Gazeta Transilvaniei, aprilie 1919 (Anul 82, nr. 75-84)
1919-04-16 / nr. 75
Pagina 2. • I / Agrafia A. Mureşianu Branisce & Comp. Braşov. tului englez, o nouă criză ministerială va isbucni în cateva zile. Acelaş corespondent anunţă că în oraşele mari din Germania grevele generale şi parţiale continuă. * Jefuirile sânt, ca şi în Ungaria, la ordinea zilei. In Frankfurt pe Main prăvăliile au fost jefuite. Din Genua se anunţă că e o mare criză de alimente în Germania. In Breslau au fost jefuite toate prăvăliile. Viena. Se anunţă din Berlin că în Breslau între poliţişti şi grevişti au fost lupte cu mitraliere. Sunt 15 morţi şi 12 grav răniţi. Situaţia este disperată. Dezsmaras Bulgariei şi a Turcisi. Viena. Dezarmarea Bulgariei este terminată. In Asia mică dezarmarea trupelor turce continuă. Viena. Guvernul otoman refugiat în Asia mică s’a întors în urma invitaţiei autorităţilor engleze la Constantinopol. Sultanul se află tot în Asia mică Turcia europeană e complect dezarmată Viena. Mâine începe la Constantnopol procesul generalului german Liman von Sanders acuzat pentru aţâţarea contra trupelor antantei. Generalul a fost prins pe insula Malta şi readus la Confitantinondselor împrumutului naţional şi să-l îndemne să-şi plaseze banii săi în acest împrumut. Resortul finanţelor a apreciat dorinţele exprimate şi după ce împrumutul naţional se face aproapeexclusiv în interesul ţârănimei noastre, a prelungit termenul subscripţiunei. Nu ne îndoim, că conducătorii satelor îşi vor face datorinţa şi ţărănimea noastră îşi va plasa sumele de coroane, de care dispune, împrumutul naţional. E timpul suprem să facă aceasta, deoarece după toate semnele, preţul coroanei va scădea tot mai mult. In Elveţia deja nici nu se mai primesc coroanele, iar în Austria, unde circulă coroana, cine vrea să cumpere mărfuri, ca să le ducă din Austria în alte părţi, trebuie să plătească în bani streini: în franci, lei, lire, etc., deoarece pentru astfel de cumpărături de mărfuri coroanele nici în Austria nu se mai primesc. Ce dovedesc toate acestea? Dovedesc, că corona s-a redus şi mai mult, decât era atunci, când s-a început subscrierea la împrumul naţional. Aceasta fiind starea lucrurilor, de bună seamă o scădere a coroanelor va urma în scurtă vreme şi la noi.Facem deci atenţi pe toţi oamenii noştri, că numai prin împrumutul naţional îşi pot mântui coroanele, deoarece acest împrumut Statul Român garantează, că îl va răscumpăra în lei dând la replătire cel puţin 50 lei pentru 100 de coroane. Nici puţinii corbi albi, cari mai sperează o urcare a preţului coroanelor, nu au motiv de a se reţinea de la împrumutul deoarece pentru aceştia încă se garantează răscumpărarea împrumutului naţional după cursul (preţul,) pe care îl vor avea coroanele la 1 Februarie 1923. Astfel, dacă print-o eventuală întâmplare preţul coroanelor va fi atunci mai mare, subscriitorii îşi vor primi replătirea în lei după acel eventual curs mai urcat. De inf*h“’oro mai troimp mintit, că tul naţiona faţă rip doi astăzi pent deosebit preziuid inipiuiuuuu nai prin faptul, că se replăteşte în vreme scurtă, adecă după patru ani, la 1 Februarie 1923. Bonurile de tezaur ale împrumutului naţional se pot întrebuinţa întregi la plătirea parcelelor de pământ conform proiectatei reforme agrare. Asupra bonurilor de tezaur se pot ridica împrumuturi de lombard cu procent redus şi ele sunt scutite de orice impozit present sau viitor de cumpărare liberate de Resorturi, şi anume se cere: I. Permisul resortului finanţelor, pentru : 1. Aur Argint. 3. Spirt (alcohol) şi derivate. 4. Tutun. Arme şi cartuş». » » II. Permisul resortului de alimentaţie-comunicație, pentru : 1. Alimente (peste 10 kg.) 2. Benzină 3. Cocs. 4. Cărbuni de piatră. 5. Cărbuni de lemne. 6. Lemne de foc. 7. Nutreţuri cu vagonul 8. Petrol. 9. Traverse (slipere). 