Gazeta Transilvaniei, septembrie 1916 (Anul 79, nr. 181-201)
1916-09-01 / nr. 181
Nr. 181 ,8 I B \ Număr scos cu aprobarea coma n dam en tu lui militar. Br •aşov, Joi 1 (13) Septemirï© 1916 Anul LINX, Numărul se bani. mm -•-4—ZIAR POLITIC NAŢIONAL *s3 Redacţia şi administraţia: Ipasia Prundului 15, înaintarea armatei rontâne in comitatul Sibiiu« Seupsrea Şelimbarului» Reprimarea cruzimilor. Cruzimile săvârşite de Bulgari faţă de prizonierii români la Turtucaia, cari au produs o agitaţie nemaipomenită în sufletele româneşti de pretutindeni, ne-au dat pe faţă în toată golătatea instinctele bestiale ale neamului bulgăresc, acest trib atât de înrudit sufleteşte cu neamul maghiar. Actele lor de cruzime nu trebuie însă să ne surprindă, căci atât Bulgarii ca şi Ungurii ne poartă de mult timp o ură sălbatică. Bulgarii ne urăsc, fiindcă suntem principala pedecă în calea politicei lor de expansiune, care nu cunoaşte margini, iar Maghiarii ne urăsc fiindcă suntem piedeca cea mai serioasă a hegemoniei lor înlăuntru. Numeroase dovezi eclatante din trecut ne confirmă această ură seculară. Vom vorbi de astădată numai de Bulgari. Bulgarii, în ziua când erau liberaţi din lanţurile robiei de veacuri (1877) refuzau până şi apa rece dorobanţului liberator, iar după 25 ani de viaţă de stat, uitând toate sacrificiile băneşti ale Domnitorilor români pentru biserica şi cultura bulgară şi ospitalitatea, de care se bucuraseră atâţia refugiaţi politici în veacul al 18-lea, ucid, în mijlocul drumului, pe Mihăileanu, care afirma, şi el, dreptul la cultură şi biserică naţională pentru Români,... nu pentru Românii din Bulgaria, ci pentru cei din Macedonia turcească ! Tot ei au încercat să asasineze pe M. S. Regele liberator şi să sfărîme podul de la Cernavoda. Acesta e Bulgarul, aşa a fost, este şi va rămânea. * Cruzimile de la Turtucaia împun o răsbunare straşnică! Guvernul României — precum aflăm — a şi luat măsurile impuse de împrejurări, fiind ferm hotărât să uzeze de toate mijloacele pentru a răspunde cu vârf şi îndesat barbariilor bulgare. Dinte pentru dinte ! Şi precum Bulgarii vor simţi în curând străşnicia acestor represalii necruţătoare, tot astfel guvernul României e hotărât să aplice aceleaşi măsuri şi faţă de „Bulgarii“ din plaiurile Ardealului, cari au încercat sau vor mai cuteza în viitor să urmeze pilda „fraţilor" lor de la Turtucaia. Şi acest procedeu nu e numai just, ci el se impune cu necesitate de fel tocmai în interesul restabilirii siguranţei şi ordinei publice. Cine răspunde vitejiei şi curajului unei armate cu acte de barbarie, cine ucide mişeleşte oameni, cari nu se pot apăra, cine răspunde blândeţii cu acte de nesupunere şi de trădare — acela nu merită pardon. Aceasta să se ştie şi s’o ştie cu deosebire conlocuitorii noştri de alte limbi, cari ar cuteza să imiteze pilda ruşinoasă a bandiţilor turanici dela Turtucaia. Dinte pentru dinte! b. Mareecartier Comunicat Ir 15. Mia 29 (11) Aug. 1916. ora 7 dim. La wes4 sie văile sapes’taape ale Mt&ressihai sl Ottiawâ Mamies*reofâtisîî&ă a s© sraip&ge. n’ais Mai prizonieri 3 ©Si» feri sl 193 ®aanual de trapă. * * * La sud-est de SIM s-a ©enpat safes! SEü - S M B A il (Seheilemfeerff). S’a eoastatat că Mansion! a întrebuințat gloanțe iwaitasa. * * * Iss walsa St'r iului la asus à© WmvisQr