Gazeta Transilvaniei, iunie 1916 (Anul 79, nr. 116-138)
1916-06-10 / nr. 123
Pagina 2 în tricolorul nostru este ţesut sângele miilor de morţi ce i-am dat monarhiei, faţa galbenă a duşmanului bătut şi eternul dor de libertate al unui cer de primăvară. Du-te, du-te teafăr şi curat drapelule... departe te duci de Ardeal. Şi unde te vei desface să-şi facă cruce ce-i ce te va vedea şi să nu amorţească mâinile care te vor purta şi apăra.... Şi ochii mi să fac umezi, căci tricolorul să duce.... Cu el să duce viaţa miilor de soldaţi şi trimbiţele sună pe uliţele surde.... Du-te tricolor şi rămâi neprihănit ca poala lui Hristos, fii totdeauna curat ca giulgiul în care a adormit fiul lui Dumnezeu. Nu te alungă ploaia urei şi nu te prindă glontele, dă putere celui ce te atinge şi striveşte-l pe cel, ce te va lovi. Fii tu, în adumbrirea ta, Ardealul celor ce să duc departe, adu-le aminte cu fâlfâirea ta văzduhul de munte şi doina ciocârliilor. Fii tu creştinescul giulgiu al celui adormit pe veci şi nu-l doară rana pe cel, ce s-a rănit apărându-te. Duceţi-vă dragii mei. Românilor, bunilor, blânzilor, frumoşilor. Şi vă duceţi cântând. Tricolorul fâlfăe în văzduh, trimbiţele şi tobele sună şi praf de aur vă acopere cu depărtarea. Operaţiunile militare germane. Buletinul oficial pe ziua de 21 Iunie. Campat de Apsrafrastil de la vest. In diferite locuri ale frontului dintre graniţa belgiană şi Oise a fost o vie activitate de artilerie, lupte de mine precum şi activitate aviatică. In întreprinderi de patrulare în regiunea dela Verry su Bac și la Fratelle (spre est dela St. Die) am făcut prisonieri francezi. Un avion englez s-a prăbușit în focul nostru de apărare la Puisieux (spre nord-vest de la Bapaume), unul din pasageri e mort. Un avion francez a fost silit să aterizeze la Kemnat, spre nord-est delà Pont a Mousson. Pasagerii au fost făcuţi prisonieri. La est şi sud-est. Grupul mareşalului Hindenburg: Ieşiri ale trupelor noastre la nord-vest şi la sud dela Diinaburg, în regiunea dela Dubatowka (spre nord-est dela Smorgon) şi de ambele părţi de la Krewo, au avut bun succes. In regiunea de la Dubatowka am trecut peste mai multe poziţii ruseşti, am făcut peste 200 prisonieri şi am capturat mitraliere şi aruncătoare de mine. Pierderile sângeroase ale duşmanului au fost foarte mari. Gările de la Zalesie şi Molodeczno au fost atacate de escadre germane de aviaţie. Grupul mareşalului principe de Bavaria Leopold : Situaţia e neschimbată. Grupul generalului Linsingen: La Grusiatyn, spre vest de la Kolki, au fost respinse prin o contraieşire forţe ruseşti trecute peste Styr. Atacuri duşmane au fost respinse. La nord-vest de la Luck duşmanul a opus o puternică rezistenţă înaintării noastre. Atacurile au rămas în curgere. Aici şi la Grusiat în Ruşii au pierdut aproximativ vreo miie de prisonieri. La sud de la Turja încă înaintăm. La tmpele generalului conte Bothmer nu a obvenit nici o schimbare. Câmpul de operaţiuni din Balcani. Nu s-au petrecut evenimente mai de importanţă. Se pare că vicarul Nicolae Huţovici era informat încă de la începutul anului 1809, că va urma în curând acest decret aulic în favorul preoţimii române din Ardeal. De aceea în 5 Februarie rugă guvernul să-i permită a călători la Viena, ca să se desfăteze văzând locuri şi provincii străine. Rugarea nu i-a fost însă ascultată. Astfel a fost silit să rămână în Sibiiu, unde va fi avut destul de lucru cu pregătirea actelor şi solicitarea voturilor în vederea alegerii de episcop. Ca să-şi netezească şi mai bine calea spre scaunul vlădicesc, a dăruit suma de 1000 fi. pentru scopurile armatei, care avea lipsă de mulţi turn ordinam rudacto, vacans in illo Principatu hujuritos Episcopi S ntio instauretur, ad naviqun per Clerum Valachicum Transsilvanicum ex ipsius gremio.. vir acivus et idonens linguarumque nationalium et praeeipue Valachicae, prout