Gazeta Transilvaniei, octombrie 1914 (Anul 77, nr. 216-241)

1914-10-01 / nr. 216

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Iar împăratului Francisc Iosif: „In­­ aceste momente grele a­ţi fi putut­­ să vă întemeiaţi pe toată priete­­nia sa“. Venizelos despre moartea Regelui Carol. (De la expresul nostru). Dl Tache Ionescu a primit din partea d-lui Venizelos, preşedintele gu­vernului din Grecia, următoarea tele­gramă : Atena 10 Of­­mvrie v. Am aflat cu cea mai mare durere ştirea morţei Majestăţii Sale Regelui Carol. Noi pierdem în persoana sa un conducător luminat şi un amic sincer, care a adus cauzei păcei cele mai cuminte servicii. Ţin scum­pul meu amic, a vă exprima aci sentimentele mele de adâncă durere pentru pierderea ce suferă România prin moartea mult iubitului și glo­riosului ei Rege. Veni zelos. Regele Ferdinand. — Date biografice — Principele Ferdinand proclamat rege al României s’a născut la 12 August 1865 la castelul Si gmaringen, ca al doilea fiu al principelui Leopold de Hohenzolern frate mai mare al de­functului rege. In urma renunțărei formale a tatălui său principele Leopold la 22 Noemvrie 1880 și a fratelui său mai mare principele Wilhelm, la 18 Martie 1889 principele Ferdinand fu proclamat prin decret, moştenitor preszumptiv al coroanei. Principele Ferdinand şi-a făcut studiile sale secundare la gimnaziul din Düsseldorf, a urmat cursurile uni­versitare la Tübingen şi Leipzig precum şi acelea ale şcolii militare din Dassel. Din ziua de 26 Aprilie 1889 face parte din armata română, unde are actualmente gradul de general de corp de armată și inspector general al armatei. Principele Ferdinand s-a căsătorit la 29 Decemvrie 1892 la castelul arg­­maringen cu principesa Maria de Saxa- Coburg-Gotha, născută la 17 Octom­­­vrie 1875, nepoata defunctei regine Victoria a Angi­ei, vara Împăratului Wilhelm 11 şi a Ţarului Nicolae II. La moartea regelui Ilar­ol. — Voci de pressă. — întreaga pressă a străinătăţii deplânge cu toată sinceritatea moar­tea regelui Carol relevând activitatea binecuvântată a acestui mare Dom­nitor, care a fost în acelaşi tim­p şi un soldat viteaz şi un bărbat de stat genial. Din numeroasele voci de pressă spicuim aici următoarele: Pressă austro-ungară. Din „Neue Freie Presse“: »Regele Carol al României a În­cetat, din viaţă. Un eveniment de im­portanţă istoriei. O perdere Înlocuibilă pentru ţara şi poporul său, un eveni­ment Întristător pentru lumea Întreagă, care a urmărit cu admiraţie munca sa culturală neobosită, de două ori Intris­tător pentru Monarhia noastră, care a perdut ni ei un prietin, un vecin loial şi un păzitor al păcii in Balcani. Nu­mele său va trăi In istorie ca creatorul României noui, care s’a afirmat pe toate terenele culture! ca spărgător de căi şi ca promovător, un misionar al culturei In accepţia cea mai puternică a cuvântului... »întreaga monarhie austro-ungară participă astăzi Împreună cu poporul român la doliul cauzat de moartea re­gelui venerabil, care a ridicat ţara sa prin Înţelepciune, putere şi perseve­renţă din începuturi neînsemnate la înălţimea ei de astăzi. Regele Carol a fost una din cele mai mari figuri isto­rice, de cari arareori sunt Împărtăşite ţări. In persoana regelui mort s’au unit calităţi de bărbat da stat, virtuţi Înalte militare şi un sentiment de res­ponsabilitate, a cărui seriositate şi pro­­funditate a eşit la iveală In mod atât de important tocmai în timpul din urmă... Semioficioasa „Wiener Abendpost“ scrie Intre altele. Din Bucureşti ni-a sosit o tristă şi mişcătoare ştire. Azi dim. M. S. Re­gele Carol al al României a murit. Acest suveran, care timp de a­­proape o jumătate de secol a călăuzit destinele Regatului său cu Înţelepciune, devotament şi cel mai mare succes, a fost rechiemat dintre noi In momentul unor evenimente de o însemnătate is­torică