10. Sare 11. Zahăr. III. Resortul agricultură şi comerţ, pentru : 1. Accide. 2. Aţă (peste 12 mosorele). 3 Articole farmaceutice (1 kgr.) 4. Bumbac şi produse din bumbac (5 kgr.) 5. Ferul brut și comercial peste 50 kgr. 6. Cauciucuri. 7. Celulose. 8. Chibrite (peste 2 pachete.) 9. Hârtie peste 5 kgr 10. Lână peste 10 kgr. 11. Luminări peste 1 kgr. 12. Metale. 13. Pânzărie peste 5 metri. 14. Pielărie peste 5 kgr. 15. Piei brute (tăbăcării din localitatea unde au sediul pot cumpăra fără permis). 16 Piatră vânătă. 17. Produse chemice. 18. Sodă caustic, cretal şi amoniac. 10. Săpun peste 5 kgr. 20. Stofe peste 5 metri. 21. Sulfur. 22. Talpă pe de 5 kgr. 23. Ţiţei. 24. Uleiri minerale și vegetale (5 kgr.). 22. Chibrite,iliminări, pielărie, piatră vânătă, sodă, săpun, talpă, în cantităţi mici, pentru strictul necesar al familiei — întrucât se împart de autorităţi, fie drect fieprin negustori concrezuţi — se pot transporta liber, dacă cumpărătorul poate justifica dreptul de cumpărare (notă, bon, factură). 3. In baza permiselor de cumpărare se va cere permis de transport de la Resortul Comunicaţiei. Toate mărfurile și obiectele pentru care nu se va cere pernis de cumpărare (cele cari nu se cuprind în grupele I—III) pot fi transportate fie pe osie, fie cu trenul, fără permis de transport ; permis de transport se va cere de la Resortul de Comunicaţie numai pentru astfel de transporturi, caii bec peste 5000 kgr. 4. Toate mărfurile cari nu sunt trecute în grupele I—III vor putea fi cumpărate și transportate fără permis de cumpărare. 5 Pentru stabilirea preţurilor se vor observa normele următoare: a) Fabricanţii şi producătorii de orice soiu de articole vor calcula peste preţurile de fabricare un beneficiu dela 10= 20% după natura fabricatului raportat la vremurile normale, (.adecă la mărfurile care se vindeau în timp normal cu câştig mai urcat, se calculează un câştig mai urcat, iar cari se vindeau cu câştig mai mic se vor vinde cu câştig mai mic.) b) Comercianţii profesionali vor vinde revânzătoriior cu un beneficiu dela fT — 1 ^ Or' rlnv\* *-%* X *%î ~ ~ ^1. * îom A d un a rea învăţătorii o rB învăţătorii români din jdeţul Braşov, cari au purtat cu cinste atâtea deenii steagul culturii românei, iar în acest răsboi au golit până în fund paharul suferinţelor, răbdând ani de zile pribegie, internări şi temniţă ungurească cu spectrul morţii în spate, acum simţindu-se liberi de cătuşele grele ce le-au purtat, s-au întrunit Vineri 11 Aprilie, ca potrivit hotărârii congresului, să pue bază unei societăţi în cadrele căreia sâ lupte pentru propăşirea şcoalei şi pentru organizarea tuturor intereselor profesionale ale învăţătorilor. La această adunare am avut doi oaspeţi dragi Dl revizor Pompiliu Dan, distinsul nostru coleg de emi, şi Dl I G Dumitraşcu, un vechi luptător şi organizator al mişcărei învâţătoreşti de dincolo de Carpaţi. Preşedintele adunării Dl Şt Popovici i-a salutat cu vădită bucurie. După o discuţie mai lungă adunarea a primit proectul de statut pentru asociaţia judeţană şi cu unanimitate a ales în comitet 9 membrii, 3 cenzori şi 3 suplenţi. Comitetul s-a constituit în modul următor : Preşedinte: St Popoviciu. Vicepreşedinte: Savu Luca. Secretar: Const Iencica. Casier: Grigorie Popescu. Membrii: Nicol Stocovici, B Tinei, Maria Popescu, Mc. Bncea şi Ion P SCu. Censori: D Mareea, Nic Ilie, şi V. Ivan, iar sapienţi: Nic Hamzea, V. Micudă şi Romul Cosma. Comitetul de 9 a delegat din sânul său 3 membrii în consiliul general al Asociaţiei învăţătorilor. Toţi învăţătorii titulari din judeţ sunt datori a trimite în timpul cel mai scurt casierului următoarele taxe: 5 Lei taxa de înscriere şi 12 lei cotizaţia anuală. Când statutele se vor tipări le vor primi fiecare. In această adunare s’a discutat cu mult interes situaţia imposibilă în care