Gazeta Transilvaniei, iunie 1916 (Anul 79, nr. 116-138)
1916-06-02 / nr. 116
Pagina 2 Comunicatul Holer. Buletinul oficial pe ziua de 13 Iunie. Isa n©rdsal monarhei. La Prut, spre sud de la Bojan, a fost respins un atac rusesc. In Sadagura, Sniatyn şi Horodenka a intrat cavalerie duşmană. La Burkanow, pe Strypa, au eşuat mai multe ieşiri ruseşti. La nord-vest de la Tarnopol trupele noastre stau necontenit în luptă. La Sapando a fost zădărnicit prin focul tunurilor noastre un atac rusesc. La sud-vest dela Dubno am alungat înapoi un corp de cavalerie. In Wolhynie cavalerie dușmană a ajuns în regiunea dela Torczyn, altcum în partea cea mai mare a fost linişte. La Sokul, pe Styr, duşmanul şi-a trecut trupele la atac, dar a fost respins. La Kolki încă au eşuat toate încercările de trecere ale Ruşilor. Numărul prisonierilor făcuţi aici s-a urcat la 2000. La graniţele Italiene. Pe frontul dintre Etsch şi Brenta, precum şi în Dolomit luptele de artilerie au fost din când în când foarte vii, când împrejurările de observare au fost mai favorabile. In mai multe puncte Italienii şi-au renoit încercările lor zadarnice de atac. Câmpul de operaţia» din Balcani. Situaţia e neschimbată. Generalul de divizie Hofer, locţiitorul şefului de stat major. Secvestrarea recoltei. Ordonanţa guvernului cu privre la recolta anului de faţă Foaia oficială a publicat la 31 Maiu ordonanţa guvernului de data 30 Maiu a. c. cu privire la secvestrarea recoltei grâului, săcării, îndoiturilor (grâului mestecat), orzului, meiului şi ouăsului din anul 1916. Ordonanţa are Nr. 1750/1916 M. P. şi conţine pe scurt următoarele dispoziţii : 1. Sechestrarea recoltei anului 1916. § 1. In interesul asigurării prevederii generale cu mijloacele de traiu şi a trebuinţei generale în cursul anului 1916/17, vânzarea şi comerciul de altă dată, cum şi întrebuinţarea recoltei de grâu, săcară, îndoituri, orz, meiu şi ovăs a anului 1916 se pot face numai în înţelesul dispoziţiilor ministeriului şi în condiţiile stabilite de acelaş. Spre acest scop recolta de grâu, săcară, îndoituri, orz, meiu şi ovăş din anul 1916 se sechestrează şi producentul poate dispune asupra ei, pe timpul cât are valoare această ordonanţă, numai în cadrele acesteia. In aplicarea acestei ordonanţe se priveşte ca producent şi acela, care primeşte de la producent din recolta anului 1916 grâu, săcară, îndoituri, orz, meiu şi ovă, ca răsplată pentru muncă, ca plată pentru secerat, plată pentru treerat sau stipulaţie. § 2. Producentul poate să reţină şi să întrebuinţeze liber aceea parte din recolta secvestrată, de care are trebuinţă pentru casa şi economia sa. La stabilirea trebuinţei pentru casa şi economia sa se socoteşte numai timpul până la 15 August 1917. Sub titlul trebuinţei pentru casă se poate socoti numai o astfel de cantitate de producte, care corespunde porţiunei de făină de 409 grame pentru un cap pe zi, socotind şi plata pentru înăciniş, prăfuirea şi tărâţele, anume se pot socoti pro cap şi pe lună din grâu, săcară, îndoituri şi orz împreună numai 18 klgr., şi adecă după acelea persoane, cari primesc întreţinerea în permanenţă în gospodărie (§ 1.) Cantitatea, ce poate să reţină producenţa din meiu, sub titlul pentru trebuinţa casei pro