Gazeta Transilvaniei, iulie 1915 (Anul 78, nr. 141-164)
1915-07-02 / nr. 141
mna 2 Nr. 141—1915. SITUAŢIA pe câmpul de raseolu. Azi dimineăţâ an a primit dula bi- Iroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 13 Iulie. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: Situaţia In nordul monarhiei. In nordul monarhiei situaţia e în general neschimbată. La graniţele italiene. Pe litoral au decurs ori pe unele locuri violente rupte de artilerie. Am respins atacul, pe care mai multe regimente italiene de infanterie l-au îndreptat în contra noastră la Repuglia. La hotarele carntiene şi tiroleze situaţia e neschimbată. General de divizie Hofer, locţiitorul şefului de stat major Pe frontul anglo-francoruso german. Berlin 13 Iulie. — Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest: Lângă fabrica de zachăr de la de la Souihez am respins atacul de granate de mână al Francezilor. Cu ocazia atacului, pe care l-am îndreptat în contra cimiterului m-am împins înainte poziţiile — dincolo de cimiter — pe o lăţime de 600 de metrii. In regiunea drumului, care duce spre Arras am ocupat linia Gabaret-Rouget. Numărul prizionerilor făcuţi aici s’a ridicat la 3 ofiţeri şi 215 de soldaţi. Am deschis un foc asupra inamicului, care începuse pe mai multe rânduri atacuri în contra noastră şi astfel am zădărnicit executarea acestor atacuri. Artileria duşmană a desvoltat o vie activitate între Meusa şi Mosela. In Bois de Pierre Francezii au îndreptat în decursul seri şi a nopţii mai multe atacuri în contra noastră, cari atacuri s’au izbit însă de focul nostru suferind duşmanul mari .Ea out şi sudost. Pe câmpul de operaţii dela est şi sudest situaţia e neschimbată. Nouă complicaţii grave în conflictul dintre Germania şi Statele Unite. „Agenţia telegrafică ungară“ anunţă din Londra cu ciata de ori, 13 i. c.: Ziarului „Daily Telegraph“ i se comunică din Washington . America nu consideră de satisfăcător răspunsul Germaniei la nota Statelor Unite, deoarece acest răspuns nu conţine nici o declaraţie referitoare la responsabilitatea pentru scufundarea „Lusitaniei“. Situaţia e critică. Preşedintele Wilson nu e aplicat să mai pertracteze cu Berlinul. întreagă pressa americană pledează pentru rupersa relaţiunilor diplomatice cu Germania. In cercurile guvernamentale însă se crede deocamdată prematură orice ştire referitoare la ruperea relaţiilor paşnice dintre aceste două state. Asigurarea pinii. Urmare şi fine. In baza celor indicate până aci, s’ar părea, că totul ar fi aranjat la perfecţie şi că, în urma dispoziţiilor suspomenite, nu ar mai rămâne nimica de făcut şi pe seama altor factori. Totuş nu e aşa. Căci însaş ordonanţa rezervă teren de activitate şi pentru număroşi alţi factori. Astfel guvernul poate da comitatelor şi municipiilor orăşeneşti, oraşelor cu magistrat, comunelor şi diferitelor corporaţii şi instituţii (aziluri, internate, spitaluri), cooperative de consum etc. autorizarea de a putea cumpără până la 15 Septemvrie a. c., direct de a producenţi, cantităţile de producte necesare pentru trebuinţare propri, calculate până la 15 August 1916. Mai departe ministrul agriculturii poate autoriză reuniunile agricole ca, pe teritorul municipiului, ce li se va dezignă de ministru, să poată face cumpărări directe de semnţe dela produceaţi, pe seama membrilor lor. Scoţând în relief aceste măsuri, puse în perspectivă prin ordonanţa encisă, pentru secuestrarea recoltei, neam gândit, că singură lucrarea statului , în această privinţă, oricâte prerogative ar aviă şi ori de câte avantagii ar beneficia nu ar putea decât să profite, în interesul obştesc, dacă ea ar fii ajutată, din toate părţle, de către factorii sus enumăraţi. Şi ca să ne convingem cât mai temeinic, că aşa este, nu avem decât să luăm în socotinţă lucrarea de aprovizionare cu