Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1917 (Anul 80, nr. 38-49)
1917-11-02 / nr. 38
Mr. 38 1917 Joi 2 (15) Noemopie ABONAMENTUL: Pe un an......................... . 24 Coroane. n Vi » ...............12 i) » V. n............................. 7 n _ i lună . . 256 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIC NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15. Redacţia şi administraţia : Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. împrumutul VII de răsboiu. Braşov, 15 Novembre n. 1917. Am publicat mai la vale în acest număr prospectul pentru subscriere la împrumutul cel nou de răsboiu, care se începe cu ziua de azi și durează o lună de zile. Deja la apelurile făcute și de noi, ca publicul românesc să participe cu sume cât mai mari la subscriere, am arătat avantajele cele mari, ce le oferă acest mod de plasare a capitalelor disponibile. Ne rămâne acum să scoatem la iveală momentele deosebite, care le înfăţişează acest nou împrumut de războiu. Rezultatele peste aşteptare de bune, ce le-a dat în Germania, aliată nouă, subscrierea la noul împrumut, trebue să fie un îndemn şi pentru noi, ca să imităm pe acest popor practic şi pătruns până în cele mai ascunse simţuri de adevăratul patriotism şi spiritul de jertfă. Când vitejii noştri îşi jertfesc tot ce au ei mai scump, viaţa, pentru tron şi patrie, este o datorie de tot elementară, ca cei râmaşi acasă să contribue măcar în modul acesta la ducerea războiului cu sorţi de isbândă sigură şi astfel să înlesniască terminarea lui cât mai grabnică. De la împlinirea acestei datorii patriotice nu e permis să se sustragă nimeni, nici un Român. Pe lângă datoria patriotică, trebue să ne îndemne la subscriere interesul propriu material. Adevărat, că noi Românii, din păcate, n’avem averi mari, dar şi puţinul nostru e de ajuns pentru a fi chivernisit după cuviinţă. Mai ales economii noştri au belşug de bani disponibili şi în loc să-i ţină morţi, ba unii să-i îngroape în pământ, ca să se putrezească, e mai bine a-i pune în hârtii de valoare, în efecte de împrumut de războiu. Aceste efecte asigură acum 6 la sută şi 5 şi jumătate la sută, un procent, care face încă odată atâta cât dau acum băncile mai mari pentru sumele depuse la ele. Și cum acest procent este asigurat pe un termen de 5 ani cel puţin, fiecare are timp de ajuns să-şi facă socoteala şi să combine, ce să înceapă şi cum să-şi folosească capitalul disponibil în bani după încetarea războiului, căci până atunci şi aşa nu are ce face cu ei. Nu mai vorbim de cei ce au avut câştiguri directe din furnituri de războiu, cari au datorinţă duplă a plasa o parte însemnată de câştig în efectele acestea, după care s’au fericit. Cum însă renta aceasta asigură 6 şi 5 şi jumătate la sută, iar Banca austro-ungară dă împrumuturi pe ea cu 5 la sută, rezultă chiar şi din această transacţiune un profit, luându-se în considerare şi cursul scăzut, cu care se emite acest împrumut de războiu. O împrejurare de tot favorabilă pentru statul nostru este, că toate împrumuturile noastre s’au făcut în ţară, între cetăţenii lui, aşa încât speculaţiunea de bursă nu poate primejdui creditul statului, ci din contră ne consolidează valuta. Precând duşmanii noştri s’au îndatorat din greu în afară şi s-au dat astfel legaţi capitaliştilor streini pe multe zeci de ani, noi ne-am ajutat aici în ţară din puterile noastre proprii şi nu suntem nevoiţi să trimitem la fiecare jumătate de an vagoane şi trenuri întregi de bani, ca să putem achita cupoanele în străinătate In schimb noi vom putea duce în afară fel de fel de mărfuri şi pentru ele vom încassa banii scumpi streini, cu care vom putea acoperi importul nostru de articoli, cari nu-i putem produce noi acasă. Un mare favor au aceste hârtii de valoare, căci se poate plasa în ele averea minorilor, a curânzilor, se pot pune cauţiuni şi se poate plăti şi darea de răsboiu. Deci ele sunt bani buni în toate privinţele şi pentru toate trebuinţele. Cu ocaziunea desbaterii proiectului provizoriu de îndemnizare budgetară a fost vorba şi de aceste efecte şi din toate părţile s’a accentuat, că titlurile de rentă ale împrumuturilor de războiu vor fi preferite la toate ocaziunile ca un mijloc, cu ajutorul căruia am eluptat biruința. Şi deci se cuvine, ca, precum trebue să fim recunoscători bravilor noştri luptători de pe fronturi, tot aşa mare datorie are statul să ocrotească şi favorizeze pe aceia, cari i-au pus la îndemână mijloacele băneşti pentru purtarea răsboiului. Părerile au fost unanime în această privinţă, prin urmare nu mai încape nici urmă de temere şi îndoială, că aşa se va şi întâmpla. Ca ultim moment îmbărbătător trebue să amintim şi succesele glorioase ale armelor noastre aliate pe câmpurile de onoare, unde bravii noştri au făcut adevărate minuni. Succesele de pretutindinea, teritoriile enorme ocupate, prăzile ne maipomenite de războiu şi paralizarea produsă mai ales în Rusia de zbuciumările revoluţiunii, sunt tot atâtea puncte luminoase, că ne apropiem de pacea mult dorită, căreia trebue să-i pregătim calea cât mai deplin. Iată aşadară, de ce apelăm noi la tot Românul să subscrie la împrumutul de stat! V-u. Bărboiul cu Italia. Socialiştii Italieni cer încheierea păcii. Comandantul circumscripţiei militare Genua-Turin a interzis orice manifestaţii ale partidelor socialiste. In schimb s’a permis organizarea unei procesiuni a intervenţioniştilor. Şefii socialiştilor au avut la Milano o consfătuire, în care s’a stabilit atitudinea socialiştilor italieni faţă de noua situaţie politică şi militară. Socialiştii au hotărât să intervie pentru o încheiere grabnică a păcii, opunându-se însă contra unor eventuale anexări în dauna Italiei Conferinţa a ajuns la hotărârea, că cel mai bun lucru pentru Italia este să încheie pacea şi că, împreună cu ruşii, să exercite o presiune asupra celorlalt aliaţi. Englezii alarmaţi de Înfrângerea italiană. Sidney Low publică în „Daily Chronicle“ următoarele consideraţii pesimiste asupra înfrângerii italiene: „S’a ivit iar o criză militară neaşteptată şi teribilă. Ea însemnează poate începutul sfârşitului. Armatele italiene de pe Isonzo au fost crunt bătute şi deocamdată sunt aproape de istovire. După împrejurări, Cadorna poate fi chiar silit să se retragă dincolo de Po și să lase în mânile năvălitorilor întregul Piemont, precum și Lombardia. Aceasta însă nu se va întâmpla, deoarece înainte de a se ajunge la această fază, Italia va fi încheiat pacea. Lovitura germană are o importanţă politică tot atât de mare, ca şi cea strategică. Socialiştii, neutraliştii, pacifiştii şi germanofilii, cari au răsturnat ministerul Roselli, au devenit mai neastâmpăraţi ca totdeauna. Ei vor face tot posibilul, pentru a sili guvernul să termine războiul.