universală. Regele Carol a fost printre cele mai măreţe figuri princiare din acest timp. Suveran energic, având necon­tenit grija poporului său, eminent şef militar, bărbat de Stat prevăzător, el a călăuzit România timp de 48 de ani din succes în succes. România a dobândit, sub domnia lui o puternică dezvoltare culturală, economică şi militară. La doliul poporului Român, care a pierdut un Rege mare şi înţelept, la jalea adâncă a M. S. Reginei Elisabeta şi a întregei Case regale, se asociază, adânc mişcate dinastiile naţiunilor a­­mice. Nicăiri doliul acesta nu va fi Îm­părtăşit mai sincer decât In monarhia austro-ungară. Augustul nostru Suveran plânge moartea vechiului şi credincio­sului prieten. *­­ Presa maghiară parentează dea­­semenea la loc de frunte moartea re­gelui Carol. „Világ" numeşte pe defunctul rege un »cap de stat In adevărata accepţie a cuvântului«. ,Bud. Hirlap* scrie între altele, că regele Carol n’a urmărit altceva, decât »mărirea şi Înflorirea României«. Pressă germană este unanimă în constatarea, că moartea regelui Carol este o deose­bit de grea perdere in momentul actual de tensiunea extremă inter­naţională. »Nordeutsche Alig. Zeitung« scrie între altele: »... Simţim simpatii sincere pen­tru guvernul şi pentru poporul Român In momentul pierderii dureroase a Su­veranului atât de experimentat In pace ca In războiu­l şi care a călăuzit ţara lui, după un Început, modest şi dificil, la o putere di o consideraţie deosebită. Cu ce destoinicie, politică superioară, Regele Carol a domnit Statul organizat de el, In mijlocul zguduirilor sânge­roase ale răsboaielor balcanice, sunt încă In mintea tuturor. De când a izbucnit conflagraţia europeană, Regele Carol a îndreptat ca In totdeauna privirile sale dincolo de greutăţile clipei de faţă, spre interesele statornice ale Ţării şi ale poporului. In momentul când Regele Ferdi­nand ia frânele Guvernului in nişte îm­prejurări grave, ti urăm c»­aâ poată lucra tot aşa de bine pentru progre­sele României ca ilustrul său prede­cesor«. SITUAŢIA pe câmpul c­e răsboiu. Din telegramele oficiale, pe cari le-am primit azi din biroul pressei prim ministrului, rezultă următoarele : Luptele în Galiţia. Ofensiva noastră, după lupte victorioase, a ajuns rîul San. Spre nord şi sud de fortăreaţa Przemysl sunt atacate trupele de încunj­urare ruseşti. Oraşele Iaroslav şi Lezarsk sunt In mânile noastre. In­ Polonia rusească au fost res­pinse toate Încercările Rujilor de-a trece Vistula 1»­lvangored. La Antwerpen. Perderile armatei angio-belgiane se cifrează la 15.000—20.000 morţi şi răniţi. Germanii au capturat 6000 puşti precum şi material divers de răsboiu. SURI. — 30 Sept. v. 1914. Eroii noştri. In luptele de lângă Lemberg dela 11 Septemvrie a căzut mort căpitanul Sabin Cuteanu din reg. 69 din Cinci­ Biserici (Pécs), lovit In frunte de un glonte, iar In lupta dela Toronya a fost vulnerat grav de un şrapnel d. Dr. Vasile Meşter din Vişeu. (»Românul«) Moartea cardinalului Ferrata. Din Roma vine ştirea că cardinalul se­cretar de stat, Ferrara, a Încetat din viaţă alaităeri. Se ştie că regretatul cardinal a fost numit secretar de stat cu prilejul alegere! noului Papă. Procesul asasinilor arhiducelui Franz Ferdinand- la Sarajevo s’a început des­­baterea procesului în contra atenta­torului Princip şi soţi. In actul de acuzare, care s’a cetit alaităeri, se face istoricul pregătirii şi săvârşirii atentatului. Reuniunile femeilor române I din Făgăraş In acţiune caritabilă. Prezidiul reuniunilor femeilor rom. din Făgăraş a apelat până acum numai In parte şi pe cale privată la membrele din jur, dnele preotese, notărăşiţe, In­­văţătoriţe, ca In comune se strângă rufe pentru răniţii sosiţi aici din războiu. Aducem pe calea aceasta cea mai sinceră mulţămită a celor neobo­site membre, cari cu grabă ne-au sărit In ajutor, ca