cap o stabileşte primăria comunală (primarul oraşului). Ca trebuinţă pentru economie se poate socoti numai plata, ce se dă în naturalii (răsplata pentru muncă, pentru secerat, treerat, stipulaţiunea pentru cei angajaţi, servitori, muncitori), sămânţa pentru sămănat şi trebuinţa pentru contingentul de animale. In această privinţă se poate însă socoti nu numai trebuinţa dela locul de producţiune a producentului, ci şi trebuinţa, ce s’ar ivi în economia aflătoare în alt loc a aceluia. O altă ordonanţă va stabili cât poate să întrebuinţeze producentul din recolta secvestrată la fabricaţiunea de spirt agricolă proprie._________________ § 3. Partea producţiunii secvestrate, ce trece peste trebuinţa casei şi economiei proprie, producentul o poate vinde numai Societăţii pe acţii pentru prducte de răsboiu, comisionarilor acesteia sau acelora, cari în sensul acestei ordonanţe (§ 5, 8—10) sunt autorizaţi să cumpere astfel de producte de la producenţi, conform certificatului de cumpărare emis de autorităţi. Producentul este obligat să păstreze viziile şi la provocarea autorităţilor să le prezenteze celor, cari în sensul §-ului 5, îndreptăţiţi fiind să cumpere, sunt prevăzuţi cu certificate de cumpărare emise de autorităţi, cum şi Societăţii pe acţii pentru producte de răsboiu, comisionarilor acesteia sau acelor cumpărători, cari pe baza §§-ilor 9 sau 10, în înţelesul §§-ilor, 7, 9 resp. 10 sunt prevăzuţi cu document. Producentul nu poate dispune de partea recoltei, ce trece peste trebuinţele casei şi economiei proprie, nu o poate întrebuinţă, nici măcină, nici să o dea ca nutreţ, prelucre, nici să o înstrăineze, nici a-i încuviinţa cuiva vreun drept la aceea. Producentul, care întrebuinţează partea recoltei ce trece peste trebuinţele casei şi economiei proprie, măcinându-o, prelucrându-o sau dispunând de recolta sa în favorul unui al treilea, despre care ştie, că în înţelesul acesteiordonanţe nu este îndreptăţit la cumpărare sau că depăşeşte îndreptăţirea sa la cumpărare, e responsabil pentru aceasta conform dispoziţiilor acestei ordonanţe. Conform unei ordonanţe, ce se va emite mai târziu, producentul este obligat să ofere spre cumpărare, verbal sau în scris până la termenul stabilit de ministerul de agricultură, Societăţii pe acţii pentru producte de răsboiu (Budapesta V., Str. Nădar Nr. 9) partea nevândută a recoltei sale puse sub secvestru, care trece peste trebuinţele casei şi economiei sale, dacă până la 15 octomvrie a anului 1916 nu a vândut-ocalul îndreptăţit spre cumpărare în înţelesul ordonanţei prezente. Partidei trebuie să i se dea o adeverinţă în scris pentru oferta făcută. Societatea pe acţii pentru producte de răsboiu este obligată să primească de la partide productele oferite spre cumpărare cu preţul, care corespunde preţului maximal stabilit de autorităţi conform calităţii productelor. Va urma. GAZETA TRANSILVANIEI Pentru orfelinatul românesc din Sibiiu. Transp. din Nr. 113 al G. Trans. C1320278 D-l Elie Câmpeanu, protopop-paroh în Gergydszent- Miklos.................................... 