et jurium contitutionumque et r.consuetudinum ibidem vigentium griarus, qisimui amure et confidemia cleri subi subordnati populique Valchici in majori mensma potitur ac a dexteritate, honestae vitae morumque probitate, prout et de recte pogiundi ratione, fidelitatis item erga Principem Statumque Publicum zelo de meliori cognitus esse debet, eligatur“. . . (nr. 1301/809 cane aul. trans.) bani în cursul îndelungatelor războaie contra lui Napoleon. VII. Cu cât se apropia cauza întregirii scaunului episcopesc de ultima ei fază decisivă, cu atât sporia şi numărul peţitorilor. In 28 Decemvrie 1809 petiţionă şi protopopul Nicolae Panovici în această cauză arătând, că el ştie 5 limbi (româneşte, greceşte, ungureşte, nemţeşte şi latineşte), este sfinţit preot de ii ani, a servit în Murăş-Oşorheiu, administrând şi protopopiatul Idicelului, apoi la Alba Carolina şi în sfârşit la biserica Grecilor din Braşov, unde a fost ales şi confirmat protopop. E de părere, că ar merita să ajungă episcop, deoarece în urma zelului său deosebit „pentru augustissimul principe şi pentru patrie" şi-a contras un morb foarte periculos, cu tămăduirea căruia a avut foarte mari cheltueli, şi soţia i-a murit. La această rugare a sa primi din partea guvernului ardelean răspunsul, că chestia nu e încă actuală. Arhimandritul din mănăstirea Mesici în Bănat, Sinesie Radivoevici adresează în 10 Aprilie 1810 monarhului o rugare, cerând episcopia Ardealului pentru sine sub cuvânt, că şi-ar fi câştigat merite cu potolirea unei răscoale’ pri- I mejdioase a poporului din Kruşiţa şi i s’ar cuveni episcopia şi după bătrâneţe, căci el vrea să aducă statului servicii şi mai însemnate, chiar cu propria sa jertfire17). Rugarea arhimandritului Sinesie o însoţi şi episcopul Vârşeţului, Petru Ioanovici Vidac cu recomandaţia sa, lăudând hărnicia lui Sinesie, care de 3 ani de zile, de când stă în fruntea mănăstirei Mesici, i-a dat ajutor şi la instruirea clerului tânăr. La 1822 acest Sinesie Radivoevici era încă tot arhimandrit şi „eparhialnic administrator" la Vârşeţ, îndemnând prin dese circulare pe cei ce vreau să se preoţească şi, „care poftesc învăţăturile cele bogosloveşti în limba românească a le invăţa“, să între la începutul lui Noemvrie în şcoala clericală din Vârşeţ.11) In sfârşit ţinându-se sinodul electoral la Turda în 19 Septemvrie 1810 întruni vicarul Nicolae Huțovici 46 voturi, capelanul protopopesc Vasilie Moga 36, arhimandritul Nestor Ioanovici 16 și protopopul Nicolae Panovici 5 voturi. Numărul peţitorilor s’a redus deci, prin această candidare, dela 12 la 4 sau mai corect la 3. ,7) nr 1438/1810 canelul. trans ’*) cf. Andreiu Ghidiu : „Introducerea Iasului pedagogic și teologic în bis. grof. române din Ungaria și Banat11 1902 p. 15. S’a început acum o luptă nouă între aceștia. Vasilie Moga, care ceruse încă din 1805 fără rezultat un loc de asesor consistorial referent, în 5 Martie 1810 ceru dela magistratul din Sassebeş un atestat de bună purtare. Pe acesta îl alătură acum la petiţia sa adresată la 6 Octomvrie 1810 guvernatorului Gheorghe Bánffy ca unui „pater patriae“ „sprijinitor al tuturor lucrurilor bune şi al tuturor cari vor să-şi câştige merite pentru patrie". In această petiţie spune, că este fiul fostului protopop Ioan Moga, cunoaşte 4 limbi (română, germană, maghiară şi latină), a studiat filozofia în Cluj, după cum a dovedit la 1798, când s’a sfinţit preot la episcopia din Arad. Teologia n’a avut unde s-o înveţe, nefiind în ţara Ardealului şcoale teologice de ritul nostru, dar prin sârguinţă privată s’a silit să-şi însuşească cunoştinţele de lipsă, ceea ce a şi putut face cu uşurinţă fiind celibe. De 12 ani îndeplineşte slujbele preoţeşti şi se interesează de cultura parohienilor săi, este şi notar al scaunului protopopesc şi în multe rânduri a fost trimis din partea consistoriului în misiuni însemnate, mai