se află învâţătorimea română din acest judeţ. Ne vine a crede că toate laudele ce ni se aduc la prilejuri mari sunt numai frumoase flori de retorică. învăţătorii de aici avem impresia că suntem daţi uitării, căci cum s’ar putea explica altfel nedreptatea ce ni se face, ca oamenii cu greutăţi familiare să fie lăsaţi sa trăiască din suma bagatelă de, 100 — 200 cor. lunar, iar învăţătorilor unguri, din visteria ţării româneşti li se dau lunar atâta leafă cât primeşte un „biet dascăl" ronân într’un an întreg. In această chestie s’a redactat un „memoriu". Domnul ministru când va primi acest memoriu prin cei 3 delegaţi ai învăţătorimei din acest colţ de ţară, sperăm că nu va rămânea indiferent, şi că va împlini justele noastre cereri. * După ridicarea şedinţei învăţătorimea română din acest judeţ, în frunte cu dl revizor P. Dan, s’a prezentat la dl prefect Dr G. Baiiulescu, ca să-l felicite pentru înalta decoraţie ce a primit din partea M. Sale regelui Ferdinand I, drept recunoaştere a serviciilor ce a adus armatei române ca medic militar. Dl prefect Dr. G. Baiulescu, la vorbirea însufleţită a domnului revizor răspunde adânc mişcat spunând, că se bucură de urările de bine ce i le face învăţătorimea, asigurându-o de tot sprijinul , cerând în schimb ca şi învăţătorii şi preoţii, ca luminători ai satelor prin poveţele lor să stea în ajutorul administraţiei care are de săvârşit munca grea de organizare. C.. Informaţiuni : începând cu numărul de astăzi, cel mai vechi ziar românesc, apare în condiţii nouă technice şi redacţionale. Conform exgenlelor timpului trebuia ca acest vechi organ de luptă naţională să-şi ia avânt nou, să-şi recâştige locul între primele ziare din România Mare. Programul nostru politic şi cultural se inspiră din principiile mari şi veşnice ale vieţei democrate de stat modern, stabilite de către adunarea naţională de la Alba-Iuli. * daterais!ŕând siama la Srastîti. Generalul Vaitoianu ministrul de răsboi al României soseşte astăzi în Braşov venind dinspre Bucureşti. Csmanical social. 13 Aprilie 1919 st. n. 1. Frontul de est : Aliaţii neavând putinţa de a alimenta populaţiunea din Odesa au retras trupele lor în Basarabia de Sud. Retragerea s’a făcut în ordine. Trupele române cari cooperau cu cele franceze în sectorul Razdalnaia-Tiraspol s’a retras fără lupte, pe teritoriul român. Pe restul frontului liniște. 2) Frontul din Transilvania: Inamicul atacă necontenit trupele noaste de acoperire. Toate atacurile au fost respinse. M. C. G. Socîetatea „Ardealul" dăruieşte ca drapel junilor din Braşov. Duminecă 7 Aprilie, în ziua de Paşti, era 4, p. m. cu ocazia predării buzduganului va avea loc în curtea protopopiei din Prundul Braşovului solemnitatea predărei drapelului î Soc. de gimnastică şi tir „Ardealul" din Bucureşti junilor tineri din Braşov. Acest drapel a fost dăruit junilor tineri, scopul societăţi find împlinit. Vor asista din partea societăţii „Ardealul" D-nii: Gh. Căpăţină, Preşedinte, Gh. Manciu Cenzor, V. Căpăţină Secretar. ❖ M. S. Regina Maria se întoarce în ţară. — După o telegramă a agenţiei „Dacia" — M. S. Regina Maria este aşteptată zilele acestea să sosească la Bucureşti. * Reuîiunea setărilor din judeţul Făgăraşului au ţinut Vineri în 11 Aprilie 1919 o adunare generală în sala cea mare de şedinţe a judeţului, la care au participat mai toţi membrii reuniunei. S’a fi discutat şi primit toate rapoartele referitoare la chestiuni importante administrative. Constituindu-se reuniunea s’au ales cu unanimitate de voturi : Preşedinte d. Leon Solomon, vice-preşedinte d. Clement Grama, protonotar d. Alexandru Comşia, I. vice-notar d. Iuon Şandru, II. vice-notar d. Grigore Paltineanu, casar d. Gheorghe Marica. Bărbaţi de consiliu d-nii: Iuon Marinescu, Gheorghe Urs, Dănila Şerban şi Iuon Boldea. * Întrevedere. — Dl