15'— Laolaltă C. 13217-78 Aiud, care serveşte actualmente ca „Gefreiter" la regimentul de telegraf a făcut cu succes bun examenul de ofiţer. După cum suntem informaţi d-l Dr. Pop este primul român care a fost primit în şcoala de ofiţeri de la acest regiment, unde, cu toate că nu are cunoştinţe technice superioare, ba nici limba germană nu o posede perfect, a arătat că diriginţa de fier a românului e în stare să învingă toate greutăţile şi a făcut cu succes bun examenul technic de ofiţer de telegraf. Homoace distinse. Ni se scrie: Al. Sa Arhiducele Francisc Salvator a distins cu medalia de argint pentru meritele câştigate pe terenul sanitar cu prilejul îngrijirii răniţilor din spitalul din Uzdin pe d-na Dr. Păcurar, D-şoara Livia S. Conopan, Eugenia Milu și Felicia Bălan toate din comuna Ozdin (Ujocora) com. Torontal. —x— Pui de tei. Intr’o singură zi au fost distinși cu medalia de bronz pentru vitejie — după cum cetim în unul recent al monitorului armatei următorii 40 viteji ai reg. de infanterie 31: sergent majorul-. loan Limpede; corporalii: Nicolae Anuşca, Nicolae Popa, Andrei Muntean, Antoniu Roşală; fruntaşii: Toma Aron, Spridon Pandrea, Şofron Pascu; infanteriştii Martin Balint, Savu Moise, Nicolae Pop, Bucur Bâra,Moise Boandă, Vasile Colănel, Ioan Coşa, Ioan Dăneţ, Nicolae Debucan, Todor Drăgică, loan Dridan, Dionisie Gherman, Iosif Longhin Lăcătuş, loan Lazar Gomboş, Dumitru Căzac, George Lupu, loan Măritui, Zaharie Maier, Ieremie Oană, loan Ognean, Teodor Oniga, loan Petrie, George Roman, loan Rostaş, Dan Rupă- Alexandru Salatic, Ştefan Şonerin, Nicolae Spătăran, George Vancea şi George Viştean. Să trăiţi viteji eroi şi să veniţi cu bine! —x— Iu -Şezătoarea" care se va aranja Duminecă după amiazi în favorul Orfelinatului U. F. R. vor debuta următoarele d-şoare: Leontina Popescu, Toni Saftu, Leni Prişcu, Leni Neguş, Mimi Neguş, Elena Mereţ, Constanţa Popescu, V. Lupan, Gabiiela Dima, Marioara Prişcu, Miji Lupan şi Veturia Papp. Bilete se află de vânzare la firmele Simay (Bologa) şi I. Popp. —x— O festivitate caritativă. Primarul oraşului Braşov ne trimite o Invitare, la începerea sărbătorească de a bate cuie într’una din uşile din „Casa Sfatului" în favoarea fondului orăşenesc pentru ajutorarea celor din resbel. Serbarea aceasta se va ţinea în 24 iunie 1916 la 11 oare a. m. în sala de şedinţă din „Casa Sfatului“. Onoratele corporaţiuni şi reuniuni sunt rugate a se reprezenta printr-un număr de trimişi cât se poate de mic, deoarece spaţiul localităţii este foarte mic. —X— Preţurile maximale pentru spirt denaturat s-au fixat din partea ministrului de finanţe şi se pot ceti pe tablele afişate pe păreţii edificiului magistratului din loc. —x— O centrală — de porci se va înfiinţa în Budapesta. Ea va ţinea în evidenţă pe toţi porcii din patrie, va regula înmulţirea lor şi preţurile maximale de untură pentru aceste animale, care nici nu-şi dă seamă ce preţau între oameni... Un tinăr român absolvent de gimnaziu caută în Braşov o ocupaţie în vreun birou pe lângă condiţii modeste. A se adresa redacţiei ziarului nostru. 