Gazeta Transilvaniei, iulie 1915 (Anul 78, nr. 141-164)

1915-07-02 / nr. 141

mna 2 Nr. 141—1915. SITUAŢIA pe câmpul de raseolu. Azi dim­ineăţâ an a primit dula bi- I­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 13 Iulie. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: Situaţia In nordul monarhiei. In nordul monarhiei situaţia e în general neschimbată. La graniţele italiene. Pe litoral au decurs ori pe unele locuri violente rupte de arti­lerie. Am respins atacul, pe care mai multe regimente italiene de in­fanterie l-au îndreptat în contra noastră la Repuglia. La hotarele carntiene şi tiroleze situaţia e ne­schimbată. General de divizie Hofer, loc­ţiitorul şefului de stat major Pe frontul anglo-franco­­ruso german. Berlin 13 Iulie. — Buletinul ofi­cial al marelui cartier general german e pentru azi următorul: Pe câmpul de operaţii de la vest: Lângă fabrica de zachăr de la de la Souihez am respins atacul de granate de mână al Francezilor. Cu ocazia atacului, pe care l-am îndrep­tat în contra cimiterului m­-am împins înainte poziţiile — dincolo de cimiter — pe o lăţime de 600 de metrii. In regiunea drumului, care duce spre Arras am ocupat linia Gabaret-Rouget. Numărul prizione­­rilor făcuţi aici s’a ridicat la 3 ofi­ţeri şi 215 de soldaţi. Am deschis un foc asupra inamicului, care în­cepuse pe mai multe rânduri atacuri în contra noastră şi astfel am ză­dărnicit executarea acestor atacuri. Artileria duşmană a desvoltat o vie activitate între Meusa şi Mosela. In Bois de­ Pierre Francezii au îndrep­tat în decursul seri şi a nopţii mai multe atacuri în contra noastră, cari atacuri s’au izbit însă de focul nostru suferind duşmanul mari .Ea out şi sudost. Pe câmpul de operaţii dela est şi sudest situa­ţia e neschimbată. Nouă complicaţii grave în conflictul dintre Germania şi Statele­ Unite. „Agenţia telegrafică ungară“ anunţă din Londra cu ciata de ori, 13 i. c.: Ziarului „Daily Telegraph“ i­ se comunică din Washington . America nu con­sideră de satisfăcător răspunsul Germaniei la nota Statelor­ Unite, deoarece acest răspuns nu conţine nici o declaraţie referitoare la res­­ponsabilitatea pentru scufundarea „Lusitaniei“. Situaţia e critică. Preşedintele Wilson nu e aplicat să mai pertracteze cu Berlinul. întreagă pressa americană pledează pentru rupersa relaţiunilor diplo­matice cu Germania. In cercurile guvernamentale însă se crede deo­camdată prematură orice ştire re­feritoare la ruperea relaţiilor paş­nice dintre aceste două state.­ ­ Asigurarea pinii. Urmare şi fine. In baza celor indicate până aci, s’ar părea, că totul ar fi aranjat la perfecţie şi că, în urma dispoziţiilor suspomenite, nu ar mai rămâne­ nimica de făcut şi pe seama altor factori. Totuş nu e aşa. Căci însaş ordonanţa rezervă teren de activitate şi pentru număroşi alţi factori. Astfel guvernul poate da comita­telor şi municipiilor orăşeneşti, oraşelor cu magistrat, comunelor şi diferitelor corporaţii şi instituţii (aziluri, internate, spitaluri), cooperative de consum etc. autorizarea de a putea cumpără până la 15 Septemvrie a. c., direct de a pro­­ducenţi, cantităţile de producte nece­sare pentru trebuinţare propri, calculate până la 15 August 1916. Mai departe ministrul agriculturii poate autoriză reuniunile agricole ca, pe teritorul mu­nicipiului, ce li se va dezignă de minis­tru, să poată face cumpărări directe de sem­nţe dela produceaţi, pe seama mem­brilor lor. Scoţând în relief aceste măsuri, puse în perspectivă prin ordonanţa e­­ncisă, pentru secuestrarea recoltei, ne­am gândit, că singură lucrarea statului , în această privinţă, oricâte prerogative ar aviă şi ori de câte avantagii ar beneficia nu ar putea decât să profite, în interesul obştesc, dacă ea ar fii a­­jutat­ă, din toate părţle, de către fac­torii sus enumăraţi. Şi ca să ne convingem cât mai temeinic, că aşa este, nu avem decât să luăm în socotinţă