Gazeta Transilvaniei, octombrie 1914 (Anul 77, nr. 216-241)
1914-10-14 / nr. 227
Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI De la Academia Romană. Testamentul Regelui Carol va fi gravat pe o tablă de bronz la Academie. După cum se ştie, în ziua morţii Regelui Carol, Academia Română a ţinut o şedinţă intimă extraordinară. Atunci, d-l D. Onciul, preşedintele secţiei istorice a Academiei, a rostit o cuvântare propunând ca testamentul Regelui Carol să fie gravat pe o tablă de bronz. Iată textul acelei cuvântări: „In „Monitorul Oficial" de astăzi, toţi am citit, cu inima înduioşată, Testamentul marelui Rege pe care îl plângem. Este un act de înţelepciune domnească, de dragoste părintească pentru ţară şi popor şi de grijă pentru cultura naţională, frumos şi înălţător cum numai Regele Carol a ştiut să lase ca ultimă voinţă. Prin sublimele sentimente cari au dictat acest Testament, prin stilul măestru şi frumoasa limbă românească în care e scris, el este şi o înaltă operă literară, menită să rămână un act monumental al primului Rege Român. Acest Testament al Regelui întemeietor, în care se prevede şi un legat pentru Academia noastră, căreia Augustul protector i-a arătat întotdeauna cea mai afectuoasă solicitudine, acest ultim cuvânt al Său atât de scump Două, propun să fie gravat pe o tablă de bronZ, care să fie expusă în sala de lectură a bibliotecii Academiei, drept mărturie neperitoare şi pildă străluciri are, care să se perpetueze din generaţie în generaţie“. Membrii prezenţi au aprobat în unanimitate propunerea d - lui profesor Oncu. A luat apoi cuvântul d-l prof. Petre Polii, care adaugă la propunerea d lui Onciul următoarele • „Intrucât testamentul Regelui Carol este olograf, ar fi un semn de adâncă pietate din partea Academiei, ca acest testament să fie reprodus în o tablă de bronz, în facsimile mării“. Academia a primit în deplin acord al membrilor prezenţi părerea d-lui Poni. Aşa că, testamentul Regelui va rămâne ca un monument neperitor, de pilda înţelepciunii Suveranului şi a cultului pentru limba românească, care luptă în războiul de azi, pe cele mai variate fronturi. Lupta dela Lipsea (Leipzig) care a durat trei zile s’a dat între o armată de 250,000 de aliaţi şi 100 000 franci. In lupta dela Rezonville-Thionville- Mars la Tour dela 16 August 1870, o sută de mii de francezi luptau contra a 80 mii germani. La Sedan, la 1 Septemvrie în acelaş an 140 mii de germani au înconjurat 90 mii francezi. In războiul ruso-japonez, lupte care înainte ţineau între una şi trei zile, s’au transformat sub acţiunea armamentelor moderne şi a schimbării de tactică care rezulta din cauza lor, în lupte care ţineau săptămâni. 12 zile au ţinut luptele dela Liao- Jang, 10 zile dela Şaso, 18 zile dela Mukden şi în acest războu luptau 350 mii oameni contra a 315,000 In timpul războului ruso-turc, turcii s’au apărat 143 zile contra armatelor aliate ruso române. Dară luptele acestea la care participau armate compuse din câteva sute de mii de oameni numai au putut duce atâta sere să ne mai mirăm de durata luptelor actuale la care participă milioane de oamen ? La L'p-ca, frontul de bătălie s’a întins dela 16—17 Oct. la 26 klm.; la Mukden frontul se întindea pe 80 klm., acum frontul se întinde dela 250—350 chiar 400 klm. întinderea frontului luptei are o repercuţiune asupra comandamentuli care trebue să fie unic. Dacă popoarele în luptă nu vor să-şi epuizeze prea repede forţele printr’o ofensivă prematură cum au făcut-o Bulgarii în 1912 timpul nu joacă nic un rol. Trebuie de asemeni să se ţină seamă de dificultăţile de aprovizionare pentru milioanele de combatanţi şi întrebuinţarea colosală a artileriei care joacă in războaiele moderne un rol capital. Intim ua război modern din cauza numărului colosal de combatanţi, sunt necesare toate mijloacele disponibile fie unei