ales în afaceri disciplinare. Dar se vede, că această petiţie nu va fi făcut nici asupra lui Moga impresia, că e destul de convingătoare. De aceea peste câteva zile o mai întăreşte cu un argument. In 23 Octomvrie 1810 adresează tot din Sebeş aceluiaş Bănffy o scrisoare în limba latină, maghiară şi germană, cerându-i din nou sprijinul şi asigurându-i că întreagă intenţiune a lui este să conducă clerul şi poporul român totdeauna în direcţia voită de Excelenţa Sa Banffy'9)... Vicarul Nicolae Huţovici ceru şi el în 9 octomvrie 1910 sprijinul lui Banffy printr’o petiţie, în care spunea, că deşi a întrunit cele mai multe voturi (47), i-a venit la cunoştinţă că duşmanii lui umblă şi lucrează’pe toate căile contra dânsului, se simte deci îndemnat să ceară sprijinul guvernatorului din următoarele pricini: 1. e preot de 34 ani, protopop de 20, la consistor funcționează de 6 ani; modestia lui înnăscută îi impune să-și refacă meritele, dar actele din arhiva 19) In textul maghiar: „egész szándékom hogy a Clerumot s népemet minnenkor arra vegyem, a merre Excellentiad tzéloz11. — In textul latin: „hummillime Excelentiae Vestrae commendare me sustineo, triem Excellentia vestra viram in me reperiet, qui semper eo Clerum et plebem perducere conabitur quo Excelentiae Vestrae Pegisque studia colli eatura observabil11. ..Din textul germailipseşte această propoziţie (nr. 2591/1810 canc aul. trans.) GAZETA TRANSILVANIEI Huşii despre ofensiva lor Generalul Brusilov despre rezultatele ofenzivii. — Zarul „Riecs* despre situaţia ofenzîvei. Lui „Berliner Tageblatt" i se comunică din Amsterdam . Generalul Bruszilov, conducăto- rul ofensivei ruseşti, a spus corespondentului ziarului „Times" următoarele : Trupele mele n-au să mulţumească succesele lor întâmplării sau slăbiciunei duşmanului. Succesele aceste sunt rezultatele experienţelor noastre făcute în răsboiul de 2 ani cu Germanii. In toate operaţiunile noastre mai mari şi mai mici din iarna şi primăvara trecută ne-am nizuit, ca să ne acomodăm sistemelor moderne. Aceasta ne-a succes acum. Rezultatele celor 14 zile trecute avem să le mulţumim cu deosebire colaborării exemplare a tuturor grupelor armatei noastre. Atacul nostru pe întregul front a început în unul şi acelaşi moment. Mai importantă îmi pare mie înaintarea noastră în sectorul Rovno. Sforţările noastre aici sunt îndreptate cu deosebire în contra localităţii Kovel pe care trebue să o ocupăm necondiţionat, ca să putem trage foloase din succesele noastre. * Din Stockholm se comunică . Ziarul „Rjecs“ precizează astfel stadiul ofensivei ruse . Programul nostru este acum următorul: să continuăm urmărirea duşmanului şi să fortificăm teritoriile ocupate. Dacă am fi putut continua ofensiva noastră fără întrerupere am fi ajuns desigur pe duşmanul în retragere, şi am fi atins ţinta adevărată a ofensivei noastre: înfrângerea decisivă a duşmanului. Durere însă ca acum a ajuns desorganizată şi armata victorioasă iar perderile ei sunt foarte mari. S’a întrebuinţat deasemenea în măsură însemnată şi muniţia ca şi alimentele. înainte de-a continua înaintarea, trebue să ne oprim, ca să ne putem aproviziona cu toate cele de lipsă. Din cauza aceasta a succes aliaţilor să se retragă în faţa noastră şi să reia lupta în ordine deplină în nouile lor poziţii. Noul cabinet italian. Din Roma se comunică cu data de 21 Iunie . Cabinetul Boselli a ţinut astăzi Consulta primul consiliu de miniştri, în care s’a fixat deschiderea parlamentului pe ziua de 28 Iunie. Regele Italiei a plecat din nou în cartierul general. Din România. Consiliu de miniştri. — Concedieri pe timpul secerişului. — Economice.. Alaltăeri s’a ţinut la Bucureşti un consiliu de miniştrii, în care s’au discutat mijloacele pentru delăturarea lipsei de carne, de peşte, făină şi alte alimente de prima necesitate. Consiliul s’a ocupat apoi şi cu chestiuni de