bucate, mai ales cu porumb, îndeplinită de către o mulţime mare de comune de ale noastre în anul economic, acum pe sfârşite. Şi dară socotim, că această lucrare a comunelor noastre, sprijinită de către băncile şi însoţirile noastre de credit, a uşurat soartea a mii şi mii de locuitori, ameninţaţi să flămânzească şi chiar să piară defoame. — venim uşor la concluzia, că ceea ce s'a făcut, cu rezultate aşa de salutare, în anul economic, ce acum se sfârşeşte, cu atât mai mult să se facă in anul viitor economic, în care vom întră în curând. De aceea trebuie să nu pierdem din vedere, că şi noi avem multă poporaţiune lpgită, în oraşe şi sate, mai aies în satele din regiunea munţilor unde, cura zice proverbul »când săcara nu se face, cucuruzul nu se coace«, şi unde, datoare asta şi societatea noastră, — reprezentată prin comunele politice, prin bănci, reuniuni economice, însoţiri ‘A** *.«•«. *3 $4- aî tw* J J1 — • sum, — să profite de favorurile ce i le îmbie ordonanţa, cu care ne-am ocupat in aceste şire. Zicem, să profite societatea românească de favorurile acestei ordonanţa, pentru că ştim, că multe legi s ordonanţe, cuprinzând dispoziţii favorabile şi pentru noi, au trecut nebăgate în seamă. Şi e păcat! Prin urmare se impune, fără amânare, o studiare amănunţită a situaţiei noastre economice în legătură cu ordonanţa des pomenită, pentru că să se poată obţine la timp până la 15 August a. c. autorizarea de a putea cumpără, până la 15 Septemvrie a. c., direct dela producenţi, cantităţile de producte necesare pentru trebuinţele locuitorilor din comune. Chestiunea ar merita să fie studiată şi laAsociaţiunea noastră, prin conferenţiari său cooperativ, om cu bogate experienţe pe terenul cooperaţiei, care ar putea, ba ar trebui să trate calea de urmat. Este vorba în numita ordonanţă şi de vânzarea cerealelor, a grâului, săcării, a grâului mestecat, a orzului şi ovăşului, importate din străinătate, pentru care ministrul de comerciu va da autorizare, din caz în caz. Mai târziu se va aduce, fără îndoială ordonanţă şi pentru secuestrarea porumbului, fixându-se şi pentru el preţurile maxime. Aprovizionarea cu porumbul necesar este tot aşa, de nu şi mai importantă, decât aprovizionarea cu celelalte cereale, fiindcă, pentru poporul nostru, pâ ea cea de toate zilele o formează, în partea cea mai mare, măgjut şi mămăliga, derivate din porumb. Iată, deci, o serie întreagă de pro biruie, cari ni se inpurt şi pe cari, datorintă avem, să le studiăm şi să aranjăm, de cu bun timp, şi noi, în interesul celor lipsiţi, acţiunea de aprovizionare prevăzută în cadrele ordonanţei pentru secuestrarea recoltei anului de faţă. Astfel lucrând, vom face uz de un drept, ce ni se asigură prin numita ordonanţă, ne vom împlini şi o datorniţă faţă de aceea parte a poporaţiunii noastre, care singură nu se poate ajută şi în acelaş timp, ne vom împlini şi un obligament faţă de stat. Rev. E c el din greu ziua trecută — era vorba despre răbdarea creştinească. Cu toate astea — fiindcă ajunsese odată la poruncile Domnului şi la sfintele taine, s’a pornit spre sfârşitul predicii, ca într’o vâltoare, fără să se mai întrebe multe Fiindcă auzea din toate părţile : „Dumnezeu să primească!“ şi cetea de pe feţele ascultătorilor că sunt mulţămiţi cu predica — era mulţămit şi părintele şi era bun bucuros, că a gătat-o şi de astă dată bine cu predicele astea, cari nu-i cam steteau la stomah. După slujba bisericească s’au umplut cârciumele. Multe femei erau supărate că nu-şi au bărbaţii pe lângă ele. Oricât de sgârcită era, femeia alte dăţi — acum se’ndemna vitejeşte la mâncare şi la beate — mai cu samă fiindcă vinişorul avea şi zăhar în el. Mai apoi s’au dus femeile şi prin bărăcile negustorilor, ca să-şi cumpere una-alta de aducere aminte. Câte una a cumpărat, chiar şi bărbatului, câte o pipă ori un lănţişor la ceas, ori altealea — fiindcă se gândea fiecare la bărbat cu mai mare drag, acuma, de departe, şi doria să-i facă şi lui o bucurie. (Va urma). gazeta transilvaniei. De la Academia români | Concursuri pentru premii. B. Premii pentru lucrări puse la concurs cu subiecte date— Fine. — IV. Premi speciale. 