Gazeta Transilvaniei, octombrie 1914 (Anul 77, nr. 216-241)

1914-10-14 / nr. 227

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI De la Academia Romană. Testamentul Regelui Carol va fi gravat pe o tablă de bronz la Academie. După cum se ştie, în ziua morţii Regelui Carol, Academia Română a ţinut o şedinţă intimă extraordinară. Atunci, d-l D. Onciul, preşedintele secţiei istorice a Academiei, a rostit o cuvântare propunând ca testamentul Regelui Carol să fie gravat pe o tablă de bronz. Iată textul acelei cuvântări: „In „Monitorul Oficial" de as­tăzi, toţi am citit, cu inima înduio­şată, Testamentul marelui Rege pe care îl plângem. Este un act de în­ţelepciune domnească, de dragoste părintească pentru ţară şi popor şi de grijă pentru cultura naţională, frumos şi înălţător cum numai Re­gele Carol a ştiut să lase ca ultimă voinţă. Prin sublimele sentimente cari au dictat acest Testament, prin stilul măestru şi frumoasa limbă românească în care e scris, el este şi o înaltă operă literară, menită să rămână un act monumental al pri­mului Rege Român. Acest Testament al Regelui întemeietor, în care se prevede şi un legat pentru Academia noastră, căreia Augustul protector i-a arătat întotdeauna cea mai afectuoasă soli­citudine, acest ultim cuvânt al Său atât de scump Două, propun să fie gravat pe o tablă de bronZ, care să fie expusă în sala de lectură a bi­bliotecii Academiei, drept mărturie neperitoare şi pildă străluciri are, care să se perpetueze din generaţie în generaţie“. Membrii prezenţi au aprobat în unanimitate propunerea d - lui profesor Oncu­­­. A luat apoi cuvântul d-l prof. Petre Polii, care adaugă la propunerea d lui Onciul următoarele • „Intru­cât testamentul Regelui Carol este olograf, ar fi un semn de adâncă pietate din partea Aca­demiei, ca acest testament să fie reprodus în o tablă de bronz, în fac­simile mării“. Academia a primit în deplin a­­cord al membrilor prezenţi părerea d-l­ui Poni. Aşa că, testamentul Regelu­i va rămâne ca un monument neperitor, de pilda înţelepciunii Suveranului şi a cultului pentru limba românească, care luptă în războiul de azi, pe cele mai variate fronturi. Lupta dela Lipsea (Leipzig) care a durat trei zile s’a dat între o armată de 250,000 de aliaţi şi 100 000 franci. In lupta dela Rezonville-Thionville- Mars la Tour dela 16 August 1870, o sută de mii de francezi luptau contra a 80 mii germani. La Sedan, la 1 Sep­temvrie în acelaş an 140 mii de ger­mani au înconjurat 90 mii francezi. In războiul ruso-japonez, lupte care înainte ţineau între una şi trei zile, s’au trans­format sub acţiunea armamentelor mo­derne şi a schimbării de tactică care rezulta din cauza lor, în lupte care ţi­neau săptămâni. 