Gazeta Transilvaniei, august 1915 (Anul 78, nr. 168-185)
1915-08-04 / nr. 168
Pagina 2 GALETA TRANSILVANIEI. anNr. 168—1915 SITUAȚIA pe câmpul de răsboîu. Azi dimineaţă am primit dala biroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 15 August. —Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi: In nordul monarhiei. Duşmanul s’a oprit ori din nou pe întreg frontul spre vest dela Bug, în poziţii pregătite dinainte. Aliaţii l-au atacat şi în numeroase puncte şi au deschis cale în linia duşmană. De azi dimineaţa începând Ruşii sunt din nou pretutindeni în retragere. La graniţele italiene, pe frontul italian peste tot s’a desfăşurat o activitate mai potenţată de lupte. In ţinutul Genz artileria noastră a aruncat câteva bombe în Sencanzione. Urmarea a fost, că duşmanul s’a refugiat din localitate. La Cormons artileria noastră a distrus un mare depozit militar italian. La Redipuglia un contra-atac mai slab al duşmanului a fost zădărnicit de la început de focul nostru. Contra capului de pod de la Görz Italienii au susţinut un foc moderat de artilerie. In rectorul leimeii, până la Km, forţe mai însemnate duşmane au început ori dimineaţă, după o puternică pregătie de artilerie, un atac, pe care am respins. In ţinutul Blitsch şi pe frontul Carintiei luptele de artilerie au fost de o intensivitate mai mare ca de obiceiu. Peste noapte duşmanul a continuat focul său violent asupra liniilor noastre de la Grossen Pal, Preikofel şi Kleinen Pal. Un atac al duşmanului îndreptat peste noapte contra poziţiilor noastre de la Kleinen Pal a eşuat total. Pe teritoriul de graniţă al Tirolului am respins mai multe atacuri italiene îndreptate contra poziţiilor noastre spre vest de la Kreuzberg, a celor din jurul piscului Rotwand, dela valea Bacher şi dela Dreizinnenhütte. De pe platourile dela Lavarone şi Belgat la artileria noastră grea a bombardat cu un resultat vizibil forturile duşmane dela Campocolon şi loraro. General de divizie Höfer, locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francoruso-german. Berlin, 15 August.Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii de la vest: In Argonifortul Martin a fost adaptat şi cei 850 Francezi morţi, cari se aflau în el, au fost înmormântaţi. La bombardarea oraşului Münster din valea vechi am răspuns cu bombardarea cartierului căilor ferate de la St. Die. Observând aceasta, duşmanul a început să bombardeze Markirchul, dar şi-a oprit focul, când artileria noastră şi-a îndreptat focul spre locuinţele franceze. La est şi sud-est, Grupul de armată Hindenburg şi trupele lui Below au aruncat pe Ruşi spre nord-est în ţinutul Kupischky■ Am făcut prisonieri 4 ofiţeri şi 2350 soldaţi şi am capturat o mitralieră. Un atac al Ruşilor din Kowno l-am respins şi am făcut 1000 prisonieri. Trupele noastre de atac s’au apropiat şi mai mult de fortăreaţă. Intre Narew şi Bug Ruşii au opus o rezistenţă îndârjită pe linia despre care am amintit eri. Eri seară târziu trupele noastre au forţat cu succes trecătoarea de la Narew. Armata generalului Scholtz a făcut ori mai mult de 1000 prisonieri. Armata lui Gallwitz a făcut prisonieri 3550 Ruşi, între cari 14 ofiţeri, şi a capturat 10 mitraliere. In jur de Nowo-Georgiewsk careul de împresurare s’a strâns şi mai mult. Pe toate fronturile am ocupat teren. Faţă cu înaintarea armatei principelui Leopold de Bavaria duşmanul desvoltă o rezistenţă îndârjită. In decursul zilei de eri ne a succes să spargem poziţiile duşmane spre nord de la Losice şi cele calea jumătate între Losice şi Miendrzicze. Duşmanul se retrage în tot locul. Numai chiar trupele lui Woyrech au făcut din 8 şi până în 11 August, 4000 de prisonieri, între cari 22 ofiţeri şi au capturat 9 mitraliere. Grupul de armată Mackensen a bătut eri pe duşman, care eri a încercat să-şi refacă frontul pe linia Rozanka (spre nord de la Wlodawo) şi spre sud-vest