23. Premiul Dacia-România se va da, în sesiunea generală din 1918, celei mai bune lucrări scrise în limba română despre : Istoria contractului da asigurare şi în special a introducerii lui în România. Deosebirea între asigurările cu primă şi asigurările mutuale. Avantajele asigurărilor contra daunelor elementare în ţerile unde agricultura este principalul izvor de bogăţie. — (Deciz. 16 Maiu 1915). Valoarea premiului va fi reprezentată prin venitul pe trei ani al fondului de 13000 lei în efecte și al capitalizărilor ce se vor putea face eventual, micşorat acest venit cu prelevările prevăzute în Statutele și Regulamentul Academiei și cu costul tiparului pentru maximum 5 coaie de tipar. (Art. 2 din Regulamentul special). Terminul prezentării manuscriptelor este până la 31 Decemvrie 1917. 24. Marele Premiu militar General Pan Carp și Marin Carp, de 7 000 Leî, se va da, în sesiunea generală, din 1918, celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect fixat prin Ministerul de Război, de o comisiune compusă din 7 generali şi ofiţeri superiori. Până unde şi în ce direcţiune este folositor a se împinge militarismul şi militarizarea în naţiune, şi întrucât oştirea poate fi »Şcoala naţiunii« ? Subiectul va fi desvoltat după următorul program : Autorul va trebui să lămurească mai întâiu noţiunile »militarism«, »militarizare« şi »Şcoala naţiuni« ; ele având o valoare schimbătoare, argumantaţiunile teoretice vor trebui susţinute prin exemple din diferite perioade şi popoare; această exemplificc ţiut ce se va întinde mai cu seamă asupra centrelor străine imitata de noi şi asupra evoluţiunii lucrărilor la noi. Va fi interesant de a distinge perioade de acalmie, de avânt şi de tensiune : se vor studia fenomenele militarizării şi ale militarismului la noi şi în alte ţări a mările lor bune sau rele. flf Autorul va studia după aceasta direcţiunile în cari se poate afiruia »Şcoala naţiunii«. Nu se vor uita perioadele de inerţie, nici acrieie exagerări unilaterale ; exemplele itorice aduse vor fi documentate. Autorul va trebui să expună părerile sale asupra pregătirii directe şi indirecte pentru răzbuu Armata fiind un factor de educaţiune căiâr amănuntele acestei staziuni sa vor studia asemenea prin exemplificare se va arăta, în ce împrejurări ea poate realiza idealul propus, cari sunt piedicile de învins sau condiţiunile cari ar înlesni cârcaultorilor Unui Stae şi comandanţilor militari misiunea lor in timp de pace. Soluţiunea problemei conduce în mod logic la apreciaţiuni asupra antimilitarismului, în sperial asupra doctrinei care condamnă instituţiunea armatei ca stearpă. Pentru fiecare direcţiune în care sar putea afirma oştirea ca factor civilizator sau cultural, se va studia până unde se poate realiza turruil, fără a distrage trupa seu comandanţii dela menirea lor de căpetenie. — Acest capitol va da loc la apreciaţiuni asupra corpului ofiţeresc şi subofiţerese ca castă, ca elită sau din contră ca mediu prielnic deformaţiuniior profesionale. Cercetările pot fi împinse in această privinţă foarte departe şi vor fi cu atât mai interesante cu cât autorul va aduce exauţte mai concrete, mai vorbitoare şi mai bine documentate, din numărul lor acele referitoare la noi vor fi de mare preţ pentru concluziunile finale. Aceste concluziuni se vor potrivi nevoilor noastre speciale şi naţionale pe deoparte şi posibilităţilor de realizare pe de altă panetie vor fi utile şi interesante in cazul că autorul va fi intare să înţeleagă perioada