Gazeta Transilvaniei, septembrie 1914 (Anul 77, nr. 193-215)
1914-09-03 / nr. 193
Nr. 193. Anul LXXm Braşov, Miercuri 3 (16 Septemvrie 1914 ABONAMENTUL Pe un an . . .24 Cor- Pe o mro. de an 12 . Pe trei Ioni. . . 6 „ Pentru România şi strâmâtete. Pe an u . . . 40 lei. Pe o jam. da ap 20 „ TELEFON V. 220, REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târgul Inului Nr. 80 INSERATELE ce primesc la administraţie. Preţul dupre tarif şi Învoială. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. Manuecrisela nu ee Innapoiată. Situaţia pe câmpul de răsboiu. Pe baza ştirilor oficiale cenzurate primite din cartierul pressei şi de la biroul telegrafic şi de corespondenţă ungar in decursul zilei de azi situaţia pe câmpul de răsboiu se prezentă astfel: 1. In nordul Monarhiei, Biroul telegrafic ungar publică următorul comunicat oficial cenzurat: Conform raportului primit de la corespondenţii de război situaţia este astăzi mai favorabilă, ca până acum, deoarece trupele noastre au ocupat un teritoriu mai puţin estins şi mai corespunzător. încercarea ruşilor de a sparge linia noastră nu ne mai ameninţă în o aşa măsură ca până acum, deoarece trupele noastre în nouele lor poziţii işi împlinesc minunat chemarea ce se restrânge numai la defensivă faţă de forţa covârşitoare a Ruşilor. Situaţia va rămânea neschimbată, până când trupele austro-ungare se vor uni cu trupele ce vin din Germania în ajutorul nostru sau până când trupele germane din Franţa, de care Germania se va putea lipsi, vor sosi pe teatrul nostru de războiu. Un al doilea comunicat al biroului ung. da corespondență spune următoarele : După ce armata principală rusească s’a concentrat spre nord de Rava-Ruska, generalul Dankt a fost nevoit să se retragă in cea mai deplină ordine. Lupta decisivă a ajuns prin urmare la un punct mort. In momentul acesta este cel mai important lucru, că trupele noastre, cari s’au luptat cu o rară vitejie timp de mai multe săptămâni, se odihnesc şi îşi completează perderile suferite. Un al treilea comunicat al bir. ung. de coresp. anunţă între altele : Retragerea trupelor noastre în nouile lor poziţii a urmat în cea mai mare linişte şi fără ca să fim stingheriţi de duşmanul obosit. Nouile poziţii s’au ales din motive de ordin strategic şi au fost deja ocupate de trupele noastre. Armatele generalilor Dankt şi Auffenberg s'au aliat cu armata principală. * 2) Din sudul JTEonarbiei. Până când scriem aceste rânduri nu ne-a sosit nici un nou comunicat nou cu privire la situația in sudul Monarhiei. * 3) Luptele franco-ruso-germane. Despre luptele dintre Francezi și Germani n’a sosit astăzi nici un comunicat oficial din cartierul armatelor germane. Probabil că luptele, cari sunt extrem de sângeroase, sunt incă în plină desfăşurare. »Berliner Tageblatt“ înregistrează svonul că atacul Francezilor pe linia Meaux—Montmirail ar fi eşuat. Sa aşteaptă confirmarea acestei ştiri. Cu privire la luptele ruso-germane din estul Prusiei biroul ung. de coresp. publică următorul comunicat oficial rusesc: Petersburg, 15 Sept. Generalisimul publică un comunicat, în care se spune, că în faţa necesităţii, care a reclamat deosebita noastră atenţiune asupra câmpului de răsboiu din Galiţia, am fost împedecaţi să dispunem în estul Prusiei de o putere armată suficientă. Pe motivul acesta armata generalului Rennenkampf s’a oprit în linia Gerdauen-Labian. In 7 Septemvrie Germanii au luat ofensiva generală. Deabia in 10 Sept. generalul Rennenkampf, după ce flancul stâng al armatei sale a fost încunjurat de Germani, a fost constrâns să se retragă. A doua zi am reluat operaţiunile active pentru a impedeca pe duşman, am constatat insă că trupele germane ne sunt superioare ca număr. Pe frontul acesta luptele continuă. Guvernul Cranţei la Hordeaux. „Az Est«, primeşte