Gazeta Transilvaniei, octombrie 1915 (Anul 78, nr. 211-235)
1915-10-01 / nr. 211
Pagina 2 Atacurile puternice contra frontului care se întinde dela teritoriul situat la nord-est dela Souchez și până la teritoriul situat la est dela Neuville, în unele locuri au eşuat pe lângă foarte grele pierderi din partea duşmanului şi numai în două locuri mici Francezii au ajuns până la linia noastră cea mai înaintată. Tot aşa şi din Champagne, pe ambele părţi de la Tahure, atacurile Francezilor s-au terminat pentru duşman cu pierderi simţitoare. Cu toată pregătirea puternică de artilerie duşmanul în nici un loc nu a putut ori să câştige teren. încercările duşmanului de a pătrunde azi-dimineaţă în acelaş loc, au eşuat ca şi celelalte. La est şi sud-est. Grupul de armată al mareşalului Bindenburg. Pe frontul vestic de la Bünabwg atacul nostru a adus cu sine luarea cu asalt a poziţiilor duşmane la vest de la Illuxt, pe o întindere de 212 kilometri. 3 ofiţeri şi 367 soldaţi au fost făcuţi prisonieri şi am capturat o mitralieră. Contra-atacurile ruseşti le-am respins. La grupul de armată al principelui Leopold de Bavaria nu e nimic nou. Grupul generalului Linsingen: Cavaleria duşmană a evacuat câmpul de luptă la Jesiercsy. La trupele germane ale generalului Bothmer situaţia e neschimbată. Câmpul de operaţii din Balcani. Mişcarea noastră de înaintare a făcut bune progrese pe întreg frontul. Oraşul Semendria şi fortificaţiile am fost ocupate ori de către trupele germane, fără a răspunde un cuvânt, — ca în neştire, întră. Merge înainte, îşi pune pălăria pe masă, priveşte odată uluit la pacinicul şi blăjinul sf. Niculale şi se lasă, mai mult căzând, pe laviţă. Cu cotul răzimat da masă, îşi sprijineşte capul de mână şi rămâne aşa cu privirile ţântuite în pământ. Irina nedumerită de presingurile rele, sfioasă, se lasă pe dunga vetrii. își face de lucru cu cleștele, adunând jăratecul în jurul osloi, cere începe a fierbe. O liniște stranie. Umbra sării cuprinde din ce în ce odaia. —Mămăliga îl fiartă Grigore, vreai să mânei? — întrerupse apăsătoarea tăcere Irina, privind cu groază la bârbetul e', care părea înpietrit pe ioc. — Ce-i? — întreabă Glîgor, privind buimăcit spre ea —, ce vreai ? — Ii gata cina... — Ga ata ci-i-na, — repetează Gligor cu voce sfrânsă — ga-ata to ot... Tăcere șî mai chinuitoare. — Auzi Irina... hm,... hm.... ai dat tu slujba la părintele?.. — Poi vezi că am dat-o,cum sau n’o dau, pentru Mitru..._______________| — Mi-itru, — da-a..., pentru Mitru a fost... Doamns, da cs a! azi Gigore, nu te-am mai văzut așa ? — Și te-ai rugat și tu?... Și ai postit ?... — Dar lasă-te Grigora acelei... Ce nu face omul pentru copilul lui?... — Ce nu-ți face?... — Doar în el ni-e toată nădejdea și bucuria... — Bucuria... zici ?... — se răsti cu vorba Gligor — vai de tine... vai de nu... — O scris ceva Mitru, — ai vre-o știre,... ce-i? — Tu mamă nenorocită... tu inimă slabă de muiere, tu care ai muncit viaţa întreagă sâ-1 vezi în rândul oamenilor mari... — Sară începi Gligore?... Ne-am trudit cum am putut... atâta am avut şi noi în lume... — Numai atâta am avut... şî noi în luume... Şi crezi tu Irină, că am făcut tot cât a trebuit şi cât poate omul face?... — Făcut. — Tot? — Tot. ■— Am putut face ceva d'n sărăcia noastră?... Căci abia aveam cele trebuincioase de rândul traiului... Inima ta de mamă zice că am făcut tot ce s’a putut?... — Tot. Am muncit zi și noapte... Pam cărat în spate cu desagii, până era la școli... L’am văzut mare.» dragul mamii... S’a făcut cuminte şi învăţat..