12 zile au ţinut luptele dela Liao- Jang, 10 zile dela Şaso, 18 zile dela Mukden şi în acest războ­u luptau 350 mii oameni contra a 315,000 In timpul răzb­oului ruso-turc, turcii s’au apărat 143 zile contra arma­telor aliate ruso române. Dară luptele acestea la care par­ticipau armate compuse din câteva sute de m­ii de oameni numai au putut duce atâta se­re să ne mai mirăm de durata luptelor actuale la care parti­cipă milioane de oamen ? La L'p-ca, frontul de bătălie s’a întins dela 16—17 Oct. la 26 klm.; la Mukden frontul se întindea pe 80 klm., acum frontul se întinde dela 250—350 chiar 400 klm. întinderea frontului luptei are o repercuţiune asupra comandamentuli care trebue să fie unic. Dacă popoarele în luptă nu vor să-şi epuizeze prea re­­pede forţele printr’o ofensivă prema­tură cum au făcut-o Bulgarii în 1912 timpul nu joacă nic un rol. Trebuie de asemeni să se ţină seamă de difi­­cultăţile de aprovizionare pentru mil­ioanele de combatanţi şi întrebuinţarea colosală a artileriei care joacă in răz­boaiele moderne un rol capital. Intim ua război modern din cauza numărului colosal de combatanţi, sunt necesare toate mijloacele disponibile fie unei ţări pentru a veni în ajutorul lor. In aenzu­l acesta, nu luptă numai­­ei de pe front, ci luptă însuşi po­poarele. Acelea care au o bună organizaţie internă, au cele mai mari şanse de succes. Iată câteva consideraţi, cari vor linişti pe cei nerăbdători ,­e a afla re­­zultarile luptelor. Deci răbdare. M-a. Lunga durată a luptelor. Toată lumea se întreabă de ce rezultatul luptelor se face aşa de mult aşteptat? Lupta care se desfăşoară de mai mult de patru săptămâni la gra­niţa de Est a Franţei, reprezintă o serie neîntreruptă de atacuri şi contra atacuri sângeroase, care par fără sfâr­şit pentru acei care aşteaptă cu nerăb­dare un rezultat decisiv. E adevărat că în istoria popoarelor nu se cunoaşte o luptă care să fi ţinut aşa de mult timp. Ca să ne dăm seamă de ce lup­tele actuale durează, e necesar ca fiecare să aibă sub ochi o hartă şi să şi dea singur seama de lungimea frontului. Mai trebue de asemeni să cunoască în linii generale şi istoria marilor războaie precum şi numărul colosal de oameni pentru soldaţii răniţi. — Fine. — Maria Eft­e­­ şorţ, Maria Nan­­ faţă de masă, Maria Zaharie 2 şerv­­e, Maria Lupşan 1 prosop, Maria Maelat 2 prosoape, Maria Maelat 1 prosop şi 1 cârpă de şters, Maria Constând­a 2 cârpe de şters, Victoria Oprea 1 prosop, Maria Pârvu 2 cârpe de şters, Maria Constând­e 2 cârpe, Maria Micu 1 şervet Maria Ervin 1 prosop,Zinca Maniat 1 prosop şi 1 şervet, Maria Groz­a 1 şer­vet, Ana Crisbăşan 1 şorţ, Maria Stoian 1 faţă de masă, Zinca Pop­­ier 1 pro­­sop şi un şorţ, Ana Somoşca 1 prosop şi 1 faţă de masă, Maria Maelat 2 pro­soape, Zi­ca Grecu 1 prosop şi o că­pă de şters, Reverca Urs 1 prosop, Maria Maelat 1 prosop, Ana Irimie 1 şorţ, Ana Bodeenu 1 prosop, Ai­a Zeharie 1 faţă de masă, Susana Taus 1 prosop, Ana Nan 1 prosop, Maria Chelement 1 cearşaf, Elena Eftin 1 şorţ, Ana Tăban 4 şervete, Ana Morariu 1 cearşaf, A­nea Tăban 2 prosoape şi 2 şervete, Elena Benea 1 prosop, Maria Chelement, 1 Prosop, Maria Micu 2 cârpe de şters, Elena Ticuşan 1 şorţ, Maria Drăghiciu 1 prosop, Elena Motoaşcă 1 prosop, Zinca Taus 1 şorţ, Zinca Bodeanu 1 prosop şi un şervet, Stana Piperea 1 păr, ciorapi, Maria Popişter 1 prosop şi 2 cârpe, Ana Maelat 1 prosop şi 1 şervet, Sofia Constandin 1 prosop, Ana Bodeanu 1 prosop, Elena Tăban 2 cârpe, Victoria Coman 1 prosop, Maria Drăghici 2 cârpe, Maria