de la Slawatice-Norodisce-Miendrzierze. Sub presiunea atacului nostru pe care l-am început imediat, duşmanul de azi-dimineaţă începând îşi continuă retragerea. şi având toate cărţile liturgice în limba română şi icoanele de la iconostas cu inscripţii româneşti de «Sf. Petru«, »Ap. Pavel« etc. Ţi face o impresie deosebită, văzând această clădire măreaţă veche, a unr români rupţi de cătra corpul naţiunel, care prin mărimea şî frumseţea ei poate lua concureanţa cu cele mai mari biserici de la sate şi oraşe, ce avem. Numai după anul 1890 ea a fost sechestrată de bulgari şi transformată, in bulgărească, adaogândui la iconostas portretul ţarului liberator Alexandru al II-lea şi al patronilor bulgari Metodiu şi Ciril. Dar alăturea de intrare în tindă fusese mormântul celui din urmă preot român cu inscripţia română de Petrescu cu data păstorirei sale, pe care bulgarii îl separară prin un zid, ca să nu le mai stea în cale şi nici să fie văzut. Românii şi după scoaterea iitubiei române din biserica lor, şi, au avut şcoala lor românească cu 4 clase, sub conducerea bravului institutor Ionescu, născut în localitate şi cea mai frumoasă şcoală întreţinută de guvernul român. O institutoare română tot din localitate am întâlnit o în şcoala din satul vecin bulgăresc Staro-Selo, care însă nu ştia bulgăreşte. Azi în Turtucaia avem un revizor şcolar două şcoli primare, 4 grădini de 1 copii mici şi o şcoală profesională de fete. în locul progimnasiului bulgăresc dar o parte din copiii oamenilor cu dare de mână pentru învăţământul secundar urmează la şcoalele bulgare din Rusciuc şi Silistra. Comunicaţiunea cu Bucureşti, Călăraşi şi Silistra fiind destul de lesnicioasă se vor deprinde în curând şi nouii cetăţeni români, cu noua stare de lucruri, care dânşilor le vor aduce mari foloase cu deosebire şi un cerc mai larg de activitate Nu aceiaşi laudă pot să aduc Insă şcoalei din nou înfiinţate profesionale de fete, căci femeilor şi fetelor de pescari şi turcoaicelor în şalvari propaganda pentru modele parisiane, era tot ce putea fi mai anodin, când bărbatul cumpără tortu pentru vârşi şi năvoade din prăvălii şi de la fabrici, iar casele lor sunt destul de sărăcăcioase. Poate în locul acestei şcoale şi a progimnasiului bulgăresc de odinioară, era mai nimerită Înfiinţarea unei şcoale medie de pescărit, fiindcă aci avem cea mai puternică colonie de pescari români şi care ar merita să fie împuternicită pe toate căile, ca să susţină concurenţa coloniilor de pescari lipoveni şi ruşi dea lungul Dunărei. (Va urma). Ioan de pe Vacarea. Comerţul exterior al României. Relaţiunele comerciale ale României cu străinătatea a luat desigur un mare avânt. Le putem cunoşte după cifre dacă urmărim statistica comerţului exterior român întocmită de curând de către ministerul de finanţe, pe anul 1912. Cercetând cifrele acestei statistice constatăm că valorile reunite ale importului şi exportului se cifrează la 1.280.009.843 faţă de 1.261.465.435 lei în 1911, deci cu o creştere de 18.543.908 lei. In valoarea reunită de mai sus, importul intră cu 637.905.560 lei reprezentând 49,84 la sută din total, faţă de 691.720.408 lei în 1911. La export a fost o descreştere de 49.616.625lei. Balanţa, comerţului român se soldează deci, în 1912, cu un sold în benificiul exportului de abia 4. 198.223 lei. Cantitativ, totalul importului şi exportului a fost în 1912 în greu- tate de 5.540.692 tone, faţă de 6. 