dr. Wopicka, minierul Statelor Unite la Bucureşti, a avut ori o lungă întrevedere cu d-l Mârlescu ministru de interne. * La Odesa. — Din Ackerman se anunţă că bolşevicii plănuesc retragerea din Odesa, unde domneşte o foamete îngrozitoare. * Moartea profesorului Saftu. Distinsul profesor şi director al liceului din Caracal, Gh Saftu, fratele protopopului Braşovului dr. Vasile Saftu — a încetat din viaţă acum două zile. Trimitem familiei îndurerate sincerile noastre păreri de rău. * Un mare incendiu la Cernăuţi, în mahalaua Buda, a distrus peste 40 de case, lăsând fără adăpost o suta de familii * Crimele ungurilor in Bihor. După ultimele rapoarte primite de „Renaşterea Română" ungurii au dat foc comunei Sidiştel, în ziua de 2 Marte. Au ars de vii 7 ’inşi (bătrâni şi femei) Ilie Pasca, de 57 ani a fost împuşcat şi au fost grav răniţi 7 inşi. Avutul sătenilor a ars. * Consiliul de miniştri la Bucureşti Eri s’a ţinut sub preşedenţia ministrului Ferechi de un consiliu de miniştrii, care s’a ocupat cu examinarea rapoartelor sosite de la Paris, şi cu actuala situaţie militară pe cele două fronturi, Teatru Nemţesc. Astăzi, Marţi 15 Aprilie, reprezentaţie în abonament 16 numeri cu soţ, „Bărbatul carerâde“ (der lachende Cheman) operetă în 3 acte de Edm. Eysler, începutul la 7 ore seara. Mâine Miercuri 16 Aprilie, reprezentaţie în abonament 17 numeri fără soţ, — ultimul debut al primadonei Kăthe Kenst- Nagel — „Bărbatul care râde" Joi 17 Aprilie reprezentaţie în abonament 18 numeri cu soţ Jurământul fals" (Der Meineidbauer) piesă dramatică poporală în 3 acte de Ludovic Anzen Gruber. Vineri nu este reprezentaţie. Cartere de sodă şi piatră de leşie. Unei economii i se cuvine o cartelă. Pe o cartelă se literează 2 kg. soda, 50 dkgr. piatră de leşie. Preţul unui kg de sodă Cor. P60, unui kgr de piatră de leşie Cor. 340. Se află de vânzare la băcăniile Duşoiu, Harth Hesshumer, Müler’s Nachfolgul şi Ziitz. Oficiul de alim. orăşănesc. Ciss ştie? Primim următoarele rânduri pe can le recomandăm celora ce pot face un serviciu. Ioan Cârstocea, din Ghimbav, judeţul Braşov în decursul rasboiului a fostfăcut prizonier de Ruj în 1915. A fost staţionat în lagărul din Gubernia Tver, Vesnaia, Zemscaia şi Uprava. A fost sergent major (Zugsführer) rag. 24 de honvezi. Comp. 3. Să se dea informaţiuni soţiei. Valeria I. Cârstocea, născ. Cristolovean Ghimbav Nr. 282. . loan Poenar, soldat în reg. 24 Câmp 4 la honvezi. Plecând pe câmpul de luptă, nu se mai ştie nimic de el din 1914. Informaţiuni să se dea soţiei. Ana Poenar din Ghimbav 323. Ştiri telegrafice. „Uranea latină" din Paris a făcut la Sorbona o importantă manifestaţie La această serbare a latinităţei a asistat şi dl I. I. C. Brătianu preşedintele Consiliului de miniştri român. Cine conduce Ungaria. — Ziarele vieneze descriu în culori negre situaţia din Ungaria. Reichspost scrie: Garbay, ia realitate Krunsbaum, Bela Kuhn (recte Kohn) şi toţi despoţii Ungariei n’au sânge maghiar. Ar trebui duşi în patria lor —înche ziarul vienez, pentru Europa. — Din New-York se anunţă câ proprietarii de grâne au decis export rea lunară în Europa a 6 milioane tone grâne. Presidentul Kranes a declarat că e nevoie de imediat ajutor pentru România, Serbia, Armenia, Polonia şi Finlanda. ’ Asihibolşevicii unguri vor trimite o delegaţie la Roma şi Paris pentru eliberarea Budapestei de bolşevici (Telegr. din Paris). Sediul Ligei Maţiunilor va fi la Geneva. Oraşul entusiasmat aşteaptă ca şedinţa plenară a conferinţei să confirme deciziunea. ©alassda a fost chemată la conferinţa păcei pentru a lua parte la desbiteri în vederea revizuirei tratatului din 1839. Exploatarea Basmnuluî sarei a fost acordata perpetuu Franţei (Ari se află cărbuni de pământ. De asemenea i s’a acordat administraţia pe timp de 15 ani şi apoi popularia va decide prin plebiscit. Trebizonda a fost osupată de englezi. (Biroul telegrafic al al censure Bucureşti). U8 vânzare. Un locomobil de 8 cai putere din anul 1904. La Terţa Dumitru, Râşnov. 