ordin extern. * Ministeriul de răsboiu a decis ca soldaţilor concentraţi să li să dea concedii pe timpul secerişului. In 23 l. c. v. se va concedia prima serie de concentraţi. * Comisiunea viticolă pentru distribuirea sulfatului de cupru s’a întrunit la ministerul de domenii sub preşedinţia d-luiAl. Constantinescu ministrul acelui departament şi a hotărât următoarele: Să se împartă îndată la toate sindicatele viticole dinţară cele 28 vagoane de sulfat de cupru ce au sosit, repartizându-se la cele 40.000 hectare înscrise câte 7 kilograme de hectar. Podgorenii înscrişi sunt invitaţi să se adreseze sindicatelor din cari fac parte spre a li se da sulfatul de cupru. Se vor mai distribui 20 vagoane de un preparat în contra manei, podgorenilor ce vor voi să se înscrie la sindicatele lor. îndată după ce va sosi în ţară şi restul stocului de sulfat de cupru aşteptat din Germania, li se va distribui podgorenilor până la cantitatea cu care au fost înscrişi.1. Comisiunea centrală de export şi vânzare permite ca agricultorii să vândă grâul din cota internă cu condiţia ca vânzarea să fie aprobată de către comisie. Se va proceda deci în modul următor: Vânzătorul şi cumpărătorul vor încheia un contract care va fi suspus comisiunii ce trebuie să-l aprobe, ţinându-se seamă şi de preţurile maximale, ea rămâne definitivă şi grâul ce figurează aci se scade din cota ce trebuie rezervată consumului intern. — A sosit la Ploeşti al 21-lea tren „Carmen Sylva" compus din 21 vagoane încărcate cu fier, tablă de fier şi sare amară. ❖ In urma ocupării Cernăuţilor de către Ruşi, un mare număr de refugiaţi din Bucovina au sosit în ţară prin punctele de frontieră din nordul Moldovei. Comisiunea de anchetă, însărcinată de guvern cu cele petrecute la Mamorniţa, nu a putut continua cercetările din cauză că încă la frontieră se găsesc trupe ruseşti cari continuă a se menţine la frontiera română. Daţi mici contribuiri anuale pentru Orfelinatul Uniunii femeilor rom. din Ungaria. Contribuirile sunt a se trimite presidentei „Uniunei“ d-nei Maria B. Baiulescu Braşov. Comunicatul Hofer. Buletinul oficial pe ziua de 21 Iunie. In nordul monarhiei. In Bucovina, în Galiţia estică şi în regiunea de la Radziwilowo nu s-au petrecut evenimente mai importante. In Wolhynia, cu toată rezistenţa cea mai violentă a duşmanului, forţele germane şi austroungare de sub comanda lui Linsingen au câştigat din nou teren. La Gruziat în trupele noastre cu o statornicie înverşunată au respins cu desăvârşire şi al patrulea atac în masse al Ruşilor, unde au făcut prisonieri 600 Ruşi din diferite divizii. Cu totul au fost făcuţi prisonieri în Wolhynia peste 1000 Ruşi. La gramfele Italians. Situaţia e neschimbată. In sectorul Plocken s-au dat lupte vii de artilerie. Pe frontul Dolomiti trupele noastre au respins la Rufreddo un atac al Italienilor pe lângă grele pierderi, ale duşmanului. Intre Brenta şi Etsch au avut loc lupte mai mari. Ieşiri singuratice ale Italienilor au eşuat. Două avioane duşmane au fost împuşcate. Câmpul de operaţiuni din Salcasi. Pe Volusa inferioară Italienii, siliţi de focul tunurilor noastre, au evacuat capul de pod de la Feras. Stabilimentele de apărare ale Italienilor le-am distrus şi am capturat un numeros material de fortificare. Generalul de divizie Hofer, locţiitorul şefului de stat major, în armata germană care să nu-i datorească sfaturi şi suggestiuni. Nu există nici un ofiţer de stat major care să nu fi trecut prin şcoala lui. A fost consilierul şefului suprem al răsboiului în pregătirea forţelor germane şi în glorioasa lor înaintare victorioasă din 1914. Când o boală gravă l-a sili să se întoarcă in patrie, a continuat a lucra pentru statul major general până la ultima lui suflare. Amintirea acestui bărbat cu caracter nobil şi acestui superior binevoitor nu se va stinge niciodată în inimile noastre. Actele şi opera