Gazeta Transilvaniei, 1934 (Anul 97, nr. 1-100)

1934-06-10 / nr. 47

Pagina 2 Un capitol de muncă la Ministerul Agricul­turii şi Domeniilor în perioada guvernării naţional-ţărăniste, dela Iunie 1932—Noem­­vrie 1933, fiind ministru titular d-l Dr. Voicu Niţescu, iar subse­cretari de stat d-nii Mihail Ghelmegeanu (dela Iunie 1932—1 Iulie 1933, când a trecut la Ministerul de finanţe), M­i­­hail Şerb­an (dela Iunie—20 Octomvrie­­1932, trecând mai târziu la Subsecretariatul Minorităţilor) şi Anton Cri­han (dela 20 Octomvrie 1932—Noemvrie 1933). — Urmare.?— Şcoalele de iarnă. Tipul acestei şcoale a fost copiat din străină­tate. Noi n’am reuşit încă să creem o şcoală propriu zis de iarnă, din cauza personalului care crede că şcoală înseamnă administraţie şi ex­­ploataţie complicată şi din cauza publicului, care are despre şcoală o concepţie curioasă: şcoala trebue să fie o instituţie so­lemnă cu o administraţie autoritară şi condusă după anumite principii necunoscute marelui public. De fapt şcoalele de iarnă reuşesc şi la noi ca şi în străinătate, dacă li se dă o organizaţie chibzuită. „ O şcoală de iarnă este o organizaţie foarte mobilă, cu administraţie foarte sumară şi cu un contact intim cu elevii şi părinţii elevilor. Şcoala de iarnă trebue să aibă o gospodărie mică şi îngrijită pe o suprafaţă de 20—40 ha. Elevii fac iarna cursuri la şcoală fiind găzduiţi în sat. Vara ei fac practică şi la şcoală şi în gospodăriile părinţilor lor, sub supravegherea pro­fesorilor care se interesează mereu de gospodăria părintească. O Şcoală de iarnă îşi desvoltă acţiunea pe o rază de 10—15 km. Dacă şcoala de iarnă nu are gospodărie, atunci organizaţia ei este foarte sumară, unul sau 2 profesori şi poate funcţiona în localul altei şcoale în orele când elevii acestei din urmă şcoale sunt plecaţi. De obicei însă şcoala de iarnă are şi o gospo­dărie care serveşte şi ca punct agronomic, (staţiune de montă, staţiune de maşini, etc.). Experienţa a arătat că şcoalele noastre de iarnă (avem azi cea 24) pot da foarte bune rezultate dacă au conducători destoi­nici. Şcoalele noastre însă au gospodării prea mari şi din lipsă de elevi, aceste gospodării nu se pot lucra vara. Nu e bine să ne gândim la desfiinţarea acestei gospodării, fiindcă atunci nu vom mai avea mijloace pentru întreţinerea şcoalei. In situaţia în care ne găsim şi până ce lumea se va obiş­nui cu rostul şcoalelor de iarnă Ministerul a conceput o şcoală de tranziţie. Anume şcoalele de iarnă funcţionează ca atare pen­tru elevii din imediată apropiere a şcoalei, dar şcoala primeşte şi elevi de la depărtări mai mari şi aceştia rămân la şcoală în tot cursul anului, 2 ani complecţi. Avem prin urmare o şcoală practică elementară de 2 ani, împreună cu o şcoală de iarnă. Socotim că şcoalele acestea practice cu un curs de doi ani, respectiv două semestre pentru elevii din localitate, sunt mai ac­cesibile sătenilor. Urmând principiile adoptate ca învăţământul să fie sub în­râurirea organelor locale, Ministerul a hotărât ca începând de la 1 ianuarie 1933, toate şcoalele de iarnă să fie trecute sub îndru­marea şi controlul Camerelor de agricultură. Ministerul plăteşte personalul, dar Camera are latitudinea să îndrumeze şcoala cum va crede mai bine de cuviinţă, să îndrumeze gospodăria şcoalei şi să controleze mersul şcoalei. Dacă această măsură va fi înţeleasă de către Camere, ea va avea o influenţă covârşitoare asupra mersului acestui învăţământ. * * * Şcoalele de economie casnică pentru fete sunt în număr de 17. Rostul acestor şcoale este să pregătească bune gospodine. Ca eleve se primesc absolventele cursului primar şi cursul du­rează 4 ani, dintre care un an de specializare. Legea prevede şi un învăţământ casnic de gradul II, pe care nu-l avem încă. Acest învăţământ păcătueşte prin aceea că a fost conside­rat până acum mai mult ca un învăţământ profesional ; s’a dat mai multă atenţiune ţesătoriei şi croitoriei şi s’a neglijat partea de