noastră contimporană ca rezultat al trecutului şi cu aspiraţiunile naţionale ale viitorului. Astfel problema dă loc la cercetări istorice, la critici sociologice şi la expuneri asupra cestiunilor celor generale privitoare la apărarea raţională. Problema, deşi complexă, totuşi este îngrădită prin textul subiectului precum el este formulat; deşi autorul este circumstrâns într’un anumit domeniu, totuşi este liber la acest cadru de a împinge studiile in toate direcţiunile, conform gustului şi culturii sale. — (Sed. 20 Maiu 1915). Terminul prezentării manuscriptelor la concurs este până la 31 Decembrie 1917. i ) Muştele şi epidemiile.. Căldurile mari au venit şi muşele se înmulţesc în mod îngrozitor în mod îngrozitor pentru că după cum constată oamenii de ştiinţă din toate părţile lumii, nesuferitele gângănii transportă pe aripele, pe trompele şi pe picioarele lor germenii ucigători ai tifosului, ai ofticii, ai holerei, ai tuturor boalelor şi relelor care bântue omenirea. Ne facem dar datoria să aducem aminte casnicilor că acuma mai mult decât ori şi când este vremea să’şi acopere laptele, legumele, carnea, toate alimentele cu tifoane curate şi pânze protectoare de fire de metal prin care să pătrundă aerul, dar nu şi duşmanii înaripaţi. Ne facem datoria să îndemnăm pe toţi ca, acuma mai mult decât ori şi când, să’şi ţie odăile curate, ştergând podelele cu cârpe ude ori cu mături muiate în apă, aşa ca să nu stârnească praful. Ne facem această datorie şi le spunem că, pentru gonirea de prin locuinţele noastre a primejdioşilor şi plicticoşilor mosafiri înaripaţi ce niai aduce vara, se recomandă ţinerea odăilor în umbră şi astuparea ferestrelor cu paravane de sârmă cu ochiuri dese. „Omorâţi muştele ori ne omoară ele pe noi“ ne spun şi ne repetă igieniştii. Iar, pentru exterminarea lor, printre multele şi feluritele mijloace tuturor cunoscute, ne mai recomandă ca foarte eficace un amestec de 15 la sută formol, cu 25 la sută lapte şi 60 la sută apă cu zahăr. E o momeală foarte atrăgătoare pentru muşte şi foarte sigură. Igieniştii ne mai recomandă să dezinfectăm cutiile cu gunoaie şi privăţile. Ce spun ei e cuminte şi e bine să ascultăm îndemnul lor sănătos. Invitare la abonament. Ca la Iulie st. v. 1915 se descide un nou abonament semestrul la ziarul „Gazeta Transilvaniei“. Din acest prilej invităm cu toată stima pe vechii noştri abonaţi, precum şi pe cetitorii noştri să-şi reînoiască abonamentul, respective să aboneze ziarul nostru. Ţinând cont de împrejurările extraordinare prin care trece presa noastră naţională, credem că, cu toate restricţiile la care este expusă, ea merită să fie sprijinită cu deosebire în aceste vremuri de grea încercare şi uriaşe frământări. Rugăm de asemenea şi pe cei, cari ne-au rămas datori cu achitarea abonamentului pe lunile trecute, să-şi achite datoria ca să nu fim nevoiţi a le sista trimiterea ziarului. Preţul abonamentului a rămas acelaş, ca până acum, anume: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 3 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şî străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trai luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Cu prilejul reînoirii abonamentului mai rugăm pe cetitorii noştri să contribuie cât de puţin şi pentru sărmanii noştri soldaţi nenorociţi, pentru cari am deschis încă de luni de zile o colectă. Generalul Savof despre actualul războiul. Ziarul »Reichspost» publică o convorbire a corespondentului său din Sofia cu comandantul suprem din războiul balcanic Savof, care a declarat următoarele: »Situaţia actuală militară pentru mine nu este o surpriză. Nu m’am îndoit niciodată, că Ruşii şî Francezii se vor bate vitejeşte, dar tot aşa ştiam, că armatele Germaniei şi Austro-Ungarieî au superioritatea militară. »Răsboiul este o mare