« Şi dacă trece urgia peste noi şi îi ajută Dumnezeu să vie acasă, vom uita truda Gligor©... Ne vom bucura de roadele muncii, câştigate cu grele sudor' Ne vom odihni ciolanele hodorogite.... Ca lovit de trăsnet Gligor îşi scapă capul spre piept. Un plâns cu gemet ii năpădeşte şi printre sughiţuri îngaimă: — Tu mamă, tu muiere nenorocită, tu o aştepţi bucuria şi odihna ?... Bucuria ta şi odihna ta a îi în pământ... — Ce zic! omuli? strigă Irina, sărind de pe vatră ca scoasă din minţi. — Bucuria noastră îi in pământ.. — Ce?... — Mitru nost îi moort..., îropuşcat,... Un sbierăt văîeturi — o iebitură grea... Şi umbrele sării şi ale desnădejdii se lasă tot mai negre. Turda 5 Oct 1915. DA2STÄ TRANSIT VANIKI. Tiu trup» de ajistor. Din Bucureşti se enunţă : După ştirile sosite în capitală, k Niş au sosit şi sosesc mereu trupe franceze şi englizez, cari sunt imediat trimise pe frontul nordic, pentru a ţinea papt invaziei austrogermane. Tras pe italiene in Franţa. »Guerre Mondiale« anunţă : Prin Savoia se fac mari transportări da trupa. Fiind graniţa între Itauia şi Franţa închisă şi din EVeţia în Italia şi Franţa sau invers, nu poate călători nimeni, ba întrerupându se chiar şi circulaţia poştală, nu se poate ştii, dacă merg trupe italiene în Franţa, ori trupe franceza în Italia. DupăGuerre Mond alege mai probabil că au trecut trupe italiene în Franţa fiindcă Italienii au extraordinar de mari rezerve. Tesiîziaus părăseşte Grecia. Din Constantinopol se anunţă, că fostul prima minisiru grec Venizeios va părăsi Grecia şi se va stabili în Franţa, firevoltă îa Odessa. Din Berlin se anunţă: După o ştire a ziaruluiPrect, în Odessa au avut loc mari ciocniri de stradă Intre poliţia şi între glotaşi. S’«iU făcut multe arestări. Participare» EraStella exinediţi» balcanică. Din Lugano se anunţă: »Sscolo« scrie: Călătoria lui Salandra la cartierul generale în legătură cu hotărârea, dacă va lua ori nu Italia parte la expediţia In Balcani. »Se coonstările ca Serbia să nu fie abandonată, căci în curând după cucerirea Belgradului, vor urma propuneri de pace făcute Serbiei. „Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut lumina ochilor“. Transport din n-rul trecut 8819 p. 38 I. D-l Sublocot. loan Mălaiu de pa câmpul de luptă comp. 13 a regim. 2 ... 30 » D-l Silviu Patiia major ce*?, reg. Pécs...... 10 » D-l Vincențiu Pop preot Sâaibăta-da-sus răsăriteană cu prilejul reînoirii abonamentului.................................2 » La dlată 8861 c. 31 f. ŞTIRI. — 13 Octomvrie n. 1915. Amânarea cursului de pregătire a foştilor ofiţeri i. r. înrolaţi între glotaşii dela 43— 50 ani. Un comunicat oficial amână instituirea cursului de pregătire de patru săptămâni pentru foştii ofiţeri şi candidaţi de ofiţeri, cari aparţin glotaşilor înrolaţi între 43—50 ani. Terminul de prezentare a petiţiilor pentru a fi primiţi în acest curs s-a prelungit până la 5 Ianuarie a. c. Monumentul lui Aurel Vlaicu la Iaşi. Comitetul pentru ridicarea unui monument zburătorului român Aurel Vlaicu la Cetăţuia-Iaşi, roagă cu stăruinţă pe cei ce au binevoit a primi liste de subscripţii să înapoieze de urgenţă listele cu numele ce se vor fi înscris SU albe ca astfel cunoscându-se fondul adunat, să poată