cel puţia In astă măsură mică se putem indulc suferinţele celor reîn­­torşi răniţi şi bolnavi de multele lip­suri, indurate pe câmpul de luptă. Ei sosesc sermani istoviţi, flămânzi, cu rufele neschimbate de câte opt săp­tămâni, iar spitalul militar de re­zervă nu mai are rufe ca să-ii pre­menească. Deaceia m­oim şi pe calea asta rugarea, ca cinele de pe sate se adune rufe, întru cât se poate şi câte un cearceaf, apoi­­de ale mân­ărei, ouă, unt, smântână şi, se le aducă subsem­natei preşedintă doa Maria dr. Şerban. Vrednicele noastre ţărance s’au dovedit şi acum ca’ntotdeauna darnice, deşi ştim, cât sânt ele de lipsite, de Încercate prin actualul crâncen războiu. Totuşi ne-au trimes lucruri atât de bune, schimburi, unele chiar noui toate bune mari de lână, lepede, bucăţi lungi de pânză pentru compresse obiele ect. Aşa că deja până acum am putut preda spitalului peste 200 de schim­buri. Asemenea toate damele române din Făgăraş au contribuit afară de rufe şi cu o ojină pentru 300 de răniţi. Iar 10 paturi complecte (saltea, perină cu 2 feţe, ţol de acoperit, 2 lepedee, 2 cămăşi, 2 păr, pant, 2 şter­gare) oferite crucei­ roşii de reuniune le-au donat d-nele: A Motoc, A. Borzea, E. Poparadu, E Jiga, A. Toma, A Stoica de Vist, H. Clonţia şi M. Popa din Beclean, Maria Dr. Şerban, Lucretia Bârsan H. Şerban preoteasă Voila şi Rozeta Radeş preoteasă Berivoi­ mici. Rufe până de prezent am primit din jur strânse prin d-neie: H. Gionţia şi M. Popa din Beclean, 38 cămăşi, 38 păr. pantaloni, 32 par. obiele, prin d-na M. Codrea Făgăraş st­inse în Ucea­ infe­­rioară, 13 cam. 13 par. pant, şi un sac de mere, prin d-na E. Jiga Făgăraş 19 cătr. 16 păr. pant, prin L. Bârsan 5 căm. 5 păr. pant, prin M. Gert­ea Fig. 30 căm. 30 păr. pant, prin V. Aron preoteasă Galaţ cămăşi pantaloni 3 le­pedee şi o mulţ­me de bucăţi lungi de pânză nouă, pre um şi ştergare. Din şinea no­uă colectate prin d-na not. V. Langa de la următoarele: Maria D- I. Popa 1 ţol de lână, Paraschiva G. Radu 1 ţol de lână, Maria N. Duma 1 cam. 1 păr. pant. 2 buc. pânză Mana B. Roman 1 cam. Linca N. Flucuș 1 păr pant. Maria N. Buzdugan 1 pâr. pant. Musaca Scurtu 1 pâr. pant. Ana H Roman 1 pâr. pant. Maria G. Popa 1 repede , 1 căm. 1 păr. pant. Linca G­i’iocin 1 repede, mare. Maria B. Lancea 1 cam. 1 păr pant. Maria D. Popa 1 cam. 1 păr. pant. Maria I. Fenehiu 1 căm. 1 păr. pant. Paraschiva Debu 1 căm. 1 păr. pant- Maria V. Flucuş 1 cam 1 păr. pant. 1 Iepedeu. Atanasia Flucuş 1 căm. Maria Vis Flucuş 1 căm Anasi­a Ciocan 1 ştergar Maria D. litu 1 căm. 1 păr pant. Mana G. Lan­cea 1 căm. 1 par. pant. Maria G. Tor­cea 1 clm. Valeria Langa 1 Iepedeu şi 4 merindeţe, M. T. F­ucuş 1 ştergărci, A­nastasia Ch.Ujdea preoteasă 1 perină şi 2 feţe, Mana Fluruş 1 şterg. Vic­toria D. Flucuş 1 şterg. Maria A Flu­cuş 1 şterg. Ana I. Popa, Ana Gons­­tandin, Maria P. Chiuj­ea, Rozalia Flu­­cuş. M. G. R. câte 1 şterg. R. F. 2 şterg. Din comuna Herseni colectate prin Dl not. Marhao: d-na preoteasă E S. Herţiogea 6 căm. 1 pâr. pant. George Marhao 3­­căm. 2 păr. pant. I. Nistor 1 căm. 1 păr. pant. Ion Lie 1 căm. 1 păr. pant. Andrem Iaceb 1 cam 1 păr. pant. Colectate prin d-na preot. Anica Oijoli din Netot 13 căm. dela d-na Ha­­ţiegan Făgăraş 2 căm. 1 păr. pant. Din Voila mai multe cămăşi şi panta­loni, dela d-nele: I. Vas. preoteasa Vas. preoteasa Şerban, notărăşiţa Şerban. Din Pojorta dela d-na notărăşiţă Bica 2 saci de mere. Mana i. Lance.» 1 căm. 1 par. pant. Membrele comitetelor au mai In­­pletit şi la o mie pumnari de lână, au dăruit 100 perechi, obiete călduroase cari vor fi trimise soldaţilor pe câmpul de luptă. Dzeu să scrie tuturor dăruirile iar pe-ai noştri iubiţi luptători să ni-i aducă teferi înapoi. Pentru reuniuni: Lucreția Mica Maria Dr. Şerban prezidentii prezidentă. Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. «»•doctor respinsabU • Ioan Lacea. Nr.