luptă, în care la început cade aci unul, aci celălalt. Ia sfârşit soseşte faza importantă a luptei, când unul dintre luptători capătă complecta siguranţă, că este o frumoasă colectă. Soldaţii noştri din câmp pentru fraţii lor nenorociţi. Dela prietinul nostru Dumitru Mareea învăţător la şcoalele noastre centrale primare din Braşov, care dela isbucnirea răsboiului se află pe câmpul de luptă, am primit următorul răvaş înduioşător însoţit de o colectă de 240 coroane : — 5 Iulie st. n. 1915. Onorată Redacţiune! La unul din numerii „Gazetei Transilvaniei“, am cetit despre colecta ce arţi binevoit a o întreprinde: „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor.“ Zilnic am ocaziune să văd aceste mizerii. Ba ce e mai mult, ţi se umple sufletul de milă şi totdeodată de groază, când vezi pe marginea drumurilor, şiruri nesfârşite de morminte nouă, cu cruci simple de lemn. Aceste morminte reci, au înghiţit pentru vecinicie, pe acei viteji, cari în nădejdea unui viitor mai bun şi-au dat viaţa, lăsând fără sprijin scumpele lor familii, înţelegând însemnătatea acestei colecte şi fiind convins, că prin aceasta se alină câtuşi de puţin durerea scumpilor nefericiţi, m’am grăbit să încălzesc inimile camerazilor mei, şi sân i îndemn să contribue din mica lor soldă, pentru acest scop human. Sunt liniştit în sufletul meu, că mi-am îndeplinit o sfântă datorinţă, pe care ar fi frumos să o imiteze şi alţii. Sunt în credinţa, că bunul Dumnezeu şi sprijinul material al oamenilor de inimă vor uşura suferinţele scumpilor noştri soldaţi răniţi. Las să urmeze numele camerazilor de la „Coloana de provianturâ 11/36, cari au contribuit cu cea mai mare plăcere şi cu multă însufleţire la această colectă : Dumitru Marcea sergent 20 cor, loan Ureche, conducteni 12 cor , Leon Sângeorzan 10 cor., Vasiile Grapini 10 cor., Domide Găină 10 cor., Neculae Urece 6 cor. Câte 5 cor., lacob Romanesi, Timoftei Buia, Donisie Sidor, Florea Bouţan, lacob Gâlan, loan Cozin, Augustin Someşan, Ironim Terec, Chirila Hat, Liviuţ Slovoacă, George Buta, Scridon Pricup, Loghin Ureche, Onisim Gale. , Szabó Izidor ordonanţă de cancelarie, Bora Gavrilă. Câte 4 col.: Persecă Ioan, Grigore Leonte, Pavel Ţilea, Pavel Ureche, Silivan Pleşcan, Ioan Szabó zugsführer. Câte 3 cor.: Iosif Negrean zugsführer, Iosif Cârdan. Câte 2 cor.: Rusalio Trofea, loan Cernea, loan Kiss, loan Ifrapt, Mihai Baboş, loan Potroghiţă, loan Târzu, George Burlan, Toader Balaj, George Stoica, Nichita Brotin, Vasilie Şandru Gefreiter, Ofilat Tomi, Aurel Lăscăian Gefreiter, Chelement Pralsa, Pavel Bora, George Hodoş Gefreiter, Mihailo Maxeroiuk, Chiliment Raţ, Buzogány János, korporai, Hamzea János, korporal, Ioan Puşcaş, zugsführer, Roth Iohan, sergent. Câte 1 cor.: Petru Muntean, korporai, George Gotea, Todor Rauka, Constantin Dobrotă, Zaharia Domokoş,Ioan Perşa, Gavrila Socotă, Ladislau Ciapadi, Ioan Muntean, Vaier Moldovan, Domide Cordoş, zugsführer, Iosif Banu, Ştefan Irimescu, Gavril Ficuţ, Ştefan Man, corporal, Todor Meisaros. In total K. 240. — două sute patruzeci coroane. Suma de Ror. 240. — adecă două sute patruzeci de coroane — am expediat-o azi prin mandat poştal. (Banii au sosit. Nota Red.) Din numărul Gazetei în care se vor publica aceste contribuiri marinimoase, binevoiţi a-mi trimite câteva exemplare, cari îmi vor servi ca contra chitanţă, cu care vreau să mă justific înaintea camerazilor, că banii au ajuns la destinaţiune, superior din anumite motive şi în urma întreburii ţărei oarecăror mijloace. »Lupta pare a se afla in această fază, este penultima, pentru că ultima este cea finală. Condiţiunea victoriei nu este imensa greutate a masei, ci calmul, voinţa tare, înţelepciunea şi morala. Introducerea şi distribuţia forţelor, in fine totul ce se caracterizează prin expresiunea deoperaţiune militară“.