publica concurs pentru facerea planurilor şi machetelor monumentului proiectat. Atât listei© cât şi banii se vor înainta la adresa Economului Gh. Fiorescu casieru! comitului. Moartea unui arhiduce. Din Prama sa anunţă: Arhiducele Ludwig Salvator a încetat din viaţă. Prinţul Hohăn’Ohe, care a petrecut câteva zile în mijlocul familiei regale române, a trecut ori prin Predeal luând drumul spre Berlin. Comandate mariner române. Din Bucureşti se anunţă : Mercurea trecută s’a întors in ţară o oomisiune a marinei militare, compusă din mai muţi ofiţeri şi mecanici de marină. Această misiune a fost trimisă de guvernul român îa Italia pentru a supraveghea construirea contratorpiloarelor comandata de România acolo. o scrisoare a postului Vitor Eftimiu cati’, direcţia generala a Teatrelor din România. Direcţiagenerală a teatrelor din România a hotărât să distribue suma de 27.000 franci scriitorilor români ale căror piese au fost reprezentante cu succes pe prima scenă, în ceşti din urmă cinci ani. Cu această ocazie poetul Victor Eftimiu, a adresat o scrisoare directorului general al Teatrelor, în care îşi exprimă dorinţa ca a zecea parte din această sumă să se consacra pentru ridicarea unui bust mult regretatului Pompilia Eliade este director general al Teatrelor, care în tot timpul viaţii sale, a iubit literatura dramatică românească. Şt ni din România. Ministerul român ia finanţe primind nuneroase cereri din partea comercianţilor şi Industriaşilor pentru mjlocirea unor mărfuri din Austro-Ungaria, a stabilit o înţelegere în această privinţă cu guvernul austro ungar, care va admite exportul mărfurilor arătate la comenzi, scutindu-se de orice alte taxe afară de cele de transport. Ministerul de finanţe a înştiinţat pe comercianţi şi industriaşi că pot să comande mărfuri punând în vederea firmelor expeditoare ca odată cu cererea de transport să obţină din partea guvernului austro-ungar şi permisul de export, care se va libera negreşit în urma înţelegere cu ministerul nostru de finanţe. — După date oficiale, cantităţile principalelor producte exportate de la 22 Iulie până la 21 Septembrie c. sunt următoarele: Porumb 52.600 vagoane; Grâu 7906 vagoane; Orz 12.314; Făină de porumb (mălai) 7355 vag.; Făină de grâu 2823 vag.; Tărâţe de grâu 4037 vag.; Ovăz 1050 vag.; Colza 2215 vagoane; Secară 2100 vag.; Mazăre 2346 vag.; Petrolampanft 25022 vag. ; Uleiuri minerale 7697 vagoane, etc. etc« Regele Constantin tot bolnav. »Az Estrafă din Berlin . Ultimatul rusesc a schimbat starea lucrurilor numai într’atât, că evenimentele se vor desvolta mai repede. Acum atenţiunea 63te îndreptată spre Grecia, unde starea sănătăţii regelui Constantin nu e încă fără îngrijorare. înainta cu câteva zile a trebuit să stea în pat, de» o,■»rece râna veche îi pricinuia mari dureri Puternic cutremur de pământ în Fiume. Din Fiume sa anunţă : Luni la orele 3 şi 18 minute dimineaţa s’a simţit în Fiume un cutremur de pământ Pagube nu s’au înregistrat până acum ca învăţător cualificat sau o învăţătoare află aplecare irpedat ca subs- titut pe anul şcolar 1915/16 la şcoala elementară română gr. or. din Presmer comitat. Braşov Desluşiri dă George Lucia paroch. Pentru roasa studenţilor români din Braşov s’au mai făcut următoarele contribuții: Dela marele mecerat Vasile Stroiescu prin intermediu! D lui Parteniu Cosma, directorulAlbinei* 1500 car. Dl Vasile