lui sunt gravate pentru totdeauna în tăbliţele istoriei. —x— ŞTIHI. — 22 iunie n. 1916. Ctensistorhi metropolitan. Din Sibiiu se anunţă : Preasfinţiile Lor, Episcopii loan I. Papp al Aradului şi Dr. Miron E. Cristea al Caransebeşului, au sosit eri în Sibiiu, pentru a participa la şedinţele consistorului mitropolitan, cari se încep azi joi. Şedinţele le va presida şi conduce P. S. Sa, Episcopul loan I. Papp din Arad. ' —x— Furtună in Sibiiu. Cetim în „Tel. Rom.": O aspră furtună, împreunată cu grindină, a bântuit Marţi dimineaţa pe la 4 ore în oraşul nostru şi în împrejurime. Noi’oc că n’a durat decât vre-o 5 minute. Totuşi cantităţile mari de grindină au stricat coperişe de case, au devastat parcurile şi grădinile cu pomi şi verdeţuri. N’a rămas clădire în Sibiiu cu ferestrile întregi. Geamurile catedralei noastre sunt aproape toate sparte. Pe străzi se vedeau şi Marţi după ameazi grămezile mari de grindină. —x— La moartea generalului Moltke. Din Berlin se anunţă : Şeful statului major al armatei în campanie, consacră generalului Helmuth von Moltke necrologul următor : Demn de mândrele tradiţiuni ale numelui său, el a administrat înaltul oficiu ce i-a fost încredinţat de stăpânul imperial acum zece ani cu o credinţă statornică. Nu există nici un şef Nr. 123-1916. Baterea cu cuie a unei uşi din „Casa Sfatului." Ni se trimite spre publicare următorul comunicat: După cum se ştie se va bate cu cuie o uşă din internul „Casei Sfatului" în favorul fondului pentru îngrijirea celor din resbel aparţinători oraşului nostru. Forma baterii are să fie cât se poate de artistică. Plăcile de argint şi cuiele de fer gravate, cari s’au anunţat pănă acuma, şi cari au fost destinate pentru comunele bisericeşti, pentru Reuniuni şi alte corporaţiuni, sunt deja fixate pe uşe. Cuiele de onoare, optsprăzece la număr, se vor bate în uşă Sâmbătă în 24 Iunie la 11 oare a. m. în sala cea mare din „casa sfatului", aranjându-se baterea cu un feliu de serbare corespunzătoare timpului serios ce-l trăim. La acest act sărbătoresc au fost invitaţi nu numai oaspeţii de onoare ci şi următorii: Magistratul restrâns şi comitetul permanent al comunei orăşăneşti precum şi representanţii corporaţiunilor şi ai reuniunilor. îngustimea localului ne sileşte însă a ne ruga, ca on.corporaţiuni să se representeze numai prin unul sau doi membri. Plăţile pentru cuiele gravate (de un cuiu 12 cor.) şi negravate (câte 1 cor. unul) se vor primi aci la librăria H. Zeidner, dar se pot face şi la cassa orăşănească. —x— Turburări noul In Capitala Irlandei. Din Rotterdam se anunţă : La Dublin, capitala Irlandei, au fost zilele aceste din nou grave turburări. Când poliţia eşise în stradă să restabilească ordinea, sosea tocmai o mare mulţime de republicani cu drapele dela parastasul a două revoluţionari executaţi. S’a produs o vie ciocnire între poliţie şi manifestanţi. Trei ofiţeri de poliţie au fost răniţi mai mulţi cetăţeni au fost arestaţi. „La Houxuaine" oprită in Ungaria. Ministrul de comerciu ungar a detras debitul post al ziarului bucureştean „La Roumaine", editat de d-nii Ravel Brătăşanu şi Nestor Cincu. —x— Sum şi-a luat Salandra — adio ilela îreştere. Din Lugano se depeşează. Salandra şi-a luat în 19 c. rămas bun dela Regele într’o audienţă de aproape un cias. Regele după ce i-a comunicat. I că a încredinţat pe Roselli cu formarea ministerului, a luat spre ştire dimisiunea lui Salandra, având numai cuvinte de laudă şi de gratitudine pentru Salandra. Salandra a răspuns, că e construt a-şi fi făcut datoria faţă de patrie, şi a exprimat dorinţa, ca noul minister să câştige victoria deplină. —x— Lichidarea proprietăţilor Bulgarilor in Odessa. După o ştire a lui „Frankfurter Zeitung" în districtul Odessei s-a ordonat lichidarea proprietăţilor rurale ale Bulgarilor. —x— Soldaţi englezi In Rusia. „Frankfurter Zeitung" anunţă din Petersburg.