s-as raspfes mal 2M!te atacuri Uniaice. Trapele neistre an tresssi la contra atac, as laat s5©ai tuausi, două mitralie*» și mai nasslie dsesoane de samliftanL S»aa Săcni prlsenieri 3 ©liter! şi 392 ©fi'ium ie trapă. Frontuî de Sud Schimb de Secări tot fesagul Donării. P@ iritai D©fes*©gei ©peraţianlle suiat la curs. Pe frontul Dobrogei. „Dimineaţa“ de eri publică la loc de frunte următoarele : Suntem în măsură a aduce la cunoştinţa publicului că toate măsurile au fost luate pentru ca succesul trecător al inamicului pe frontul Dobrogei, nu numai să nu poate avea vreo urmare asupra mersului ulterior al operaţiunilor sau apărărei noastre, dar să ne asigure chiar pentru foarte curând prilejul ca bravii noştri soldaţi să-şi poată arăta vitejia. In legătură cu aceasta putem anunţa că comanda armatei a IlI-a pe care o avea generalul Aslan, a fost încredinţată d-lui general Averescu, iar comanda armatei a doua d-lui general Crăiniceanu. 70,030 Safari din Ardeal au sosit — după o telegramă a ziarului „Berliner Tagî’datD — la Bilipesta . —x— —0*2 î»- ~·· Vii'O—K—-----« Situaţia aliaţilor pe diferitele fronturi. Ofensiva fraţicoengleză. Kamai von 23 Aug. Prin telegrafia fără fir. Londra, 27 August. Comunicatul oficial britanic cu data de 26 August seara anunţă că o intensă bombardare de artilerie a avut roc de ambele părţi. Regimentele irlandeze care au participat la capturarea Guillemontului la 26 August au luptat şi acum cu cel mai mare eroism. La 26 August după amiazi am făcut să explodeze o mină cu succes în apropiere de calea ferată de lângă pădurea de la sud de Ypres. La 23 August focul artileriei noastre îndreptat de unul din aeroplanele noastre asupra unui aparat inamic, acesta a aterizat în dosul liniilor noastre. Zece aerodrome inamice au fost bombardate cu bun efect ; mai multe lupte aeriene au avut loc. Unul din aparatele inamice a fost forţat să aterizeze. Ultimul comunicat oficial britanic cu data de 2 Aug. dimineaţa ora 11 şi 30 anunţă că în noaptea de 26 Aug. a avut loc o luptă corp la corp în pădurea înaltă unde noi am cucerit o tranşee germană şi am luat ca prizonieri două ofiţeri şi 19 soldaţi bavarezi. In această operaţiune inamicul a suferit grele pierderi. O considerabilă acţiune de artilerie inamică a avut loc contra frontului nostru la nord de Poziéres şi în vecinătatea fermei Mouquet. In acest sector atacul micei infanterii inamice a fost respins cn uşurinţă. Detaşamentul inamic care a încercat să înainteze în direcţia Courcenette, a fost respins de focul nostru. Trupele noastre au săvârşit diferite întreprinderi cu succes în vecinătate de Arras, reduta Hohenzollern şi la nord de Neuve Chapelle, contra tranşeelor inamice, luând inamicului câţiva prizonieri şi pricinuindu-i pierderi. Pans, 27 August. Se anunţă o violentă bombardare din partea aliaţilor. Diferitele sectoare de la N. de Somme au fost extinse până în sectoarele de la sudul râului. De la un capăt la altul al frontului tunurile noastre au ajuns la cea mai mare intensitate cum n’a ajuns niciodată. Ofiţerii sosiţi de pe frontul Somme anunţă că în fiecare zi intensitatea bombardărei aliaţilor creşte. Pe un front de peste 30 de mile tunurile anglo-franceze au aruncat bombe de toate calibrele zi şi noapte fără întrerupere asupra liniilor