376.580 tone, în anul anterior, deci cu un minus de 835.883 tone. In greutatea totală, importul intră cu 1.213.956 tone, reprezentând 21,91 la sută din total, faţă de 986.300 tone în anul precedent. Se constată la import o creştere de 227.657 tone. Exportul arată 4.326.735 tone ceia ce însemnează 78,09 la sută din total, faţă de 5.390.280 tone exportate în 1911. In 1912 exportul a fost deci mai mic cu 1.063.535 tone faţă de anul precedent. In rezumat, anul 1912 faţă de anul 1911 a dat o creştere apreciabilă a importului în valoare (12 la sută) , dar mai ales în cantitate (23 la sută), pe când exportul arată o scădere simţitoare cantitativă (20 la sută), care însă la valoare este mică (7 la sută) din cauza preţurilor ridicate pe cereale, în special pentru grâu. La scăderea exportului din 1912 a contribuit în primul rând recolta agricolă, care a fost i mai slabă decât anul anterior. Afară de asta, relaţiunile comerciale ale României cu străinătatea au avut de suferit şi din cauza războaelor italo-turc şi balcanic. Creşterea importului a avut de efect şi creşterea veniturilor statului din taxe vamale. Totalul acestor taxe în 1912 au fost de 72.777.191 lei faţă de 67.330.259 lei din anul precedent. Chestii blocului balcanic. Din Sofia se anunţă , Guvernul fiin informat, că Grecia a răspuns negativ propunerilor înţelegere, aşteaptă acum şi răspunsul Serbiei spre a formula şi el răspunsul său. Situaţiunea devine mai clară, adică înţelegerea nu va reuşi sa formeze blocul balcanic cu toate că, după informaţiunile venite din Atepa, Anglia ar fi debarcat mici trupe la San Ionic, ameninţând, prin asta Grecia, cu represalii şi ocuparea Macedoniei greceşti. „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li-s au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au pierdut lumina ochilor“. Transport din n- ul trecut 6594 c. 27. D-na Marina Dragomir Pulpaş (Vezi ştirea »pro memoria«) ..................................20 » D-l D. Mareea şi copii Dumitru, Elena şi Dorica (Vezi ştirea »pro memoria«) 10 » D-nii George, loan şi Nicolae Baboe........................10 » D-l Patriciu Pinta, paroh în Caţa cu prilejul reînoirii abonamentului ... 3 » La olaltă 66^7 c. 27 f. — 16 August n. 1915. A. Cotruş: „Sărbătoarea Morţii“. Pe sub tiparul tipografiei Concordia din Arad (care editează Românul) a apărut un volum de poezii de d-nul A. Cotruş, zilele acestea. Motivele toate sunt inspirate din atmosfera anului răsboinic 1914—15, prin urmare au o deosebită actualitate. Şi toate ne privesc, cuprind un anume tâlc, o anume destăinuim, interpretare a felului cum urmărim şi ce impresii ne lasă în anume ceasuri nouă celor de acasă cursul răsboiului. Reproduc aci la întâmplare una, cu titlul: In ţara morjii. Din zare 'n zare, întreg văzduhul şi pământul pare, Un rai îngrozitor, fără pereche, Aprins vijelios de-o ură veche, In noaptea astei groasnice orgii, Dată de Moarte’n cinstea celor vii. Ploi de rachete, Ploi roşii, albe, verzi şi violete, Aprind văzduhul iar, Cu sborul lor halucinant, barbar... Ploi de rachete, ploi, Ca cad să se sfârşească în noroi Şi ’n timpuri ostenite de eroi. .. Iobagi viteji, voinici de fier, eroi In şanţuri, prin zăpezi ori prn noroi, Pe ger şi ploi, In marşuri, la atacuri sdrobitoare, Mi-e sufletul cu voi... Iar când dormiţi, p’o dragoste rebelă, Iubirea mea vi-i tristă santinelă ... Şi până la mormânt va fi cu voi, Fraţi dulci, iobagi, nenorociţi eroi!.. . Un volum care întruneşte toate condiţiile de versificare, într’o limbă picturală, plină de imagini vii. Va fi cetit cu deosebită plăcere de publicul românesc tocmai pentru calităţile sale intrinsece, pentru fondul nou, actual şi pentru arta înveşmântării plastice a lui. Volumul de versuri al d-lui A. Cotruş »Sărbătoarea Morţii« se va bucura, desigur, de o caldă primire din partea publicului românesc. Preţul cor. 50 bani. Argus. Ziua naşterii Majestăţii Sale în Braşov. Din prilejul aniversării de 85 ani a naşterii Maj. Sale Regelui nostru, de comite suprem contele Sigismund Mikes a adresat un circular cătră toţi şefii oficiilor de stat şi orăşeneşti, în care face cunoscut, că în ziua de 18 Aug. n. când Maj. Sa împlineşte 85 ani ai etăţii, se va oficia la 10 oare a. m. un Te-Deum în biserica rom. cat. din Ioc. Tot aşa şi în ziua Sf.tului Ştefan, în 20 August n. — In ajunul