Tătar in numele despărţământului Murăş oşorheiu al »Asociaţiunii« 20 cor. în joc de cunună pe sicriul mult regretatului advocat » Dr. Bucur Băra. Primească marinimoşii donatori sincere mulţumite. Un profet japonez. »Japonia — aşa scrie »La Libenei—are un profet care se numeşte Leki-Kuki. »El e de părerea că răsboiul va dura foarte mult şi se va termina abia în 1918. O pace durabilă se va Încheia abia la un an după aceia«. Până atunci—aşa spune Leki- Kuki—jumătate Europa va fi pustiită. Pentru o epocă viitoare profeţeşte niponul o alianţă a puterilor europene între ele şi ridicarea unei noul, unei puternice rasse pe orizontul politic. Un nou exploziv. Din Kopenhaga, se anunță : *Socialdemocraten* scrie că inginerul danez Kietsen a descoperit un nou exploziv pe care l-a numit Aerolit, și a instituit o fabrică pe contul guvernului danez pentru fabricarea lui. Acest exploziv este remarcabil prin puterea explozibilă, prin feftinătatea și prin lipsa de pericol la transportarea lui Invitare la abonament. Ca la Octombrie st. v. 1915 se deschide un nou abonament la ziarul „Gazeta Transilvaniei“. Din acest prilej Invităm cu toata stima pe vechii noştri abonaţi, precum şi pe cetitorii noştri să-şi reînoiască abonamentul, respective să aboneze ziarul nostru. Ţinând cont de împrejurările extraordinare prin care trece presa noastră naţională, credem că, cu toate restricţiile la care este expusă, ea merită să fie sprijinită cu deosebire în aceste vremuri de grea încercare şi uriaşe frământări. Rugăm de asemenea şi pe cei, cari ne-au rămas datori cu achitarea abonamentului pe lunile trecute, să-şi achite datoria ca să nu fim nevoiţi a-le sista trimiterea ziarului. Preţul abonamentului a rămas acelaş, ca până acum, anume: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 2 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Cu prilejul reînoirii abonamentului mai rugăm pe cetitorii noştri să contribuie cât de puţin şi pentru sărmanii noştri soldaţi nenorociţi, pentru cari am deschis încă de luni de zile o colectă. Proprietar: Tip A. Mureşianu , Braniscea Câmp. Redactor responsabil: Ioan Lacea Concurs. La banca „Şărcăiana” din Şercaia (Sárkány) să angajează provisor un practicant cu ceva praxă de bancă pe lângă salar lunar de 100 Coroane. Cererile sunt a se înainta până în 20 Octomvrie a. c. 2—3 Direcţiunea Ohindă, şîir se caută de urgenţă pe lângă condiţiuni favorabile în cantităţi m mari. Ofertele, — indicând preţul per vagon dela gara de încărcare, — sânt a se adresa cătră Bauernbund- Warenabteilung 1—3 Budape t Vilmos-császár-ut 60 sz. Moii chemări sub drapel în Halia- Din Roma se anunţă: Pentru 20 Octomvrie au fst chemaţi sub drapel rezerviştii din 1884 din armata de alpini şi rezervişti din 1876 trupelor de ski din miliţia teritorială. TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU, BRANISOIî & COMP. BRAŞOV. Hr. 211—1915 / 1Som.iiî®rd»m»»t violent im TcM» şi Sihul. Din T.Severin se telegrafiază ziarului »Ziua». De Duminecă noaptea fără încetare artileria austro-germană bombardează violent poziţiile sârbeşti de la Tek’a şi Sib. Explodarea bombelor produce un viteac asurzitor, al căror ecou se aude până în localitate. Artileria sârbă răspunde din când în când, trăgând înspre munţii Alionului şi asupra oraşului Orşova. De pe insula Ada- Kaleh, austro-germanii trag asupra tranşeelor sârbeşti cu tunuri revolver