germane. In ultimele 48 de ore, aviatorii noştri au întreprins mai multe expediţiuni îndrăzneţe ghidând focul tunurilor noastre cu o absolută exactitate. Ei au surprins pe aviatorii germani venind pe deasupra liniilor noastre şi au forţat aparatele de observaţie inamice să se scoboare la pământ. Noaptea precedentă, tunurile noastre au continuat să-şi concentreze focul asupra tranşeelor germane. Supuşi gsraaai şi austria® i expulzaţi din tfceda, Londra 25. Corespondentul dur Atena al ziarului „Morning Post“ spune că poliţia greacă din Atena şi alte oraşe a informat pe acei germani şi austriaci, a căror expulsare a fost cerută de către aliaţi că trebue să părăsească Grecia începând de astă seară. Baronul Schenck şi principalii săi sateliţi vor pleca prin Couda. Germania la grillGrafă de aistandiaea Vanemarsaî. Roma 27 August. — „II Se colo" află din Amsterdam. Cu toate declaraţiile oficiale făcute de cabinetul Zahle guvernului din Berlin, totuşi în Germania atitudinea Danemarcei continuă să inspire o oarecare îngrijorare. Presa germană se arată neliniştită. „Vossische Zeitung" seocupă mai în fiecare număr de limbagiul presei daneze, relevând spiritul neamical al articolelor celor mai semnificative. (A. T. L). Eposdem farinae şi Ungurul şi Neamţul — Neamţul prusiac care-i egemenizează pe ceialalţi. Aceeaşi grandomanie arogantă, aceeaşi intoleranţă şi bruscheţă faţă de alte neamuri, aceleaşi mijloace barbare faţă de orice manifestaţiune de vieaţă naţională din partea neamurilor condamnate să trăiască împreună cu ei. In Germania faţă de Poloni, în Ungaria faţă de Români, Slovaci, Sârbi... Şi tot atât de urgisit e Prusiacul între connaţionalii săi : Bavarezi, Saxoni etc. — ne mai vorbind de ura fără margini a ciripiţilor Poloni — ca şi Ungurul intre naţionalităţile din Ungaria. Nu e deci de mirare că azi luptă alăturea, cu toată ura seculară ce-o poartă Ungurul Neamţului, ură eternizată în atâtea cântece poporale ale sale. Luptă alăturea, fiindcă n’au încotro. Sunt avizaţi unul la altul. Păcatele comune, lăcomia comună, i-au mânat în aceeaşi tabără. In vremurile fecunde ale păcii, in loc să-şi cucerească simpatii, au tiranit ori, in loc sa caute să armonizeze interesele lor cu ale celorlalte neamuri, căutau să stăpânească şi să desfiinţeze pe toţi cei care îndrăsniau să se afirme ca neam distinct de al lor. îşi va fi dat de multe ori Kaiserul peste gură pentru vorbele nesocotite, rostite în palatul regal din Budapesta, prin care potenţase la paroxism trufia — şi aşa insuportabilă — a „naţiunii susţinătoare de stat.“ De-atunci au început Ungurii să-şi facă de cap într’un tempo tot mai accelerat. De-atunci s’au făcut nemuritori Hieronimy cu ordonanţa sa, Apponyi cu legea şcolară, jandarmii la Şomcuta, Mărgineni, Aleşd, Pănade etc. etc., procurorii cu lărgirea temniţelor, ca să-i încapă pe toţi „trădătorii Valahi" şi cu seria înfinită de procese şi condamnări fără egal în istoria statelor civilizate. Cu osândele dictate pe tema agitaţiei contra statului — nodul din papură — Ungurii au atins recordul mondial. Kaiserul îşi culege deci azi roadele sămânţei aruncate în ogorul grandomaniei descendenţilor lui Árpad, botezaţi şi nebotezaţi. Remuşcările sale sufleteşti, în momentele lucide, vor putea înduioşa pe cei de-un sânge cu el, dar nu