aniversării, Marţi seara, precum şi Miercuri dimineaţa muzica regimentului 46 de infanterie va percurge străzile principale ale oraşului. La 8 oare dimineaţa soldaţii vor lua parte la serviciul divin care se va oficia în bisericile diferitelor confesiuni. Poeta Ardealului, Maria Cunţan în »azilul BrâncoVeneSC«. Cetim în ziarele din Bucureşti sire înduioşetoare despre calvarul, prin care a trecut renumita cântăreaţă a Ardealului, Maria Cunţan. Furtuna răsboiului, cu asprele ei consecinţe a smuls din sânul nostru, şi pe această fiinţă delicată, care trăia din munca intelectuală, şi a trimis-o la Bucureşti. Cele mai multe ziare, unde poeta noastră colabora şi-au suspendat apariţia, şi izolarea de grupul intelectualilor români, au fost tot atâtea motive să meargă în Ţară, unde modestei poete, ce se sieşte de reclame, i s’a pus la dispoziţie o cameră din azilul »Brâncovenesc«. Aici a stat retrasă două luni ca o pasăre în colivie fără ca lumea ce minuna în jur să-i dea importanţă. Cântăreaţa neamului numai odată şi-a făcut apariţia pe bulevardele Bucureştilor, când s’a prezintat lad. Duca, ocrotitorul de drept al scriitorilor. După cum aflăm, Maria Cunţan a prezintat secretarului Academii, dlui Bianu, manuscrisul volumului al doilea de poezii «Din Cserul vremii». Deasemenea neobosita poetă are, nu demult isprăvit, libretul unei opere româneşti, sunet inspirat de însuflaţite de cântece ale lui Murăşanu. Dorim, ca scrisul poetei Ardealului în Bucureşti, unde muncesc cei mai destoinici bărbaţi ai neamului, să câştige laurii gloriei, şi nici decât petrecerea poetei la Bucureşti să nu-i servească de deziluzionare. D-a. Pro memoria. Din prilejul morţii regretatei d-ne Elena D. Mareea n. Babdie rudeniile adânc întristate au făcut următoarele contribuiri în scop de binefacere: D-na Marina Dragomir Puipaş n. Drăghici in amintirea soţului ei - Dragomir Pulpaş şi a nepoatei , Elena Mareea n. Rabdie pentru masa studenţilor români din Braşov 100 cor., pentru fondul ziariştilor 20 cor şi pentru soldaţii noştri nenorociţi 20 cor. Dumitru Mareea şi copii în loc de anunţuri funebrale la masa studenţilor 20 cor. la fondul „Petru Span« 20 c. la fondul ziariştilor 10 cor şi pentru soldaţii nenorociţi 10 cor. In loc de cunună peritoare dela fraţii George, loan şi Nicolae Baboe p masa stud. 20 cor., M. »P. Span« 20 cf. ziariştilor 10 cor. şi p. soldaţii nenorociţi 10 cor. Direcţiunea mesei studenţilor români şi ziarul nostru esprimă pioşilor donatori sincere mulţumite. Dumnezeu să mângâie pe cei întristaţi iar pe regretata defunctă, care a fost o soţie de model, o mamă advârâtă şi un suflet nobil, s’o odihnească în pace! Ştiri Ilin Bănat. Cetim în »Drapelul« : Adunarea constituantă a comisiunei regnicolare pentru ajutorarea comunelor distruse prin război, ţinută sub presidiul contelui Khuen-Háferváry, a ales membru în senatul diriguitor şi pe prim-comitele comitatului nostru, şaotbalances, şi reg. Dr. Zoltán Medve. La propunerea acestuia s’a luat în programul comisiunei şi ajatorarea comunelor noastre din părţile sudice, cari s’au distrus ori au suferit mult în urma focului de artilerie duşman. —Primarul oraşului Lugoş trimite spre publicare următorul comunicat: Considerând eventualitatea, că ori şi când poate trece prin oraşul nostru putere armată germană, care va putea face plăţi numai în banii patriei sale, aduc în urma ordinului comisarului guvernial la cunoştinţă, că toţi simt datori a primi în plată bani şi valori germane (carnete, bancnote, bilete deale cassei imperiale şi bilete de-ale cassei de împrumut) şi anume 1 marcă în preţul da 132 flieri, resp. 1 cor. în valoare de 76 fenigh Pentru internatul Orfenat am primit dela dl Elle Hociotă preot mit. la Reg. de Inf. 2 suma de 10 cor. dăruite întru memoria iubitului său prietin Căpitanul I Goş a căzut pe câmpul de onoare. In numele comitetului se esprimă