instalate în timpul din urmă, înarmările Americii. Din Washington se anunţă: Preşedintele Wilson va face propunere congresului, pentru votarea unui credit de 50 milioane funzi sterling pentru reorganizarea armatei. Armata se va compune pe viitor din 125,000 trupe regulate, 375,000 armată de rezervă. Armata va primi o instrucţie în cel mai înalt grad. E luată în perspectivă şi fortificarea ţărilor. vt. » Comemorarea morţii Regelui Carol Parastas al dela Curtea de Argeş Din Curtea de Argeş se anunţă: Duminecă la orele 9 şi jum. dim., s’a oficiat în mănăstirea Curtea de Argeş o panachidă, care a durat timp de o oră, de către P. S. S. Episcopul Gali şi al Eparhiei Argeşului asistat de P. S. S. Arhiereu Evghenie Pitişteanu, de P. Cuv. la Arhimandritul Dionisie al mânăstirei Sinaia şi da întreg dlarul episcopal. La acest serviciu divin a asistat M. S. Regina Elisabeta, care tot timpul a’a rugat la căpătâiul Ilustrului şi Marelui dispărut, însoţită de doamnele de onoare şi adjutanţii regali ataşaţi. Cu această ocazie s’a depus pe mormântul Ilustrului Suveran dispărut un imens număr de splendide jerba de flori şi coroane, între cari coroana Consiliului de miniştri, a Corpurilor Legiuitoare, — Camera şi Senatul — a consiliului comunal al Capitalei, a corpului didactic din Prahova, a corpului didactic din Argeş, a reg. 4 roşiori, a batalionului 2 vânători »Regina Elisabeta«, a veteranilor războiului pentru independenţă etc. etc. La orele 10 şi jum., acest prim serviciu religios a fost terminat iar M. 8. Regina Elsabeta urmată de doamnele de onoare şi adjunţiii săi regali, s’a retras din Curtea mănestirei. La orele 11 jumătate precis, s’a început oficierea aparaatssului da cătră cai doi Mitropoliţii asistaţi de toţi mumbri Sf. Sinod. După terminarea obişnuitelor rugăciuni da pomenie, Sfinţii Părinţi membrii ai Sinodului Mitropoliei, Familia Regală şi d-nii miniştri au trecut în faţa mormântului Regelui Caro , care sa odihneşte lângă mormintele lui Neagoe Basarab şi al Doamnei Despina soţia marelui voivod. Ac!, conform obs csiunu! strămoşesc şi uzului bîsericei ortodoxe, s’a cântat »veşnica pomenire« s’a sfinţit coliva şi s’a stropt mormântul cu vin şi untdelemn. La orele 12, parastasul oficial fiind terminat, Suveranii şi membrii familiei regale s’au retras în sportamentele M. S. Reginei Elisabeth. D-nii miniştrii şi înalţii demnitari ai statului au fost primiţi de M. S. Regina Elisabeta căreia i-au prezentat omagii. La orele 12 şi jumătate s’a servit masa celor Invitaţi. In apartamentele M. S. Reginei Eiisabeta s’a servit o masă pentru membrii familiei regale. Intr’o altă sală alături, s’a servit masa celorlalţi invitaţi precum şi membrilor caselor civile şi militare ale Suveranilor. * la curtea de lângă mănăstire s’a servit o masă la o sută de săraci din oraş şi împrejurimi. Conform dorinţei exprimate de M. S. Regele, toate cheltuelile acestui parastas au fost suportate de Casa regală. Prinţul Montpensier împotriva regelui bulgar Din Lugano se anunţă : Prinţul Montpensier fratele pretendentului la tronul Franţei, a adresat unchiului său, regatul Bulgariei o scrisoare în care printre erupţiile personale, acuză politica păgubitoare de prieten al »barbarilor«, şi îi anunță ruperea oricărei legături cu el. *Mil lapăd de tine, — scrie prințul Montpensier — nu te cunosc mai mult, te abandonez apostaziei tale .. .1«