din Roma următoarea Informaţiune: Ziarele italiene primesc din Bordeaux ştirea, că retragerea guvernului francez la Bordeaux a fost combătută cu cea mai mare vehemenţă de cătră socialişti. Planul retragerii s’a sulevat în consiliul de miniştri in primele zile ale lunei August. A fost insă abandonat de majoritatea membrilor consiliului de miniştri. In cele din urmă le-a succes miniştrilor Viviani şi Milerand să eoopereze în consiliul de miniştri ţinut la 31 August acceptarea planului de retragere. Invitând la acest consiliu pe lângă membrii consiliului şi pe generalii englezi Ritschener şi French precum şi pe generalii francezi Ioffre şi Gallieni. In decursul desbaterilor lordul Ritschener a cerut cu toată hotărârea, ca guvernul Franţei să se retragă la Bordeaux. Propunerea lui Ritschener a fost in cele din urmă primită. Lordul Kitschener, care a sosit in acea zi incognito la Paris, s’a reîntors seara la Londra. Revolta din Maroc. Conform știrilor venite din Franţa in Maroc ar fi isbucnit o revoltă împotriva Francezilor, care pe zi ce merge la dimensiuni tot mai mari. Trupele franceze — slabe ca număr — numai cu greu se pot apăra împotriva atacurilor vehemente ale Marocanilor şi astfel e mai mult ca probabil că Franţa se va vedea necesitată de a trimite noi Întăritori militare în Maroc. Pregătirile Turelei.. Ziarul »Daily Telegraph« află din Atena că corpul diplomatic din Constantinopol crede că Turcia se prepară de a debarca trupe In porturile din Marea Neagră. In Marea de Marmara se găsesc deja trupe de artilerie şi cavalerie care fac manevre de debarcare şi îmbarcare. Cele mai multe trupe sunt mobilizate la Bosfor, Smirna, Dardanele şi Siria. La Constantinopol se crede că Turcia s-a asigurat de neutralitatea Greciei, independent de regularea chestiunei insulelor. Statele Unite şi Mexico. Din Londra se comunică: Raporturile între preşedintele Statelor Unite, Wilson, şi între noul preşedinte al republicei Mexico, Caranza, sunt încordate, fiindcă acesta din urmă ceruse în ton obraznic evacuarea oraşulului mexican Veracruz de către trupele americane. In zilele din urmă au fost dirigiate spre granița mexicană numeroase trupe americane. Dimisiiunea ministrului de răsboiu al Rusiei. Din Copenhaga se comunică, că ministrul de răsboiu al Rusiei Suchomlinow a dimisionat ajungând în conflict cu generalisimul armatei, marele duce Nicolaevici. Suchomlinow ar fi declarat în casina ofițerilor din Petrograd, că marele duce n’ar avea curaj să atace trupele germane. Soldaţi români decoraţi pentru vitejia lor. O dovadă strălucită despre vitejia soldatului român în orice împrejurări ne oferă recentul ordin al ministeriului de răboi, şi reg. în care se aduce la cunoştinţa armatei austro-ungare distingerea unor soldaţi din regimentul 4 de husari, regimentul 51 de infanterie şi regimentul 64 de infanterie pentru vitejia lor în focul luptei. Drept recunoştinţă pentru deosebită vitejie s-a conferit medalia de aur pentru vitejie unui singur subofiţer, sergentului român Ilie Perjescu din regimentul de husari Nr. 4. Pe aceleaşi motive s-a conferit medalia de argint pentru vitejie la 7 soldaţi distinşi, între cari găsim pe următorii doi soldaţi români: Sergentul major Nicolae Roşu din regimentul 64 de infanterie (batalionul 3) şi infanteristul I.Beneza din acelaşi regiment, care fiind greu rănit, a încetat la câteva zile din viaţă. Dumnezeu să-l ierte! O nouă chemare sub drapel. Dela magistratul oraşului Braşov primim spre publicare următorul comumunicat: Pe baza articolului de lege XX, din anul 1886, să ordonă tuturor acelor obligaţi la gloate cari s-au născut în anii 1894, 1893 şi 1892, — cu escepţiunea celor înrolaţi prin intrare voluntară sau prin asentare regulară, mai departe acelora cari cu ocaziunea asentărei regulare au fost aflaţi „neapţi la arme(m ori „de ştersu, precum şi acelora cari sunt „evident neapţiu şi a celor născuţi în anii 1893, şi 1892, cari n-au făcut încă destul datorinţei lor deasentare şi deci trebue supuşi la asentare supletorie, — ca pentru conscrierea lor să se prezinte la primăria comunală (autoritatea orăşenească) din locul reşedinţei lor stabile, iar în comunele mici în sediul notariatului cercual (în Braşov indată, cel mai târziu însă până la 24. Septemvrie 1914 la despărţământul militar al magistratului orăşenesc.) Cei conscrişi, a măsurat dispoziţiunilor primăriei de a să publica ulterior vor fi aduşi în restimpul dintre la şi 20-lea Octomvrie în faţa Comandei de întregire de honvezi al locului lor de domiciliu pentru inspecţia de prezentare de glotaşi şi acolo vor fi clasificaţi amăsurat abilităţei lor. Cei aflaţi abili, cu ocaziunea inspecţiei de prezentare vor fi instruiţi privitor la locul şi timpul unde vor avea a să prezenta la serviciu. Acei obligaţi la gloate, cari sunt candidaţi la preoţie în confesiunile religioase reciplate şi recunoscute legal, sau cari pe baza studiilor făcute, în conformitate cu § 21 din legea despre forţa armată au drept la beneficiul voluntariatului de un an, cu ocaziunea inspecţiei de prezentare de glotaşi sunt datori a dovedi această calitate a lor cu certificatul acelui institut, la care săvârşesc şi respective la care au terminat studiile lor. Tot asemenea cu ocaziunea inspecţiei de prezentare de glotaşi sunt obligaţi a dovedi aplicaţiunea lor prin autoritatea lor propusă, prin direcţiune, respective prin Comanda diviziunei de muncitori acei obligaţi la gloate cari sunt permanent aplicaţi a) la corpul agenţilor de finanţă, b) la foresteria de stat şi la fundaţiunile publice, mai departe cari prestează serviciu permanent de mişcare, c) la căile ferate şi la birourile de Poştă şi Telegraf, la întreprinderile de navigaţiune sau în fabricile şi atelierele acestora anexe, d) şi cei ce să ţin de diviziunile de muncitori a minelor de cărbuni de piatră. Acela care nu va urma poruncei de chemare va fi adus cu forţa armată şi va fi pedepsit cu toată rigoarea legei. Aniversarea luărei Grriviţei. Bucureşti, 1 Sept. v. 1914. A 87-a aniversare dela luarea Griviţei s’a serbat Sâmbătă în toate părţile ţării cu mare solemnitate. Aniversarea a fost serbată cu deosebire în cercurile militare prin servicii divine, discursuri ocazionale şi defilări. La Sinaia. Sâmbătă fiind patronul batalionului 2 vânători de sub comanda d-lui Iocot.col. Dablja şi aniversarea luării Griviţei, acest eveniment s’a sărbătorit cu un deosebit fast. La orele 10 juni, pe un timp splendid, s’a oficiat un tedeum pe platoul cazărmei şi sub cerul liber, de cătră stareţul mănăstirei înconjurat de cler. Corul mănăstirei a dat răspunsurile. Au fost de faţă MM. II. Regele şi Regina, principele Ferdinand şi principesa Maria cu întreaga familie princiară cu suitele respective precum şi un numeros şi select public. După ceremonie, M. S. Regina a decorat şi împodobit personal drapelul batalionului, iar M. S. Regele a vorbit trupei despre importanţa zilei, i-a răspuns de locat -colonel Dabija. A urmat apoi defilarea batalionului de vânători. După defilare, într’un pavilion adhoc construit de soldaţi din verdeaţă şi flori, s’a servit o gustare şi şampanie. In urmă, familiile regală şi princiară, s’au fotografiat în mijlocul mulţimii care le întovărăşea. M. S. Regele a dat batalionului de vânători, care poartă numele „Regina Elisabeta“, insignele regale. Corpul de ofiţeri a cântat imnul legal, în cazarmă în prezenţa Maiestăţilor Lor. La Ploeşti, întreg oraşul a fost frumos pavoazat cu drapele tricolore. La orele 10 jum. s-a oficiat un tedeum la biserica catedrală Sf. Ion, de către protoereul Inocenţiu Ştefânescu şi preoţii deserveaţi. Au