cele mai călduroase mulţămiri, generosului protegător al instituţiunii noastre, Maria B. Băulescu preş. Legionarii români din Bucovina — precum se anunţă din Cernăuţi — au arătat până acuma o bravură deosebită în luptă. In timpul din urmă s’au distins foarte în luptele dela Rarancea, unde batalionul legionarilor români a nimicit 6 batalioane ruseşti, făcând foarte mulţi prizonieri. Pentru vitejia arătată acuma în 22 iulie 60 legionari au fost decoraţi cu medalii pentru vitejii. Visul romancierului Wels despre înfrângerea Germanei. Autorul domasticelor romane engleze H. S. Wells fiind intervievat zilele trecute de un redactor al ziarului Parisian,,Petit Journal“ a spus că Germania uşor ar putea fi învinsă, dacă Anglia şi-ar construi o flotă aeriană, care ar consta din 20000 de unităţi. Această flotă aeriană ar distruge fabrica Krupp, marile fabrici din Westfalia precum şi liniile căilor ferate, şi atunci Germania nu ar mai avea muniţii şi nu şi-ar mai putea transporta trupele. Visul n-ar fi tocmai urât, dar până la înfăptuirea lui e.... mult. «Gazeta pentru câmp» (retipărire din «foaia militară Streffleur») scoasă de ministerul de răsboiu pentru ofiţerii şi soldaţii noştri din câmp, în limba germană, română şi în alte cinci limbi ale monarhiei, se poate vinde de acuma şi persoanelor private. «Gazeta pentru câmp» aduce descrieri populare ale situaţiei politice şi militare, consideraţii miui economice, povestiri şi descrieri de fapte vitejeşti mai de samă, ştiri din patrie, o înşirare pe scurt a tuturor evenimentelor importante din lume ş. a. Mai multe schiţe de hărţi ilustrează textul. «Gazeta pentru câmp» e un dar binevenit pentru soldaţii noştri şi o aducere aminte de timpul mare în care trăim. Ea apare odată pe săptămână, cuprinde 24 -32 pagini şi costă 2 cor. 50 de bani pe cvartal ; ea se poate căpăta din librăria L. W. Seidel, Wien 1, Graben 29. Internatul cel nou de Braşov pentru elevii şcoalelor româneşti (gimnaziu, reale, comerciale) din Braşov se deschide în 1 Sept .. Clădirea e impozantă, aproape de şcoală şi are: a) sale spaţioase şi luminoase de dormit (cu paturi de fier cu somieră şi saltea.) b) sale luminoase de studiu, c) sale separate de mâncare (sufragerii), d) coridoare spaţioase, închise, luminoase, e) conduct de apă (din izvoare de munte.) f) local propriu de baie cu duşuri, g) încălzire centrală (calorifer.) h) infirmerie (spital) în grădină, i) grădină mare cu pomi. Elevii internatului capătă: a) hrană bună şi igienică, b) baie, c) tratament medical, d) supraveghere, lăsându-li-se, însă peste zi libertatea cuvenită, internatul e proprietatea şcoalelor şi bucătăria se conduce în regie proprie. Din cauza scumpetei enorme taxa de 1 elev e 800 cor. pe an şi se plăteşte în 4 rate anticipative, eventual şi lunar. Condiţiunile de primire. Cererea de primire va fi însoţită de următoarele acte: 1. ultimul testimoniu şcolar. 2. act de naştere. 3. act de revaccinare (numai pentru elevii claselor I—IV, gimn. şi reale.) 4. atestat medical, că elevul e sănătos. 5. declaraţiune legală, că părinţii se supun normelor cuprinse în regulamentul internatului şi admit un caz de proces competenţa judecătoriei din Braşov. Fiecare elev va aduce cu sine: 6 cămăşi de zi. 4 cămăşi de noapte, pantaloni de baie. 6 ismene. 12 batiste. 12 părechi de ciorapi. 6 ştergare. 3 cearceafuri de pat. 1 plapomă cu nasturi. 3 cearceafuri de plapomă cu găuri pentru nasturi. 1 pernă de cap. 4 feţe de pernă, perne de cap, de dinţi, de haine, de ghete, peptene des şi rar, săpun. 2 părechi de ghete şi pantofi de noapte. 6 şervete de masă şi câteva cârpe de praf. Toate aceste lucruri trebue consemnate într’un inventar scris în 2 exemplare. Părinţii vor însemnă cu arniciu roşu rufele şi hainele, cosând pe ele nu- i mărul, ce se va da deodată cu răspunsul de primire. Rufe defectuoase (sdrenţuite) nu sa primesc.