lucrarea de apro­vizionare cu bucate, mai ales cu po­rumb, îndeplinită de către o mulţime mare de comune de ale noastre în anul­­ economic, acum pe sfârşite. Şi dară so­cotim, că această lucrare a comunelor noastre, sprijinită de către băncile şi însoţirile noastre de credit, a uşurat soartea a mii şi mii de locuitori, a­­meninţaţi să flămânzească şi chiar să piară de­­foame. — venim uşor la con­cluzia, că ceea ce s'a făcut, cu rezultate aşa de salutare, în anul economic, ce a­­cum se sfârşeşte, cu atât mai mult să se facă in anul viitor economic, în care vom întră în curând. De aceea trebuie să nu pierdem din vedere, că şi noi avem multă po­­poraţiune l­pgită, în oraşe şi sate, mai aies în satele din regiunea munţilor unde, cura zice proverbul »când săcara nu se face, cucuruzul nu se coace«, şi unde, datoare asta şi societatea noastră, — reprezentată prin comunele politice, prin bănci, reuniuni economice, însoţiri ‘A** *.«•«. *3 $4- aî tw* J J­­1 — • sum, — să profite de favorurile ce i le îmbie ordonanţa, cu care ne-am ocupat in aceste şire. Zicem, să profite societatea ro­mânească de favorurile acestei ordo­nanţa, pentru că ştim, că multe legi s ordonanţe, cuprinzând dispoziţii favo­rabile şi pentru noi, au trecut nebăgate în seamă. Şi e păcat! Prin urmare se impune, fără a­­mânare, o studiare amănunţită a situ­­­aţiei noastre economice în legătură cu ordonanţa des pomenită, pentru că să se poată obţine la timp până la 15 August a. c.­ autorizarea de a putea cumpără, până la 15 Septemvrie a. c., direct dela producenţi, cantităţile de producte necesare pentru trebuinţele locuitorilor din comune. Chestiunea ar mer­it­a să fie stu­diată şi la­­Asociaţiunea­ noastră, prin conferenţiari său cooperativ, om cu bo­gate experienţe pe terenul cooperaţiei, care ar putea, ba ar trebui să trate calea de urmat. Este vorba în numita ordonanţă şi de vânzarea cerealelor, a grâului, săcării, a grâului mestecat, a orzului şi ovăşului, importate din străinătate, pen­tru care ministrul de comerciu va da autorizare, din caz în caz. Mai târziu se va aduce, fără îndo­ială ordonanţă şi pentru secuestrarea porumbului, fixându-se şi pentru el pre­ţurile maxime. Aprovizionarea cu porumbul ne­cesar este tot aşa, de nu şi mai impor­tantă, decât aprovizionarea cu celelalte cereale, fiindcă, pentru poporul nostru, pâ ea cea de toate zilele o formează, în partea cea mai mare, mă­gjut şi mă­măliga, derivate din porumb. Iată, deci, o serie întreagă de pro biruie, cari ni se inpurt şi pe cari, da­­torintă avem, să le studiăm şi să a­­ranjăm, de cu bun timp, şi noi, în in­teresul celor lipsiţi, acţiunea de apro­vizionare prevăzută în cadrele ordonan­ţei pentru secuestrarea recoltei anului de faţă. Astfel lucrând, vom face uz de un drept, ce ni se asigură prin numita ordonanţă, ne vom împlini şi o datorni­ţă faţă de aceea parte a poporaţiunii noa­stre, care singură nu se poate ajută şi în acelaş timp, ne vom împlini şi un obligament faţă de stat. Rev. E c­­ el din greu ziua trecută — era vorba despre răbdarea creştinească. Cu toate astea — fiindcă ajunsese odată la po­runcile Domnului şi la sfintele taine, s’a pornit spre sfârşitul predicii, ca într’o vâltoare, fără să se mai întrebe multe Fiindcă auzea din toate părţile : „Dum­nezeu să primească!“ şi cetea de pe feţele ascultătorilor că sunt mulţămiţi cu predica — era mulţămit şi părintele şi era bun­ bucuros, că a gătat-o şi de astă dată bine cu predicele astea, cari nu-i cam steteau la stomah. După slujba bisericească s’au um­plut cârciumele. Multe femei erau su­părate că nu-şi au bărbaţii pe lângă ele. Oricât de sgârcită era, femeia alte dăţi — acum se’ndemna vitejeşte la mâncare şi la beate — mai cu samă fiindcă vi­­nişorul avea şi zăhar în el. Mai apoi s’au dus femeile şi prin bărăcile negustorilor, ca să-şi cumpere una-alta de aducere aminte. Câte una a cumpărat, chiar şi bărbatului, câte o pipă ori un lănţişor la ceas, ori alte­­alea — fiindcă se gândea fiecare la băr­bat cu mai mare drag, acuma, de de­parte, şi doria să-i facă şi lui o bu­curie. (Va urma). gazeta transilvaniei. De la Academia români | Con­cursuri pentru premii. B. Premii pentru lucrări puse la concurs cu subiecte date­— Fine. — IV. Premi speciale. 