pe noi, care am avut să suferim prea mult pe urma protecţiei sale acordate asupritorilor noştri. Grozav de deprimător trebue să fie pentru poporul german priveliştea golului ce s’a făcut în jurul său, în urma politicei de îngâmfare teutonică urmată de bărbaţii săi politici şi de continuă străngănire a săbiei, menită să intimideze toată lumea. Dintre toate neamurile mari şi culte ale străvechiului nostru continent, ba şi ale celorlalte continente, să nu vezi tu nici unul dându-ţi mână de ajutor în cele mai grele zile ale vieţii tale, din contră: să le vezi aliate ca duşmani ai tăi, iar lângă tine numai reprezentanţii pripăşiţi în Europa ai familiei uralo-altaice: Unguri, Bulgari, Turci!... Se poate închipui pentru un popor zis cult, cu pretenţia de a fi considerat dascăl în şcoala civilizatorică a neamrilor, o stare sufletească mai neconsolabilă, mai descurajatoare? (ax.) iîa important interview cu SÜliiÉolS, Roma. 27 August. — „Le Journal" publică un interview cu „leader"al cadeţilor ruşi Miliukoff în care acesta a declarat că intervenţia României a pus neted pe tapet problema soartei viitoare a Austro-Ungariei ca şi a Turciei. Ambele sunt osândite să dispară. Desmembrarea lor a devenit istorică şi va constitui nu numai un şir de izbînzi sfinte pentru naţionalităţi, dar şi o chezăşie temeinică şi statornică a păcii. Miliukoff, vorbind despre bulgari, şi-a exprimat credinţa că ei vor sfârşi prim a se arunca împotriva acelora cari i-au înşelat tîrîndu-i într’o aventură tragică şi ruinătoare. Este nevoie de câteva lovituri repezi şi hotărîtoare, aşa ca ţarul Ferdinand să fie desorientat prin mai multe atacuri şi poporul său însuşi îl va răsturna. (A. T. I.). IDIn. SrsbSOTT- k salini,,, &s*pad. La urma unor cartuşe de dinamită, aduse la explozie, au sburat azi dimineaţa în aer ultimele rămăşiţe ale soclului lui Arpad de pe Tâmpa.... Se împlinesc tocmai 20 ani de la aşezarea lui în acest ţinut al Ardealului. Era menit să străjuiască Carpaţii în contra Dorobanţilor — aşa spuneau cu îngânfare Ungurii. Dar nu i-a fost dat să vadă trecerea triumfală a Carpaţilor de cai tră armata română. încă cu vreo trei ani înainte dinamita lui Cătârău i-a zguduit temelia, iar mai târziu un vânt năprasnic i-a retezat capul... Iar acum zace în ruine, deplâns de cei cari în înfumurarea lor credeau că prin statui de piatră şi alte artificii milenare se pot cuceri ţări şi subjuga popoare. A fost odată ca’n poveşti ! Pentru Hoasa şi ţieatru Rege.... Marţi după amiazi au fost înmormântaţi în cimiterul bisericii gr.-or. din Braşovul vechiu, cu toate onorurile militare, doi din vitejii cari au trecut în sbor Carpaţii : Soldaţii Petre Andreiescu, din regimentul 2, de vânători şi Călin Marin din regimentul 28 de infanterie, precumşi călăuza Leonie Raţă. Serviciul funebrul a fost oficiat de părintele Iosif Maximilian ; muzica militară i-a întovărăşit până la mormânt în acorduri jalnice; urmau apoi ofiţerii şi o companie de soldaţi, cari au dat celor trei viteji onorurile din urmă. La mormânt a vorbit frumos un camarad de arme, luându-şi rămas bun de la cei, cari şi-au făcut datoria luptând şi murind pentru idealul Neamului Românesc. Dormiţi în pace, fraţi iubiţi ! Pământul în care odihniţi este şi va fi pământ românesc, cucerit cu sângele vostru scump.