Dragh­ici 2 cârpe, Ana­ Taus 1 prosop, Elena Mae­lat 1 prosop, Victoria Constandin 1 prosop, Par. Maelat 1 prosop, Ana Grozea 1 prosop, Maria Eftin 1 prosop, şi 1 faţă de masă, Maria Coman 1 pro­sop, şi 1 şervet, A­na Popişter 1 prosop şi 1 cârpă, Maria Eftin 2 prosoape, Maria Sibian 2 cârpe, Elena Taus 1 prosop, Ana Dragoş 1 faţa de masă, Susana Micu 1 prosop, şi 1 şorţ, Ana Sandu 1 prosop, Ana Breţiu 1 prosop, Maria Pâlţea 1 şervet, Mar­a I. Bodea- Du 1 prosop, Maria Clăvinar 2 cârpe, Ana Schiau 1 prosop 1 şervet şi 2 cârpe, Parasi­hiva Nan 2 cârpe, Elena Borcoman 1 prosop, Mana Goldbaz 1 prosop, Ana Szöcs 1 şorţ, Maria Oi­os 1 prosop, Par. Sző­s 1 prosop, Ana Dragoş 1 pro­sop,­­Zenovia Drăghici 1 prosop, Maria Pârvu 4 şervete şi 3 pâr. ciorapi, Maria Morar 1 şort, Mana Estin 1 prosop, Ana T­us 1 prosop, Ana Maelat un cearşaf. Par. Zaharie 1 şorţ, Ana Taus 1 pros­p, Maria Ar­­deieanu 1 pros­p, Maria Bodeanu 1 prosop, Mana Munteanu 1 prosop, la­tina Bodeanu 1 prosop şi 1 şemt şi Reveica Nistorica 1 prosop şi 2 cârpe, iar din fondul Reuniunei s’a dat 10 pâr. ciorapi, 20 brâne şi 14 păr. de pantofi. Reveica Sibian Ioan Spor­ea preşedintă secretar. Procesul din Sarajevo. Din Sarajevo se comunică, că sentinţa în procesul atentatorilor la viaţa ar­hiducelui Franz Ferdinand se va publica Mercuri dimineaţa. Luptele in Albania. Tele­grame din lanina anunţă, că luptele între Albanezi şi Epiroţi continuă la Clisura. Atacurile la graniţele Epirului sunt în curgere. ŞTIRI. —­13 (26) Oct­­. 1914. Fiind mâne sărbătoare, C­­laraschiva, ziarul nu va apare până Miercuri seara. Populaţia României. Cetim în zia­rul «Minerva». Populaţia Rom­â­n­ei, fără Dobrogea nouă, atinge cifra de 7 234.000 si flete. Muntenia are 3.302.000 suflete. Moldova are 2.139.000 Oltenia 1.412.090 şi Do­­brogrea 381.000. Oraşele cele mai populate sunt: Bucureşti cu 341.000 locu­tori, Iaşi 75 raşi­, Galaţi cu 75.000, Brăila cu 65 000 loc, Ploeşti cu 56.000 Io ., Craiova cu 51000 loc., Botoşani cu 32 mii locui­tori etc. Medalia ’Meritul corcorcial şi in­dustrial cl. I«) a fost conferita — scrie «Re v. Economică« — d lui loan C­eantu, profesor la Şcoala noastră co­mercială sup. din Braşov şi autor a număroase cărţi didactice pentru şcoale cotmrnale—şi d­­n­ Dr. Sterie Stinghe catechet la aceiaşi şcoală. Un­ preot harnic. Zilele acestea am avut d­ucerea să stăm de vorbă cu părintele Iordan Curcubătă din Budija, care, fiind mobilizat ca preot militar, a funcţionat In această calitate timp de peste două luni pe câmpul de răsboiu. Părintele Curcubătă, fiind mobilizat îndată la începutul răsboiului cu Sârbia, a luat parte în tabăra ar­matei noastre din sudul Monarhiei mai apoi şi în nordul Monarhiei fiind împărţit, la stabul diviziei. A ajuns de mai multe ori în ploaia proiectilelor duşmane în luptele din Galiţia, din care a scăpat însă teafăr. Inbolnă­­vindu-se in urma îndelungatelor stra­­pate a fost concediat până la resta­bilirea sănătăţii sale. Pe lângă greul serviciu ce l-a avut părintele Cur­­cubată în campania de 11 săptămâni, mângâind pe răniţii şi îmbărbătând pe soldaţii noştri, dânsul a