23. Premiul Dacia-România se va da, în sesiunea generală din 1918, celei mai bune lucrări scrise în limba ro­mână despre : Istoria contractului da asigurare şi în special a introducerii lui în Ro­mânia. Deosebirea între asigurările cu primă şi asigurările mutuale. Avan­tajele asigurărilor contra daunelor ele­mentare în ţerile unde agricultura este principalul izvor de bogăţie. — (Deciz. 16 Maiu 1915). Valoarea premiului va fi repre­zentată prin venitul pe trei ani al fondului de 13000 lei în efecte și al capitalizărilor ce se vor putea face eventual, micşorat acest venit cu pre­levările prevăzute în Statutele și Regula­mentul Academiei și cu costul tipa­rului pentru maximum 5 coaie de tipar. (Art. 2 din Regulamentul special). Terminul prezentării manuscrip­telor este până la 31 Decemvrie 1917. 24. Marele Premiu militar General Pan Carp și Marin Carp, de 7 000 Leî, se va da, în sesiunea generală, din 1918, celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect fixat prin Ministerul de Război, de o comisiune compusă din 7 generali şi ofiţeri superiori. Până unde şi în ce direcţiune este folositor a se împinge militaris­mul şi militarizarea în naţiune, şi întru­cât oştirea poate fi »Şcoala naţiunii« ? Subiectul va fi desvoltat după ur­mătorul program : Autorul va trebui să lămurească mai întâiu noţiunile »militarism«, »mi­litarizare« şi »Şcoala naţiun­i« ; ele având o valoare schimbătoare, argu­­mantaţiunile teoretice vor trebui sus­ţinute prin exemple din diferite pe­rioade şi popoare; această exemplific­c ţiut ce se va întinde mai cu seamă asupra centrelor străine imitata de noi şi asupra evoluţiunii lucrărilor la noi. Va fi interesant de a distinge pe­rioade de acalmie, de avânt şi de ten­siune : se vor studia fenomenele mili­tarizării şi ale militarismului la noi şi în alte ţări a mările lor bune sau rele. flf Autorul va studia după aceasta direcţiunile în cari se poate afiruia »Şcoala naţiunii«. Nu se vor uita pe­rioadele de inerţie, nici acrie­­ie exa­gerări unilaterale ; exemplele itorice aduse vor fi documentate. Autorul va trebui să expună pă­rerile sale asupra pregătirii directe şi indirecte pentru răzb­uu Armata fiind un factor de educaţiune c­ăi­â­r amă­nuntele acestei staziuni sa vor studia asemenea prin exemplificare se va arăta, în ce împrejurări ea poate rea­liza idealul propus, cari sunt piedicile de învins sau con­diţiunile cari ar în­lesni cârcaultorilor Unui Sta­e şi coman­danţilor militari misiunea lor in timp de pace. Soluţiunea problemei conduce în mod logic la apreciaţiuni asupra antimilitarismului, în sperial asupra doctrinei care condamnă instituţiunea armatei ca stearpă. Pentru fiecare di­recţiune în care sar putea afirma oş­tirea ca factor civilizator sau cultural, se va studia până unde se poate realiza turru­il, fără a distrage trupa seu co­mandanţii dela menirea lor de căpe­tenie. — Acest capitol va da loc la apreciaţiuni asupra corpului ofiţeresc şi subofiţerese ca castă, ca elită sau din contră ca mediu prielnic deforma­­ţiuniior profesionale. Cercetările pot fi împ­inse in această privinţă foarte de­parte şi vor fi cu atât mai interesante cu cât autorul va aduce exau­ţte mai concrete, mai vorbitoare şi mai bine documentate, din numărul lor acele referitoare la noi­ vor fi de mare preţ pentru concluziunile finale. Aceste concluziuni se vor potrivi nevoilor noastre speciale şi naţionale pe deoparte şi posibilităţilor de rea­lizare pe de altă pane­­tie vor fi utile şi interesante in cazul că autorul va fi