gospodărie. Ministerul a luat măsuri de a se reda acestor şcoale caracterul de şcoale de fermiere, adică să se accentueze mai mult în direcţiunea gospodăriei rurale, dându-se atenţie ani­malelor de curte (păsări, porci, albine, gândaci de mătase) şi cu industriile respective. O şcoală de economie casnică este condusă astăzi de 3 profesoare de specialitate (croitoria, ţesătoria şi gospodăria) şi o profesoară de cultură generală, care se recrutează dintre licenţia­tele în litere ale Universităţii. Experienţa verificată în toţi anii de la 1929 încoace, arată însă că licenţiatele nu dau bune rezul­tate ca profesoare de cultură generală. Aceste intelectuale nu au pregătirea pedagogică pentru a preda toate ştiinţele generale, aşa cum ar trebui predate la învăţământul complimentar. Ele nu pot preda muzica, nu pot organiza şezători şi serbări şi nu au deprin­derea pentru a preda cursurile variate la aceste şcoale. Pe de altă parte licenţiatele năzuesc, aşa cum e şi firesc, să se aranjeze în centre mari, aşa că prezenţa lor la ţară, la asemenea şcoale, este un expedient de moment. Ministerul a examinat, dacă n’ar trebui să se recurgă la învăţătoare pentru materiile de cultură generală, la şcoalele noastre de fete. In general vorbind de şcoalele de economie casnică, trebue să spunem că aceste şcoale îşi afirmă mai bine rostul, decât şcoalele­ de băeţi. Şcoalele de băeţi se depopulează îndată ce di­ploma şcoalei nu mai dă acces la o funcţiune publică; pe câtă vreme, fetele absolvente a şcoalelor noastre de menaj îşi pot găsi mai uşor un rost în viaţă la adăpostul capitalului intelectual şi gospodăresc pe care i l-a dat şcoala. Facultatea de agricultură de la Chişineu. In urma insistenţelor reprezentanţilor Basarabiei, înfiinţân­­du-se facultatea de agricultură, prin trecerea aceleia de la Univer­sitatea din Iaşi la Chişineu, Ministerul a consimţit ca în vederea funcţionării acesteia să-i pună la dispoziţie clădirile necesare, pre­cum şi un număr de ferme ale statului, de pe teritorul basarabean. * ... # * * Cu sprijinul Ministerului a fost terminat şi noul edificiu al academiei sup. de agricultură de la Cluj, care a fost inaugurat, în prezenţa Maj. Sale Regelui, cu un fast deosebit. * * * Prin legea votată de parlament, Ministerul a extins dispozi­­ţiile nouei legi a învăţământului superior şi asupra administraţie­­academiilor de agricultură din Bucureşti şi Cluj, introducând în articolele modificatoare şi obligaţiunea de o mai largă şi mai stă­ruitoare specializare a ascultătorilor acestora. Aceasta în vederea realizării uneia din principalele preocupări ale Ministerului. Agro­nomul terminând academia, să aibă cunoştinţele practice necesare pentru îndrumarea tehnică a agriculturii şi pentru a putea răs­punde cu succes rolului de auxiliar efectiv al plugarului. — Va urma — Amintiri din refugiu de Vasile Chirvase. — Fine — Inscr­ipţiile de pe tablele mari ridicate pe dâmburi, în care se indica graniţa „Die Grentze" au fost rupte, iar cu stâlpii scoşi s-au netezit spatele late ale ba­varezilor. Punctele de sprijin — de ul­tima rezistenţă — „Kaiser—Wil­helm" şi „Hindenburg", cuiburi adevărate de mitraliere, au fost luate cu asalt şi la baionetă. Sublocotenentul Constantinescu de la Craiova continuă focul a­­prig cu trei mitraliere toate con­centrate spre punctele de spri­jin. Lovit în tâmplă­toare lângă mine strigând: „Vai mamă!" Pus pe fugă duşmanul nu se poate opri până în munţii Lepşa şi nu departe de satul „Gelinţa" din judeţul Treiscaune. De la înălţimea de peste două mii de metri unde ne aflam, în spre Mărăşeşti apărea o iluminaţie feerică, iar puternicile­­bombar­dări de artilerie se­­auzeau ca un ecou prelung în pădurile,se­culare carpatine. Acest semnal prevestitor al unei acţiuni de ofensivă a elec­trizat trupele. Dislocat un bata­lion a străbătut în marş forţat 60—80 Km. până la Oneşti — îndreptându-se spre Târgu Ocna la porţile căruia năvălise duş­manii. Un regiment de