1—3. —x— TIPOGRAFIA A. MUREŞIANU BRANISCE & COMP BRAŞOV. ŞTIRI — 14 Iunie n. 1916 începând cu unul de astăzi ziarul nostru se tipăreşte cu litere noui. Credem că această inovaţie împreunată cu multe jertfe materiale, cu deosebire în aceste vremuri de scumpete, va fi salutată cu multă bucurie de cetitorii noştri. In schimbul acestor jertfe rugăm pe abonaţii noştri, cărora le-am creditat până acum costul ziarului, să ne achite de urgenţă abonamentul, iară pe cetitorii şi prietinii noştri să ne câştige abonamente noui, ca să putem îmbunătăţi tot mai mult condiţiile de apariţie al vechiului nostru organ de publicitate. —x— Examenul de maturitate la gimnaziul românesc din Braşov s a dat Marţi şi Miercuri, sub presidiul P. O. D. Mateiu Voileanu, ca comisar consistorial,asistat de P. D. domn Dr. Petru Ionescu, consilier ministerial, ca reprezentant al ministeriului de construcţie. Toţi candidaţii, 13 inşi, au trecut examenul şi anume obţinând nota generală. Foarte bine din toate studiile : Cornelia Bredicean, Ionel Popovici. Foarte bine: Voina Mirean, Cornel Vereşiu, Nicolae Vulcu. Bine : Gheorghe Buda, Maximilian Budac, Octavian Buduşan, Liviu Lazar, Lucia Stoica. Suficient: Gheorghe Boeriu, Pompeiu Grigoriţiu şi Nicolae Stroiescu. —x— Distincţii şi avansamerate militare. Din Peja (Ipek) ni se scrie că d-l Dr. Eusebie Antonovici în serviciul judecătoriei comandei cercuale a fost numit locotenent-auditor Pentru merite pe câmpul de luptă a fost distins de Maj. Sa tinărul medicasistent român d-l Dr. Iosif Stoichiţia, cu crucea de aur pentru merite cu coroana pe banda medaliei de vitejie.) Din St. Polten (Austria) ni se scrie, că d-l Dr. Emil Popa advocat în ex— Eleve distinse. La gimnaziul nostru din Braşov au mai trecut esamenele în particular următoarele eleve: d-şoara Veturia Şenchea esamenul de pe cl. VII. cu foarte bine, Elena Căpăţină cl. V. cu bine, Maria Căpăţină şi Viorica Vraciu cl. III. cu bine şi Melania Runcean cl. I cu foarte bine. —x— Mortierele germane Întrecute? „Vossische Zeitung" anunţă din Rotterdam, că Franţa a construit un nou sistem de mortiere, mult mai mari și mai grele ca cele de 42 cm. ale Germaniei. In curând ele vor fi puse în aplicare. —X— Un milion pentru cadavrul lui Kitchener. Banca londoneză „Erlanger" a destinat suma de un milion pentru aflarea și scoaterea din mare a cadavrului lui Kitchener. —x— Din suboîicer — colonel. Foi elveţiene primesc din Petersburg ştirea că Ţarul Rusiei a avansat pe suboficerul de dragoni Gadovski la rangul de colonel. Această extraordinară avansare se comentează prin meritul suboficerului, devenit peste noapte colonel, de a fi salvat viaţa Ţarului şi a Ţareviciului de atentatul de care s-a vorbit deunăzi în pressă. Desertor. Iosif Springer născut în 1893 şi aparţinător la Braşov, glotaş în regimentul de infanterie ces. şi reg. Nr. 2 în urma sustragerii sale de la servicul de gloate, e declarat de desertor. Magistratul orăşenesc.. Daruri. Pentru văduve şi orfani a mai contribuit d-l loan Sabadeanu comersant 40 cor. Pentru acest dar esprimă mare mulţămită. Magistratul orăşenesc. —x— —x— . Necrolog. Comitetul bisericesc al parohiei gr.-cat. din Bistriţa cu durere anunţă trecerea la cele eterne a valorosului membru în comitet şi credincios mărinimos Nicolau Heşfelean, întâmplată în 6 Iunie 1916 la 5 oare p. m. înmormântarea se va celebra după ritul bisericei gr.