in­­tare să înţeleagă perioada noa­stră contimporană ca rezultat al tre­­cutului şi cu aspiraţiunile naţionale ale viitorului. Astfel problema dă loc la cercetări istorice, la critici sociologice şi la ex­puneri asupra cestiunilor celor gene­rale privitoare la apărarea r­aţională. Problema, deşi complexă, totuşi este îngrădită prin textul subiectului precum el este formulat; deşi autorul este circumstrâns într’un anumit domeniu, totuşi este liber la acest cadru de a împinge studiile in toate direcţiunile, conform gustului şi culturii sale. — (Sed. 20 Maiu 1915). Terminul prezentării manuscrip­telor la concurs este până la 31 Decem­­b­­rie 1917. i ) Muştele şi epidemiile.. Căldurile mari au venit şi muş­­ele se înmulţesc în mod îngrozitor î­n mod îngrozitor pentru că după cum constată oamenii de ştiinţă din toate părţile lumii, nesuferitele gân­gănii transportă pe aripele, pe trom­pele şi pe picioarele lor germenii ucigători ai tifosului, ai ofticii, ai holerei, ai tuturor boalelor şi relelor care bântue omenirea. Ne facem dar datoria să aducem aminte casnicilor că acuma mai mult decât ori şi când este vremea să’şi acopere laptele, legumele, carnea, toate alimentele cu tifoane curate şi pânze protectoare de fire de metal prin care să pătrundă aerul, dar nu şi duşmanii înaripaţi. Ne facem datoria să îndemnăm pe toţi ca, acuma mai mult decât ori şi când, să’şi ţie odăile curate, ştergând podelele cu cârpe ude ori cu mături muiate în apă, aşa ca să nu stârnească praful. Ne facem această datorie şi le spunem că, pentru go­­nirea de prin locuinţele noastre a primejdioşilor şi plicticoşilor mosafiri înaripaţi ce niai aduce vara, se re­comandă ţinerea odăilor în umbră şi astuparea ferestrelor cu paravane de sârmă cu ochiuri dese. „Omorâţi muştele ori ne omoară ele pe noi“ ne spun şi ne repetă igieniştii. Iar, pentru exterminarea lor, printre multele şi feluritele mij­loace tuturor cunoscute, ne mai re­comandă ca foarte eficace un ames­­tec de 15 la sută formol, cu 25 la sută lapte şi 60 la sută apă cu zahăr. E o momeală foarte atrăgă­toare pentru muşte şi foarte sigură. Igieniştii ne mai recomandă să dezinfectăm cutiile cu gunoaie şi privăţile. Ce spun ei e cuminte şi e bine să ascultăm îndemnul lor sănătos. Invitare la abonament. Ca l­a Iulie st. v. 1915 se descide un nou abonament semes­trul la ziarul „Gazeta Transilva­niei“. Din acest prilej invităm cu toată stima pe vechii noştri abo­naţi, precum şi pe cetitorii noştri să-şi reînoiască abonamentul, res­pective să aboneze ziarul nostru. Ţinând cont de împrejurările extraordinare prin care trece pre­sa noastră naţională, credem că, cu toate restricţiile la care este ex­pusă, ea merită să fie sprijinită cu deosebire în aceste vremuri de grea încercare şi uriaşe frământări. Rugăm de asemenea şi pe cei, cari ne-au rămas datori cu achi­tarea abonamentului pe lunile tre­cute, să-şi achite datoria ca să nu fim nevoiţi a­ le sista trimiterea ziarului. Preţul abonamentului a rămas acelaş, ca până acum, anume: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 3 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şî străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trai luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Cu prilejul reînoirii abonamen­tului mai rugăm pe cetitorii noştri să contribuie cât de puţin şi pen­tru sărmanii noştri soldaţi­ neno­rociţi, pentru cari am deschis încă de luni de zile o colectă. Generalul Savof despre actualul războiul. Ziarul »Reichs­­post» publică o convorbire a corespon­dentului său din Sofia cu comandantul suprem din războiul balcanic Savof, care a declarat următoarele: »Situaţia actuală militară pentru mine nu este o surpriză. Nu m’am îndoit niciodată, că Ruşii şî Francezii se vor bate vitejeşte, dar tot aşa ştiam, că armatele Germaniei şi Austro-Ungarieî au superioritatea militară. »Răsboiul este o