­ 218—1914. Hotel şi Cafenea „M E T R O P O L”. Am onoarea a aduce la cunoştinţa On. public din Braşov şi jur şi On. oaspeţi din România că am luat în antreprisă. Hotelul şi cafeneaua „Metropol” Braşov, Strada Neagră Nr. 2, renovat şi aranjat cu tot confortul necesar. 20 camere. Rog cu toată căldura Onor. Domni şi Dame din România a cerceta Hotelul în sezonul de vară. Asigurând pe Onor, visitatori de un serviciu prompt şi cu aten­ţiune, sper că voi fi sprijinit în noua mea întreprindere cu de­osebire din partea On. public românesc. Cu toată stima Iancu Axente. InI*" Specialitate de apă m­inerală. Isvorul MATILD din Bodok este cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale Alcalice. Apă minerală de primul rang care amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale. Bentura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite G­ieshübler. Cel mai bun semn contra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură. Deposit principal a apei MATILD în Braşov la firma E­D­ & L THEIL, Strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte. Cu toată stima Administraţia isvorului, Josef ByoFfly, 34—200. Fîpsibodok (Ardeal). Laboratorul medical Dr. Eduard Goldberger Specialist pentru boale de pole­i genitale, se practică cercetări medicale-che­­mice, microscopice, bacteriologice şi recepuri de sânge orig. Wasserman. — BRAŞOV, Strada Porţii 24. Ore de consultaţie dela 10—12 a m. 2 - 4 or­e m p. ro—60 TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU BRANISCE & COMP BRAŞOV. -----------­­ _________ 1 Nr 6039/1914, conzist. Publicare de licitaţiune. Pentru esarandarea podului cu drept de vamă dintre opidul Blaj şi comuna Veza şi a celui din capătul din jos a satului Blaj, adecă a podurilor de vamă de peste Târnava-mare şi Târnava­­mică aparţinătoare Dominiului Me­tropolitan gr. cat. de Alba-Iulia şi Făgăraş se va ţine licitaţie publică în Blaj la 30 Noemvrie 1914, la 11 oare a. m- In cancelaria advocaţială arhidiecezană. Podurile mai sus amintite, să vor esarânda pe trei ani suc­cesivi dela 1 Ianuarie 1915 în­cepând. Preţul de strigare este 4200 coroane. Condiţiunile de esarândare se pot vedea în cancelaria advocatului arhidiecezan. Cei ce doresc a lua parte la licitaţie, sunt obligaţi a depune un radiu de 420 coroane în bani gata, ori hârtii de valoare notate la bursa din Budapesta. Ofertele prezentate în scris până la acel termin se vor lua numai atunci în considerare, dacă se vor face pe lângă ac­udarea radiu­lui de mai sus şi pe lângă declaraţia, că cunosc condiţiile de licitare. Blaj la 8 Octomvrie 1914. Din. luliu Maniu advocat arhidiecezan. 2—3 Nr. 6039/1914 conzist. Publicare de licitaţiune. Pentru esarandarea vămii târ­gului din oraşul Blaj şi din comuna Mănărade, să va ţine licitaţie pu­blică în Blaj la 30 Noemvrie st. n. 1914 la 11 oare a­m. în cancelaria advocaţială arhidiecezană. D­reptul, aparţinător fondului catedralei, de a culege vama târ­gului din Blaj şi Mănărade, se va esaronda pe trei ani succesivi din 1 ianuarie 1915 începând. Preţul de strigare este 6000 coroane. Condiţiunile de licitare şi e­­sarendare să pot vedea în cancelaria advocatului arhidiecezan. Cei ce dore­se a lua parte la licitaţie, sunt obligaţi a depune un radiu de 600 coroane în bani gata, ori hârtii de valoare notate la bursa din Budapesta. Ofertele prezentate în scris, până la terminul de mai sus, se vor lua numai atunci în considerare, dacă se vor face pe lângă ac­u­darea radiului amintît şi pe lângă declaraţia, că aferentul cunoaşte condiţiunile de licitare. Blaj la 3 Octomvrie 1914. Pr. Iuliu Maniu advocat arhidiecezan. 2—S­OOOOOOOOQOrQoB Ionel Cîncăşei 5 croitor de haine bărbăteşti Brașov, Târgul Florilor 18 12-60 |OOOOOQOOOQQO|| 0 Cetiți şi răsp­ândiți „gazeta Transilvaniei".

Next