-cat. Joi în 8 Iunie 1916 la 3 oare după ameazi. In veci amintirea lui Bistriţa, la 7 Iunie 1916. —x— la masa studenţilor „V. Oniţiu" au mai contribuit: Dna Alma Dr Is. Pop născ. Maior din Lugoş, ajutor 50 K., Dl loan Petcu, comerc, în Braşov, în loc de parastas de Sâmbăta morţilor, 10 K., Dl loan Ghişa, preot în Răchita ajutor 10 K., Dl Gh. Chelariu întru amintirea regretatei sale cumnate Leontina I. Chelariu născ. Isopescul, 30 K. Primească generoşii donatori sincere mulţămite. Direcţiunea mesei studenţilor. . .x— Aniversar fericit. Cuviosul paroh Constantin Cothişel din Certege (munţii apuseni), cu prilejul aniversării a 2-a zi de Rusalii a anului al 40-lea dela fericita căsătorie cu soţia sa Juliana n. Nariţă, a binevoit a dărui 100 cor., împărţită în sume de câte 25 cor. la „Fondul Episcopului Nicolae Popea pentru masa învăţăceilor meseriaşi", la „Fondul jubilar Nicolae Cristea pentru monumentele bărbaţilor binemeritaţi ai meseriaşilor", la „Fondul Dr P. Span pentru ajutorarea copiilor de soţi, aplicaţi la meserii" şi la „Fondul Victor şi Eugenia Tordăşianu pentru înzestrarea fetelor sărace". Pentru prinos, dorind fericiţilor jubilanţi încă multe zile senine, exprimă sincere mulţumite. Victor Tordăşianu, prezidentul Reuniunii meseriaşilor sibieni. In legătură, pe temeiul de date autentice, constatăm cu plăcere, că parohia Certege, de sub păstorirea vrednicului Părinte Cothişel, a sporit şi continuă a spori în bine. Astfel pe când parohia în 1877 a numărat 75 familii, în 1916 a ajuns la 160. Averea ei de 3036 cor. din 1877, la 1916 a ajuns la cor. 50.900, din cari realităţi, pământuri etc. în preţ de cor. 19 770, fundaţiuni în bani elocaţi coroane 31.139, în carie cuprinsă şi fundaţiunea întemeiată de familia preotului Cothişel de cor. 12.294, — donând parohul în 1913 preste 2000 cor. cum şi un pământ lângă şcoală în preţ de cor. 1.600, iar în anul jubilar 1916, dăruind dimpreună cu soţia sa cor. 2000. Proprietar : Tip. A. Mureşianu, Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea. Pabricaţiune. O fânaţă, aproximativ de 27 jugăre, din imediata apropiere a fabricei de zahar dela Botfalu (Bod) sa dă în arcadă pe trei ani prin licitaţiune publică, care se va ţinea Marţi în 28 Iunie v. 11 Iulie n. 1916 la oarele 10 a. m. în sala de şedinţe a Comitetului parohial dela Biserica Sf. Nicolae din Brassoi (Braşov- Schei). La condiţiile şi orice informaţiuni serveşte de Epitrop Andrei Lupan sen. Cacova de sus Nr. 4. Braşov în 1 Iunie 1916. Comitetul parohial al bisericei rom. ort. răs. dela Sf. Nicolae in Brasov (Braşov). Dr. Vasile Saftu, prezident. loan Prişcu 1 —3 scentar. —x— Deputaţi congresuali în districtul Conzistorului din Oradea-mare au au fost aleşi: Din cler, înalt Prea Cuv. Sa Vasile Mangra vicar episcopesc, Oradea-mare Peşteş; protopresbiterii Nicolae Roxin în Tinca-Beliu, Andrei Horvat în Beiuş-Vaşcău, Mireni. Domnii: Dr Sever Barbara în Oradea-mare, Dr. Dimitrie Mangra în Peşteş, Dr.J Gheorghe Alexici în Tinea, Dr loan Iacob în Beliu, Dr Gavril Cosma în Beiuş, Desideriu Tempelean în Văşcău. —x— O nouă blasfemie. Cetim în „Biserica şi Şcoală" din Arad. A apărut în „Olcso konyvtăr" o broşură întitulată „Şăguna Andrăs" de Moldovăn Gergely. In acea broșură Moldovăn Gergely, Zice că vrea să înmormânteze legenda ce s’a format despre mărimea marelui nostru metropolit. Bisericește a fost un comisar al sârbilor