ţări pentru a veni în ajutorul lor. In aenzul acesta, nu luptă numaiei de pe front, ci luptă însuşi popoarele. Acelea care au o bună organizaţie internă, au cele mai mari şanse de succes. Iată câteva consideraţi, cari vor linişti pe cei nerăbdători ,e a afla rezultarile luptelor. Deci răbdare. M-a. Lunga durată a luptelor. Toată lumea se întreabă de ce rezultatul luptelor se face aşa de mult aşteptat? Lupta care se desfăşoară de mai mult de patru săptămâni la graniţa de Est a Franţei, reprezintă o serie neîntreruptă de atacuri şi contra atacuri sângeroase, care par fără sfârşit pentru acei care aşteaptă cu nerăbdare un rezultat decisiv. E adevărat că în istoria popoarelor nu se cunoaşte o luptă care să fi ţinut aşa de mult timp. Ca să ne dăm seamă de ce luptele actuale durează, e necesar ca fiecare să aibă sub ochi o hartă şi să şi dea singur seama de lungimea frontului. Mai trebue de asemeni să cunoască în linii generale şi istoria marilor războaie precum şi numărul colosal de oameni pentru soldaţii răniţi. — Fine. — Maria Efte şorţ, Maria Nan faţă de masă, Maria Zaharie 2 şerve, Maria Lupşan 1 prosop, Maria Maelat 2 prosoape, Maria Maelat 1 prosop şi 1 cârpă de şters, Maria Constânda 2 cârpe de şters, Victoria Oprea 1 prosop, Maria Pârvu 2 cârpe de şters, Maria Constânde 2 cârpe, Maria Micu 1 şervet Maria Ervin 1 prosop,Zinca Maniat 1 prosop şi 1 şervet, Maria Groza 1 şervet, Ana Crisbăşan 1 şorţ, Maria Stoian 1 faţă de masă, Zinca Popier 1 prosop şi un şorţ, Ana Somoşca 1 prosop şi 1 faţă de masă, Maria Maelat 2 prosoape, Zica Grecu 1 prosop şi o căpă de şters, Reverca Urs 1 prosop, Maria Maelat 1 prosop, Ana Irimie 1 şorţ, Ana Bodeenu 1 prosop, Aia Zeharie 1 faţă de masă, Susana Taus 1 prosop, Ana Nan 1 prosop, Maria Chelement 1 cearşaf, Elena Eftin 1 şorţ, Ana Tăban 4 şervete, Ana Morariu 1 cearşaf, Anea Tăban 2 prosoape şi 2 şervete, Elena Benea 1 prosop, Maria Chelement, 1 Prosop, Maria Micu 2 cârpe de şters, Elena Ticuşan 1 şorţ, Maria Drăghiciu 1 prosop, Elena Motoaşcă 1 prosop, Zinca Taus 1 şorţ, Zinca Bodeanu 1 prosop şi un şervet, Stana Piperea 1 păr, ciorapi, Maria Popişter 1 prosop şi 2 cârpe, Ana Maelat 1 prosop şi 1 şervet, Sofia Constandin 1 prosop, Ana Bodeanu 1 prosop, Elena Tăban 2 cârpe, Victoria Coman 1 prosop, Maria Drăghici 2 cârpe, Maria Draghici 2 cârpe, Ana Taus 1 prosop, Elena Maelat 1 prosop, Victoria Constandin 1 prosop, Par. Maelat 1 prosop, Ana Grozea 1 prosop, Maria Eftin 1 prosop, şi 1 faţă de masă, Maria Coman 1 prosop, şi 1 şervet, Ana Popişter 1 prosop şi 1 cârpă, Maria Eftin 2 prosoape, Maria Sibian 2 cârpe, Elena Taus 1 prosop, Ana Dragoş 1 faţa de masă, Susana Micu 1 prosop, şi 1 şorţ, Ana Sandu 1 prosop, Ana Breţiu 1 prosop, Maria Pâlţea 1 şervet, Mara I. Bodea- Du 1 prosop, Maria Clăvinar 2 cârpe, Ana Schiau 1 prosop 1 şervet şi 2 cârpe, Parasihiva Nan 2 cârpe, Elena Borcoman 1 prosop, Mana Goldbaz 1 prosop, Ana Szöcs 1 şorţ, Maria Oios 1 prosop, Par. Szős 1 prosop, Ana Dragoş 1 prosop,Zenovia Drăghici 1 prosop, Maria Pârvu 4 şervete şi 3 pâr. ciorapi, Maria Morar 1 şort, Mana Estin 1 prosop, Ana Tus 1 prosop, Ana Maelat un cearşaf. Par. Zaharie 1 şorţ, Ana Taus 1 prosp, Maria Ardeieanu 1 prosp, Maria Bodeanu 1 prosop, Mana Munteanu 1 prosop, latina Bodeanu 1 prosop şi 1 şemt şi Reveica Nistorica 1 prosop şi 2 cârpe, iar din fondul Reuniunei s’a dat 10 pâr. ciorapi, 20 brâne şi 14 păr. de pantofi. Reveica Sibian Ioan Sporea preşedintă secretar. Procesul din Sarajevo. Din Sarajevo se comunică, că sentinţa în procesul atentatorilor la viaţa arhiducelui Franz Ferdinand se va publica Mercuri dimineaţa. Luptele in Albania. Telegrame din lanina anunţă, că luptele între Albanezi şi Epiroţi continuă la Clisura. Atacurile la graniţele Epirului sunt în curgere. ŞTIRI. —13 (26) Oct. 1914. Fiind mâne sărbătoare, Claraschiva, ziarul