luat parte la tedeum d-nii coloneii Topiicescu, Cireşeanu, Nedeianu, Ştefănescu, Nicoreanu şi numeroşi ofiţeri, d-l Paul Goma, directorul prefecturei, Aurel Moşoiu, ajutor de primar, G.lorianu, revizor, Pană Popescu, directorul liceului etc. O companie din reg. 32 cu muzica şi drapel a dat onorurile. La orele 11 şi jum. s-a oficiat un parastas la Monumentul Vânătorilor în amintirea celor căzuţi în războiul pentru independenţă. Au ţinut cu această ocazie frumoase cuvântări d-nii colonel Topilcescu, comandantul garnizonei şi d-l N. Prussu, din partea veteranilor. A urmat apoi defilarea trupelor. La orele 12 s’a oferit de cătră primărie şi prefectură o masă la restaurantul Europa, celor peste 150 veterani din oraş şi judeţ, care au luat parte la această serbare. Cor. Un crucişitor german scufundat. Din Berlin se telegrafiază, că micul crucişător german »Heia«, fiind atacat de un submarin duşman, a fost scufundat. Aproape întreg echipagiul a fost însă salvat. Manifestaţii pentru desfiinţarea capitulaţiunilor. Din Constantinopole se anunţă: Afară de marile întruniri cari au avut loc la Stambul, au fost diferite manifestaţiuni populare, cari au colindat oraşul cântând cântece patriotice, până şi în timpul nopţii. Duminecă seara, prefectul capitalei a dat un mre prânz, la care au luat parte miniştrii şi fruntaşii politici. O mare întrunire s-a ţinut pe Piaţa Sultanului Ahmed, la care au participat senatori, deputaţi şi un public foarte numeros. Mai multe cuvântări au fost rostite. Hussein Djabid a spus între altele: »Desfiinţarea capitulaţiunilor nu e o demonstraţie în contra străinilor, ci o încercare de salvare a otomanismului. Această desfiinţare se impunea. Acum toţi turcii au datoria de a se sili să nu provoace de acum înainte nici o plângere din partea străinilor. Manifestanţii s’au dus la Poartă, unde au înmânat marelui vizir o moţiune felicitând guvernul turc de hotărârea sa. Marele vizir a mulţumit şi a asigurat mulţimea, că guvernul otoman îşi va face datoria până la capăt. Apoi manifestanţii s’au dus în faţa palatului sultanului, unde au manifestat din nou. Din listele bolnavilor şi răniţilor. — După conspectul oficial al Ministrului de răsboiu din Viena. — Lista edată la 25 Aug. n. Teodor Ardelean, regim. 37 inf. comp. 3, rezervă, bolnav în spitalul din Oradea-mare. Gavril Avram, reg. 37 de inf. comp. 2, bolnav în spit. din Brcka. loan Bolac, bat. 7, suprem. din glotaşi, comp. 3, din Turda-Torontal, rănit din împuşcătură, în spitalul din Vârşeţ. Ioan Buda, lunar div. 10 de artilerie călare 1, bat., rănit din împuşcătură, în spit. din Lubacsov. Cherebeţiu Parten, subofiţer la intend. div. 12, de tren, escadr. 1, Lábfalva, corn. Solnoc-Dobâca, bolnav in spitalul de garnizoană nr. 23 din Zagrab. Constantin Circiu, reg. 43 de Infant, comp. 13 din Hezereş, bolnav în spitalul de res. din Vârşeţ. Mihai Ciobota, reg. 21 de honvezi, comp. 5, bolnav în filiala spitalului res. reg. din Murăş-Oşorheiu. loan Ciordaş, reg. 46 de inf. comp. 9, Magyar Homorod, Bihor, împuşcat în genunchi, spit militar din Avtovat. loan Drăgan, reg. 22 de honv., comp. 12, bolnav în filiala spitalului ces. reg. din Murăşoşorheiu. Alexandru Ilie, reg. 4 de honvezi, co. 2 de rezervă, bolnav în spitalul de rezervă ces. reg. din Oradea-Mare. Todor Cheveresac la res. suprem. reg. 33 de inf., secţia de lucrări 5, bolnav în spit. din Szabadka. Costa Ardelean din Begamonostor la reg. 43 de inf., co. 9, bolnav în reg. ces. reg. de reservă din Vârşeţ. Gavril Lingurar de la res. supl., reg. 37 de inf., co. 1, bolnav în spitalul de reservă ces. reg. din Oradea- Mare. loan Linţa din Caransebeş, reg. 37 de inf. co. 8, bolnav în spit. de res. ces. reg. din Vârşeţ. Antoniu Loga, reg. 52 de inf., co. 3 bolnav in spitalul de reservă, ces. reg. din Brcko.