fi mai dăruit, pe când se afla în oraşul Parias (Croaţia) o sută de coroane pentru scopurile Crucii roşii. Dealtfel părintele Curcubătă a desfăşurat şi în comuna sa, lipsită de şcoală românească, o activitate bine­cuvântată înfiinţând mai multe socie­tăţi culturale, economice şi de bine­facere, fiind sprijinit în munca sa frumoasă şi de soţia d­arie, care în zilele aceste a iniţiat o întinsă acţiune, pentru a trimite soldaţilor noştri, aflaţi ni pe câmpul de luptă, îmbră­căminte caldă. Activitatea părintelui Curcubătă desfăşurată atât în ti­mp de pace cât şi de răsboiu merită toată recunoş­tinţă noastră şi credem că şi vene­rabilul Consistoriu nu va trece cu vederea această activitate lăudabilă. Coroane etnie Doamna Cons­tavra P. Barciana din Sibiiu, în loc de cunună peritoare pe coşciugul mult regretatei sale verişoare Sabina Brote, dorueşte 10 cor. Fondului Dr. D. P. Baicianu pentru ajutorarea sodador (calfelor) fără de lucru, a­ Reuniun­i meseriaşilor sibieni. Pantru prinos, do­rind odihnă vecinică răposatei, aduce calde mulţumite Victor Tordăşia­u pre­z­­entul Reuniunii„ Moartea principesei Raluca Sturdza. Din Targu Neamţ se anunţă .Joi, noaptea­­ a încetat din viaţă in locuinţa ei din mănăstirea Agapia Principesa Raluca Grigore Sturdza. Defuncta şi-a lăsat partea cea mai mare din avere In sco­puri de binefacere, înmormântarea se va face Dumi­necă. Vicarul Mitropoliei din Iaşi şi multă lume distinsă a plecat la mănăs­tire pentru a asista la înmormântare. Zeppsaituri prevăzute c’­ torpile Ziarele italiene află din Luzern că la Friedrichshafen, pe lacul de Constanţa, s’a încercat noul s­stem pentru a se arunca torpile de pe Zeppellnuri. Efec­tele ar fi îngrozitoare. Bunete rezultate obţinute până acuma cu aceste trageri au l­ăs­at ca direcţiunea militară a şan­tierelor de Zeppellauri să se hotărască a aplica dirijabilelor ţevile menite sa arunce torpile Prima flotilă prevăzută cu acest aparat distrugător va îl gata* peste câteva luni. Pagubele pricinuite de crucișstorm »Emden« »LukManzeik­er« reproduce o depeşă din Colombo (Ceyl­on) dup­ă care crucișătorul »Emdet « a pricinuit până »cum In total pagube de 49 milioane mărci navigaţiunei comerci­le engleza. Jubileul de 100 ani al regimentu­lui german de gardă, m­arele germane descriu serbaresa comemorativă a infim­ţărei regimentului de gardă, acum o s­ută de ani, şi al cărui colonel e­­ra pârâtul Francisc Iosif. Această serbare a avut loc pe câmpul de bătălie, In ziua de 14 Octomvie. In mijlocul bu­buiturilor artileriei, a fost cetit discur­sul împăratului Wilhelm, după ce mu­zica regimentului a cântat imnurile german şi austriac. Adunarea învăţătorească. Despăr­ţământul Reghinul­ sosesc aparţinător reunianei învăţătorilor gr. cat. din Archidiecesa de Alba-Iulia şi Făgăraş în înţelesul statutelor sale şi conform cond­usului luat în adunarea precedentă î­şi va ţinea : adunarea generală de toamnă la 3 Niemvrie st. n. a. c, de odată cu sinodul preoţesc în şcoală gr. cat. din Reghin , care adunare în, domni preoţi, ca directori şcolastici, spectacli membrii fondatori, ordinari şi ajutători pre­cum