nu va apare până Miercuri seara. Populaţia României. Cetim în ziarul «Minerva». Populaţia Românei, fără Dobrogea nouă, atinge cifra de 7 234.000 si flete. Muntenia are 3.302.000 suflete. Moldova are 2.139.000 Oltenia 1.412.090 şi Dobrogrea 381.000. Oraşele cele mai populate sunt: Bucureşti cu 341.000 locutori, Iaşi 75 raşi, Galaţi cu 75.000, Brăila cu 65 000 loc, Ploeşti cu 56.000 Io ., Craiova cu 51000 loc., Botoşani cu 32 mii locuitori etc. Medalia ’Meritul corcorcial şi industrial cl. I«) a fost conferita — scrie «Re v. Economică« — d lui loan Ceantu, profesor la Şcoala noastră comercială sup. din Braşov şi autor a număroase cărţi didactice pentru şcoale cotmrnale—şi dn Dr. Sterie Stinghe catechet la aceiaşi şcoală. Un preot harnic. Zilele acestea am avut ducerea să stăm de vorbă cu părintele Iordan Curcubătă din Budija, care, fiind mobilizat ca preot militar, a funcţionat In această calitate timp de peste două luni pe câmpul de răsboiu. Părintele Curcubătă, fiind mobilizat îndată la începutul răsboiului cu Sârbia, a luat parte în tabăra armatei noastre din sudul Monarhiei mai apoi şi în nordul Monarhiei fiind împărţit, la stabul diviziei. A ajuns de mai multe ori în ploaia proiectilelor duşmane în luptele din Galiţia, din care a scăpat însă teafăr. Inbolnăvindu-se in urma îndelungatelor strapate a fost concediat până la restabilirea sănătăţii sale. Pe lângă greul serviciu ce l-a avut părintele Curcubată în campania de 11 săptămâni, mângâind pe răniţii şi îmbărbătând pe soldaţii noştri, dânsul a fi mai dăruit, pe când se afla în oraşul Parias (Croaţia) o sută de coroane pentru scopurile Crucii roşii. Dealtfel părintele Curcubătă a desfăşurat şi în comuna sa, lipsită de şcoală românească, o activitate binecuvântată înfiinţând mai multe societăţi culturale, economice şi de binefacere, fiind sprijinit în munca sa frumoasă şi de soţia darie, care în zilele aceste a iniţiat o întinsă acţiune, pentru a trimite soldaţilor noştri, aflaţi ni pe câmpul de luptă, îmbrăcăminte caldă. Activitatea părintelui Curcubătă desfăşurată atât în timp de pace cât şi de răsboiu merită toată recunoştinţă noastră şi credem că şi venerabilul Consistoriu nu va trece cu vederea această activitate lăudabilă. Coroane etnie Doamna Constavra P. Barciana din Sibiiu, în loc de cunună peritoare pe coşciugul mult regretatei sale verişoare Sabina Brote, dorueşte 10 cor. Fondului Dr. D. P. Baicianu pentru ajutorarea sodador (calfelor) fără de lucru, a Reuniuni meseriaşilor sibieni. Pantru prinos, dorind odihnă vecinică răposatei, aduce calde mulţumite Victor Tordăşiau prezentul Reuniunii„ Moartea principesei Raluca Sturdza. Din Targu Neamţ se anunţă .Joi, noaptea a încetat din viaţă in locuinţa ei din mănăstirea Agapia Principesa Raluca Grigore Sturdza. Defuncta şi-a lăsat partea cea mai mare din avere In scopuri de binefacere, înmormântarea se va face Duminecă. Vicarul Mitropoliei din Iaşi şi multă lume distinsă a plecat la mănăstire pentru a asista la înmormântare. Zeppsaituri prevăzute c’ torpile Ziarele italiene află din Luzern că la Friedrichshafen, pe lacul de Constanţa, s’a încercat noul sstem pentru a se arunca torpile de pe Zeppellnuri. Efectele ar fi îngrozitoare. Bunete rezultate obţinute până acuma cu aceste trageri au lăsat ca direcţiunea militară a şantierelor de Zeppellauri să se hotărască a aplica dirijabilelor ţevile menite sa arunce torpile Prima flotilă prevăzută cu acest aparat distrugător va îl gata* peste câteva luni. Pagubele pricinuite de crucișstorm »Emden« »LukManzeiker« reproduce o depeşă din Colombo (Ceylon) după care crucișătorul »Emdet « a pricinuit până »cum In total pagube de 49 milioane mărci navigaţiunei comercile engleza. Jubileul de 100 ani al regimentului german de gardă, marele germane descriu serbaresa comemorativă a infimţărei regimentului de