mare luptă, în care la început cade aci unul, aci ce­lălalt. Ia sfârşit soseşte faza importan­tă a luptei, când unul dintre luptători capătă complecta siguranţă, că este o frumoasă colectă. Soldaţii noştri din câmp pentru fraţii lor nenorociţi. Dela prietinul nostru Dumitru Mareea învăţător la şcoalele noastre centrale primare din Braşov, care dela isbucnirea răsboiului se află pe câmpul de luptă, am primit următorul răvaş înduioşător însoţit de o colectă de 240 coroane : — 5 Iulie st. n. 1915. Onorată Redacţiune! La unul din numerii „Gazetei Transilvaniei“, am cetit despre co­lecta ce arţi binevoit a o întreprinde: „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor.“ Zilnic am ocaziune să văd a­­ceste mizerii. Ba ce e mai mult, ţi se umple sufletul de milă şi totdeo­dată de groază, când vezi pe mar­ginea drumurilor, şiruri nesfârşite de morminte nouă, cu cruci simple de lemn. Aceste morminte reci, au în­ghiţit pentru vecinicie, pe acei viteji, cari în nădejdea unui viitor mai bun şi-au dat viaţa, lăsând fără sprijin scumpele lor familii, înţelegând însemnătatea acestei colecte şi fiind convins, că prin a­­ceasta se alină câtuşi de puţin du­rerea scumpilor nefericiţi, m’am grăbit să încălzesc inimile camera­­zilor mei, şi sân i îndemn să contri­­bue din mica lor soldă, pentru acest scop human. Sunt liniştit în sufletul meu, că mi-am îndeplinit o sfântă dato­­rinţă, pe care ar fi frumos să o imi­­teze şi alţii. Sunt în credinţa, că bunul Dumnezeu şi sprijinul material al oamenilor de inimă vor uşura suferinţele scumpilor noştri soldaţi răniţi. Las să urmeze numele came­­razilor de la „Coloana de provianturâ 11/36, cari au contribuit cu cea mai mare plăcere şi cu multă însu­fleţire la această colectă : Dumitru Marcea sergent 20 cor, loan Ureche, conducteni 12 cor , Leon Sângeorzan 10 cor., Vasiile Grapini 10 cor., Domide Găină 10 cor., Neculae Ure­ce 6 cor. Câte 5 cor., lacob Rom­anesi, Ti­­moftei Buia, Donisie Sidor, Florea Bou­­ţan, lacob Gâlan, loan Cozin­, Augustin Someşan, Ironim Terec, Chirila Hat, Li­­viuţ Slovoacă, George Buta, Scridon Pricup, Loghin Ureche, Onisim Gale. , Szabó Izidor ordonanţă de cancelarie, Bora Gavrilă. Câte 4 col.: Persecă Ioan, Grigore Leonte, Pavel Ţilea, Pavel Ureche, Sili­­van Pleşcan, Ioan Szabó zugsführer. Câte 3 cor.: Iosif Negrean zugs­­fü­hrer, Iosif Cârdan. Câte 2 cor.: Rusalio Trofea, loan Cernea, loan Kiss, loan Ifrapt, Mihai Baboş, loan Potroghiţă, loan Târzu, George Burlan, Toader Balaj, George Stoica, Nichita Brotin, Vasilie Şandru Gefreiter, Ofilat Tomi, Aurel Lăscăian Gefreiter, Chelement Pralsa, Pavel Bora, George Hodoş Gefreiter, Mi­hai­lo Maxe­­­roiuk, Chiliment Raţ, Buzogány János, korporai, Hamzea János, korporal, Ioan Puşcaş, zugsführer, Roth Iohan, sergent. Câte 1 cor.: Petru Muntean, kor­­porai, George Gotea, Todor Rauka, Con­stantin Dobrotă, Zaharia Domokoş,Ioan Perşa, Gavrila Socotă, Ladislau Ciapadi, Ioan Muntean, Vaier Moldovan, Domide Cordoş, zugsführer, Iosif Banu, Ştefan Irimescu, Gavri­l Ficuţ, Ştefan Man, corporal, Todor Meisaros. In total K. 240. — două sute patruzeci coroane. Suma de Ror. 240. — adecă două sute patruzeci de coroane — am expediat-o azi prin mandat poş­tal. (Banii au sosit. Nota Red.) Din numărul Gazetei în care se vor publica aceste contribuiri mari­­nimoase, binevoiţi a-mi trimite câ­teva exemplare, cari îmi vor servi ca contra chitanţă, cu care vreau să mă justific înaintea camerazilor, că banii au ajuns la destinaţiune, superior din anumite motive şi în urma întreburii ţărei oarecăror mijloace. »Lupta pare a se afla in această fază, este penultima, pentru că ultima este cea finală. Condiţiunea victoriei nu este imensa greutate a masei, ci calmul, voinţa tare, înţelepciunea şi morala. Introducerea şi distribuţia for­ţelor, in fine totul ce se caracterizează prin expresiunea de­­operaţiune mili­tară“.

Next