3—3] ip n* * • « * Oficiale. Deoarece Consiliul dirigent a alus hotărârea principială de a cere asentimentul autorităţii bisericeşti, de câte ori e vorba de a angaja în serviciul statului persoane, care de prezent stau în serviciul şi sub autoritatea bisericii, în urmare toţi învăţătorii confesionali, preoţii şi alţi slujitorii bisericeşti, când petiţionează pentru posturi de stat au îndatorirea să adudă şi litere dimisionare sau învoirea superiorităţii bisericeşti. Altfel petiţile nu se vor putea rezolvi în merit. Cererile intrate până acum se trimet Venerabilelor Consistoare spre opinare Sibiu, 25 Martie 1999. Branişte. Şeful resortului de culte şi instrucţiune publică. * — Măsuri privitoare export şi import. ~ Pentru regularea circulaţiunei mărfurilor resortul de agrcultură şi comerţ ordonă Export. 1. Peste graniţele celor 26 comitate alipite Regatului Român prin hotărârea adunării din Alba-Iulia se îngăduie numai exportul acelor mărfuri, cari vor avea permise de export. 2 In baza permiselor de export Resortul de Comunicaţia va elibera permisele de transport cu calea ferată, care însă nici decum nu înlocuiesc permisele de export. Import. Permise de import se eliberează penru orişice marfă, dând precăderelor de prima necesitate. Pentru mărfurile, a căror circulație internă nu este legată de permis de cumpărare, nu se va cere permis de import, deci mărfurile cari nu se cuprind în cele 3 grupe se vor importa fără permis de import. Observare. Atît la export cât şi import pentru teritoriile nepreluate de Consiliul Dirigent se vor observa rânduielile hotărâte pentru teritoriile, cari cad afară de graniţele celor 26 comitate. Circulaţia internă. 1. Negoţul de mărfuri în interiorul teritoriilor preluate de cătră Consiliul Dirigent este liber, afară da următorii articlii, pentru cari se cer rdPose kj. iiuiujc bum a se observa strict şi de cătră meseriaşi şi industriaşi, întrucât priveşte plata pentru confecţionările şi lucrările cele ce le fac, ţinându-se seamă de salariile ce pot să le plătească în raport cu cheltuielile de întreţinere ale lucrătorlor. 7. Comerţul intermediar (lânczkereskedelem) rămâne strict oprit şi orice speculă se pedepseşte aspru. Contravenţii, amende: Cei ce vor contraveni acestei ordonanţe se vor pedepsi cu amendă în bani până la 100.000 cor. şi închisoare până la 6 luni. Afară de aceasta mărfurile de contravenţie se vor confisca în faţa statului. In cazuri grave Consiliul Dirigent va putea hotărî şi rechiziţionarea întreprinderii (fabricelor). 2. Personalului care este vinovat de complicitate cu patronul, li se va putea aplica pedeapsa citată cu închisoare. 3. Judecarea proceselor de contravenţiuni aparţine competenţei forurilor administrative i pretor, căpitan de poliţie), confiscarea mărfurilor însă se poate face în afară de organele administrative şi de către delegaţii resorturilor îndreptăţite a elibera permise. Despre confiscări se va raporta resorturilor căror aparţine eliberarea permiselor de cumpărare a mărfurilor confiscate. 4. Publicul este înviat ca să denunţe toate cazurile de contravenţie (când s’ar ascunde mărfuri, s’ar cere preţuri prea mari, s’ar trece mărfuri peste graniţă fără permis) organelor administrative locale (primărie, polţie, jandarmerie), sau direct Resortului Agricultură şi Comerţ, căci descoperind aceste cazuri, se va putea stârpi negoţul necinstit şi populaţiunea va ajunge la mărfuri cu preţuri mai scăzute. 5. Organele administrative precum şi particularii cari vor descoperi contravenţiile vor benefcia de un premiu de 507% din valoarea mărfurilor confiscate. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 75—1919.