gardă, acum o sută de ani, şi al cărui colonel era pârâtul Francisc Iosif. Această serbare a avut loc pe câmpul de bătălie, In ziua de 14 Octomvie. In mijlocul bubuiturilor artileriei, a fost cetit discursul împăratului Wilhelm, după ce muzica regimentului a cântat imnurile german şi austriac. Adunarea învăţătorească. Despărţământul Reghinul sosesc aparţinător reunianei învăţătorilor gr. cat. din Archidiecesa de Alba-Iulia şi Făgăraş în înţelesul statutelor sale şi conform condusului luat în adunarea precedentă îşi va ţinea : adunarea generală de toamnă la 3 Niemvrie st. n. a. c, de odată cu sinodul preoţesc în şcoală gr. cat. din Reghin , care adunare în, domni preoţi, ca directori şcolastici, spectacli membrii fondatori, ordinari şi ajutători precum toţi aceia cărora le zace la inimă cauza învăţământului elementar cu toată onoarea sunt invitaţi. Consiliul comunal al oraşului Braşov va ţinea Mercuri în 28 scm D, la orele 3 p. m. o şedinţă ordinară. Procesul de agitaţie al unui ziarist Sârb. Cetim în »Újság« de la Cluj . Ziaristul sârb Iaşa Tomici a publicat în jurnalul »Zastava« din Neoplanta un articol mai lung in legătură cu asasinarea moştenitorului de tron ei a soţiei sale. Procuratura regească a aflat însă motive de agitație în acest articol «părui sub titlul : ’însemnătatea atentatului« punându-1 imediat sub acuză. Acest articol scrie îmre alteie : »Dușmanii politici ai sârbilor s’au unit eu,indivizii dornici da răzbunare personală și cu aceia, cari voiau să«-i jefuiască pe sârbi de averea câştigată cu sudori de sânge pentru ca să comită prin aceasta un al doilea atentat Şi si-au şi găsit duşmani vrednici de ei în Zagreb, Diakova în întreagă Bosnia şi Herţegovina, ba şi-l caută şi în părţile de sud ale monarhiei. Vedem cum în vremurile de acum Se îngrămădesc nourii de primejdie deasupra capetelor noastre. Nu noi, ci alţii sunt aceia, cărora li e binevenit acest omor. Noi sârbii am lucrat în diferite locuri pentru delăturarea situaţiei actuale care nu putea să nani ţină mint. Dorim mai multă state. Noi însă luptăm deschis, cu in.^osce loiale şi permise.« Tribunalul din Neoplanta l a aflat pe Tomic vinovat de crima agitaţiei la ură împotriva naţionalităților şi l-a osândit la o lună închisoare de stat. Tabla regească din Seghedin a aprobat acest verdict«. Apollo-BiO- Program pentru Marţi şi Mercuri : »Prietenul femeilor« comedie în 2 acte. Curse în Liverpol (Vederi) ; »Chinezul« (Umor); »Grea este alegrea« (Umor); Faţa Indianului (dramă) ; Oaspete misterios, tragedie in 3 acte. In rolul principal Dr Garel Huma. Preţul alimentelor de prima necesitate în Braşov începând cu ziua de 24 Octomvrie 1914.: Făină mijlocie de pâne Nr.4 kgr. 60 fii., făină de pâne neagră Nr. 7 kgr. 57 fiieri, faină de porumb (cucuruz) kgr. 26 fileri, faină de săcară 46 fiieri pâne mijlocie kgr. 46 fii., pâne neagră kgr. 43 fileri. Carne de vacă kgr 1’36—1*60 cor slănina neafumată kgr. P84 cor., untură de porc kgr. 2 cor., lapte de vaca litru 24 fii., lapte de bivoliţă litru 32 fileri, ouă 4 bucăţi 49 fileri. zahăr kgr. P04—106 cor; orez kgr. 36—80 fileri, fasole verde 36—40 fii. picioci 1 sac 2 cor. 80 fii. petroleu litru 46—48 fileri, ceapă, o cunună: 44—70 fii. linte litru 60—80 fii. Plata pe zi la muncitori de câmp fără mâncare 1'80—3 coroane; plata ia altă muncă fară mâncare 2—3 cor., 50 fii. Magistratul orășenesc. Proprietar : Tip. A. Mureșianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: loan Lacea. Nr. 227-4914 M. CENTRALA: WIENA mi TAILOR FOR GENTLEMEN NEUMANN FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE: SUCURSALE: IBRĂSIIV BUDAPESTA Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi Fetiţe Toate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe * * II Cereţi catalogul nostru ilustrat. *** TIPARUL TIPOGRAF®! A. MUREŞIANU BRAILOE & COMP BRAȘOV.