toţi aceia cărora le zace la inimă cauza învăţământului elementar cu toată onoarea sunt invitaţi. Consiliul comunal al oraşului Braşov va ţinea Mercuri în 28 scm­ D, la orele 3 p. m. o şedinţă ordinară. Procesul de agitaţie al unui ziarist Sârb. Cetim în »Újság« de la Cluj . Ziaristul sârb Iaşa Tomici a pu­blicat în jurnalul »Zastava« din Neo­­planta un articol mai lung in legătură cu asasinarea moştenitorului de tron ei a soţiei sale. Procuratura regească a aflat însă motive de agitație în acest articol «părui sub titlul : ’însem­nătatea atentatului« punându-1 imediat sub acuză. Acest articol scrie îmre alteie : »Dușmanii politici ai sârbilor s’au unit eu,indivizii dornici da răzbunare per­sonală și cu aceia, cari voiau să«-i jefuiască pe sârbi de averea câştigată cu sudori de sânge pentru ca să comită prin aceasta un al doilea atentat Şi si-au şi găsit duşmani vred­­nici de ei în Zagreb, Diakova în întreagă Bosnia şi Herţegovina, ba şi-l caută şi în părţile de sud ale monarhiei. Vedem cum în vremurile de acum Se îngră­mădesc nourii de primejdie de­asupra capetelor noastre. Nu noi, ci alţii sunt aceia, cărora li­ e binevenit acest omor. Noi sârbii am lucrat în diferite locuri pentru de­­lăturarea situaţiei actuale care nu pu­tea să nani ţină mint. Dorim mai multă st­­ate. Noi însă luptăm deschis, cu in.^­osce loiale şi permise.« Tribunalul din Neoplanta l a aflat pe Tomic vinovat de crima agitaţiei la ură împotriva naţionalităților şi l-a osândit la o lună închisoare de stat. Tabla regească din Seghedin a aprobat acest verdict«. Apollo-BiO- Program pentru Marţi şi Mercuri : »Prietenul femeilor« co­medie în 2 acte. Curse în Liverpol (Vederi) ; »Chinezul« (Umor); »Grea este aleg­rea« (Umor); Faţa Indianului (dramă) ; Oaspete misterios, tragedie in 3 acte. In rolul principal Dr Gar­el Huma. Preţul alimentelor de prima nece­sitate în Braşov începând cu ziua de 24 Octomvrie 1914.: Făină mijlocie de pâne Nr.4 kgr. 60 fii., făină de pâne neagră Nr. 7 kgr. 57 fi­­ieri, faină de porumb (cucuruz) kgr. 26 fileri, faină de săcară 46 fiieri pâne mijlocie kgr. 46 fii., pâne­ neagră kgr. 43 fileri. Carne de vacă kgr 1’36—1*60 cor slănina neafumată kgr. P84 cor., untură de porc kgr. 2 cor., lapte de vaca litru 24 fii., lapte de bivoliţă litru 32 fileri, ouă 4 bucăţi 49 fileri. zahăr kgr. P04—1­06 cor; orez kgr. 36—80 fileri, fasole verde 36—40 fii. picioci 1 sac 2 cor. 80 fii. petroleu litru 46—48 fileri, ceapă, o cu­nună: 44—70 fii. linte litru 60—80 fii. Plata pe zi la muncitori de câmp fără mâncare 1'80—3 coroane; plata ia altă muncă fară mâncare 2—3 cor., 50 fii.­­ Magistratul orășenesc. Proprietar : Tip. A. Mureșianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: loan Lacea. Nr. 227-4914 M. CENTRALA: WIENA mi TAILOR FOR GENTLEMEN NEUMANN FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE: SUCURSALE: IBRĂSIIV BUDAPESTA Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi Fetiţe Toate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe * * I­I Cereţi catalogul nostru ilustrat. *** TIPARUL TIPOGRAF®! A. MUREŞIANU BRAILOE & COMP BRAȘOV.

Next