în biserica noastră, — zice savantul din Cluj, — politicește un speculant, care a jucat roluri făţarnice în Budapesta şi Viena pe socoteala poporului român, ca să ajungă la metropolie, caracter perfid grecesc, care a înşelat pe toată lumea pentru ajungerea scopurilor sale egoiste. Dacă Moldovan Gergely profesorul din Cluj excatedra şi-ar debită exigenţele sale ştienţifice, le-am lăsă neamintite în pulberea celorlalte mucegaiuri literare ale savantului din Cluj. Dar el vorbeşte în numele gr.-catolicilor şi al românilor — sigur uniţi — ca un autorizat advocat al acestora. Ce zic la aceste Blăjenii? Tendenţa proprie a broşurei lui Moldovan Gergely este, să prezinte în umbra perfidiei pe idealul episcopului român, că să studue încrederea în cei ce urmează tradiţiei lui Şaguna, anume în faţa alegerei metropolitane apropiată. O intrigă subţire a patronilor în a căror nume cântă acest vechiu diplaş toate cântecele false despre neamul românesc. —x— Nr.—116 1916. Prizonierii noştrii In Itelia. In şedinţa camerelor italiene dela 7 c. s’a făcut o interpelaţie în chestia „prea bunului tratament în Italia al prizonierilor austro-ungari. Secretarial de stat generalul Alfieri a răspuns: „Prizonierii austro-ungari sunt ţinuţi conform convenţiei de la Haaga nici prea sever şi nici prea tolerant." —x— Logodna moştenitorului tip tron al Angliei principele de Wales cu fiica cea mai mare a regelui Italiei lotinda se dă ca sigură după o ştire a ziarului „Temps". Prinţul de Wales este în etate de 22 ani, principesa Iolanda a împlinit 15 ani. —x— Apollo-Bio. Program pentru Joi şi Vineri. Debutul celebrului ipnotiseur şi psiholog Camillos şi a mediului său. Cele mai noui succese pe terenul telepatiei. După acest debut urmează două filmuri: Valea Elbei (După natură) şi Picăturile de dragoste ale lui Amor (Comedie în 3 acte). —X— Mulţămită. Ni se scrie: Mult Onor. Domn Dr. Iancu Meţian, ca director al băncii „Creditul“ din Zerneşti a binevoit a ne vota şi trimite suma de 100 Cor. scris suma sută din cvota de binefacere a câştigului de pre anul 1915, în favorul „Cantinei şcolare din Poiana Mărului." Prin aceasta în numele comunei biseceşti li să aduc sincere mulţămiri, atât susnumitului domn cât şi întregei direcţiuni. Poiana Mărului la 29 Mai 1916. Cu stimă Moise Micu preot. —x— Publicaţiune. Luni în 27 Iunie - 10 Iulie n. 1916, oar de 10 ani, se va ţinea în sala de şedinţe a Comitetului parohial dela Biserica Sf. Nicolae din Brassoi (BraşovSchei) licitaţiune public cu oferte închise pentru darea la arândă pe 9 (nouă) ani a stupinii de lângă Pârsă de sub arii conscripţionali 66, 67, 69 şi 70. — Fiecărui ofert va trebui adaosa o garanţie provizorie de 400 (patru sute) coroane. Pentru condiţii şi orice fel de lămuriri a se adresa dlui Epitrop Andrei Lupan sen. Cacova de sus Nr. 4, Braşov în 1 Iunie 1916. Comitetul parohial al bisericei rom. ort. răs. dela Sf. Nicolae în Brassó (Braşov). Dr. Vasile Saftu, prezident. loan Prişcu, 1—3 secretar m aestru de Înotat Pentru lria de vară tu liber a Eforiei şcoalr centrale gr or. rom. din loc se caută un maestru de înotat. — Informaţiuni mai dee aproape se pot lua dela adminstraţiunea băilor. 1-3 Administraţia Bailor. ABONAŢI GAZETA TRANS IVANIE !.