — Tocmai în acest moment ride de gluma vecinului, apro­­bându-l: »Aşa-i... ţucu-che.. hé! hé! hé!«... aducându-și însă aminte, că tre­bue să vorbească, se întoarce plin de curtoazie cătră vecinii săi apropiați: »Escuzațî-mă, Vă rog,... dar sînțăsc mo­­ralminte’ că trabă să răspund anche­­vorbitorului meu, deci suspendez în sus, o fărmă, plăcuta convarsăciun­e a Dom­­n­iilor Voasche, cu răghicarea unuia toast propriu... hé! hé! hé !«... —­acuma loveşte de câteva ori cu cuţitul întrun »pocal«, tuşeşte zdravăn, dregându-şi glasul, îşi smânceşte apoi cu toată pu­terea burta, ce i­ se înţepenise subt scândura prea lată a mesii improvizate, şi între strigăte de : »S’auzim !... Să trâ­iască ! Bravo !.. Silenţium Domnilor ! etc..«, începe aşa): „Ie speclavhelor Doamnye... spec­ialilor Domnyi! Cu permisun­ea Dum­­nyiilor Voasche, o să vorbăsc şi io câ­­cheva voarbe,... amu nu că doară fiin’­­cumcă aş voi vez-Doamnye să-mi arît talentul și dexteritachea în stil și con­­versăciunye... au doară pân’ce ca ac­ționar al băncii îmi compeche și mie d­reptu aiesta natural și elementar, — ci francaminche, spunându-vă cea dreap­tă : Rumânu or de inghe ar fi iei,... amu bunăoară gle egzemplu ghin Bă­nat, ghin Biharie, au chiar ghin Mara­mureș bună-mi-che,... iei esche p’îngă poiet și orător,... țucu-che ! Cum aș ace pîntu cauza unui oarecare egzempu,... sau ca să mă chiarific mai expticit, mă asprim afară în modalitachea următoare (natural, în speranța, că nuine nu m’a acuza, că plagiez pe încununatul bard Baziliu Alexandri!): »Ru­mânu s’o rsăscutu-să orator«.. . amu fiie-ar iei grecocatolic sau grecooriental, cum zic, fără gheo­­săbire ghe confestnye... Un glas: (încântat, erumpe în aplauze)... »Bravo !... admirabil­, hahaha! al drac. Alt glas: (tăindu-i vorba) »Silen­țium,... Domnule !.. Oratorem b­asci mi­nime decet! S’ausim !«­ Dr. Fekete (grav și solemn) Ob­­iectul ghiscursului aiestuia, vezbinge, nu poache fi alta, ghecât națiun­ea noastă cea dulce, ighecă poporul nostu ghela sache, mă rog, pîntu bingele și prosperarea caruie luptăm u­nge băpt­­aimi, mai amarniic ca odin­ioară (în focul entuziasmului ce-l stăpânește atinge cu voluminosul său abdomen farfuria de pe marginea mesii, care cade spirgându-s® în bucăți). Dr. Fekete (pentru sine, foarte în­cet: „Ebadtal... malum omen", dar conti­nuă numai­decât tare). In orățiun­ea classică de­ adinghre a Dumnyiisale, f AIL L E a R.­­ fliniiiorttl eartlft Imp. regale sl i . ’at la 1845. Am Domnul Dr. Gugilă, spectabilul meu­­ (Oratorul roşu ca racul şi s­ă­­ -■ oarecândva col legă şi amu, ghin feri- I un — soare, continua:) O p , cire, Magnyiflcenţia Sa Domnul ghepu- mă rog, îmi arăghic pocalu­l • tat al Dumnyiilor Voasche în speţial^ şi pe ghecée lăture, al naţiun­ii r*l,_ mânge, ca cantitache ghe populăciuni'y® întreagă, în jenerât... au actentuat ( mă rog, punctul ghe vi.ghere şi al ins­titu­­tului nostru ghe croghit...’ Un glas: (plin de convinge: Trăiască stâlpul de granit al băncii!« Dr. Fekete. (Folosidu-se de acest moment, se şterge cu batista pe obraz, în jurul gâtului şi pufăie odată straj­­nic, apoi înviorat, continuă:) că aghecă institutul va fi şi gheama nainche con­dus cu înţălepciun­e și precăuciunye, dară mai bin­e zis, în fraternitache ghesăvârșită, căci precum s’au expec­­torat aliquando Horațius Flakkus — pe cri­ că nu l-am confundatu-l cu un oarecare altul filosof ghin antițitachea ghepărtată — filosoful aiesta erudit au lnunțat mă rog, propusăciunyea n­emuritoare: »Concorghia parvae res crescunt, ghiscorghia maximae ghille buntir!« Aghecă, traduc pe limba mână — pân’ce nu fiecare schie nesche: ;Pân concorghie lucru­­nânțele cresc, ua însă pâr ■ barăm céle mai granghii să gheslățăsc ghecătr’^’ Un glas (ca un »Bravoooooo!...« Foarte multe * şărta lichidul aresta­tău »tu frăţie­­tachea rumânyească „S fin tăche lăturile locuiche ghe Kui­n­yi, pântru cununa ghe roze şi liliomuri cari sânt nesminchit damele şi Domnyişoarele noasche mândre,.. . ţucu-le pe tăche... aghecăta zic în jenere, pântu ^ femeea rumână, fără ghe care nu să poaclă &/ rog. ’ nimic ... ItvzF­­umpe:) As» ■ 31 * a

Next