cavale­rie a ţinut vitejeşte piept ad­versarului. La podul Oneştilor unitatea noastră combativă a dat onoru­rile la un grup de patruzeci de soldaţi şi câţiva ofiţeri, cari pur­tau drapelul ciuruit de gloanţe, singurii rămaşi din regimentul de cavalerie. In pas alergător unitatea noas­tră i-a luat locul pe front, proce­dând la atac spre cota „Coşna". Tranşeele au fost cucerite, că­zând şi eu rănit pe panta de sus a cotei „Coşna" în luptă pe parapete. Din patruzeci şi doi soldaţi olteni aflaţi în plu­tonul ce comandam, douăzeci şi şapte au căzut la datorie. Prietenul meu inginer I. Băleanu de la Baia de Aramă în plin a­tac este îngropat de obuz. Ambii am fost transportaţi la spitalul câmpenesc din Oneşti în aceiaş ambulanţe, împreună cu bavare­zul care mă rănise şi căruia eu îi desfăcusem cu o bombă ţeasta capului. Ce crud este răsboiul! Prie­tenul meu nu putea articula nici o vorbă, dar rămăsese şi surd. Transportat la Iaşi sub pă­rinteasca îngrijire a medicului Pitulescu şi-a revenit. Nu putea însă concepe şi admite cauza reţinerii sale de a nu mai fi re­partizat la o unitate combativă de pe front. Mi-a amintit între altele că nu mai ştie de lădiţa cu rufărie şi haine şi de „cre­­ţarii“ săi adunaţi cu economie. M’a întrebat cu duioşie de neam­ţul meu, la ceiace i-am com­u­nicat că a murit în urma unei hemoragii cerebrale. Mi-a ripostat : „Ce grozav este răsboiul N’ai timp să simţi că mori“. Generaţia răsboiului care a adurat năcazuri şi lipsuri mate­riale şi-a făcut datoria cu pri­sosinţă. Tinerii să înveţe de la ei. Să nu doarmă pe laurii biruinţei repurtate, ci să stea de veghe, căci duşmanii ne urmăresc miş­cările şi profită de orice slăbi­ciune sau lipsă de unire. Refugiaţii reîntorcându-se la căminurile lor — în urm­a mar­şului de biruinţă al armatei ro­mâne în Ardeal — deşi au fost deposedaţi de avere, cari se înstreinase de către regimul a­­pus, nu s’au dedat la acte răs­­bunătoare sau agresive contra împilatorilor de eri. Au ertat pe cei ce au greşit şi au dat con­curs efectiv şi preţios pentru consolidarea internă. Ascultători şi supuşi legilor şi-au îndreptat silinţele pentru refacerea gospodăriilor, disci­plinarea celor veniţi în contact cu revoluţionarii şi întronarea în institutele publice şi particulare a unei atmosfere de linişte, cinste şi corectitudine exemplară. Conştii de acest adevăr nea­­perabil, ei aşteaptă şi dela ge­neraţia de după răsboi cel pu­ţin tot atâta dragoste şi contri­buţie patriotică, când patria îşi va chema pe toţi fii sub drapel, s’a mutat din Piaţa Liber­tăţii 13 în Str. Nico­litulescu No. 1 (fost Târgul boilor), în casa firmei SCHERG. 269 2—2 Telefon 640 o bucătăreasă de pro­fesie (sau bucătar), fiind fără soț sau copii. Infor­mații la ziar sunt „G. E.“. 268 2—3 GAZETA’T"* *^T TOFHFI Primăria Municipiului Braşov Nr. 13048-1934 Serv. ad-tiv Concurs In conformitate cu disp. le­gale şi în baza aprobării Minis­terului de Interne Nr. 11030 din 1 Iunie a. c. se publică concurs pentru complectarea postului de pădurar, vacant la Serviciul sil­vic al acestui municipiu. Reflectanţii a ocupa acest post, vor înainta cererile lor timbrate la această primărie, cel mai târ­ziu până la data de 20 iunie a. c. orele 13, însoţite de următoa­rele acte : 1. Extras de naştere . 2. Certificat de naţionalitate. 3. Certificate de calificaţie şco­lară şi de specialitate. 4. Certificat medical de la un medic oficial. 5. Dovadă de satisfacere a ser­viciului militar. 6. Certificat de moralitate. 7. Declaraţia de limbile ce cu­noaşte. Calificaţia ce se recere este absolvenţa a cel puţin 4 d­. pri­mare şi a unei şcoli de pă­durar. Salarul postului este 2300 Iei lunar brutto, plus accesoriile le­gale competente. Braşov, la 5 Iunie 1934. Comisia Interimară, Preşedinte : Dr. Bogdan. p. Secretar General : 275 1—1 Dr. Popouici. Primăria Municipiului Braşov Nr. 13.01. 1934. serv. economic. Publicaţiune. Se aduce la cunoştinţă pu­blică, că în câmpul spre Dârste s’a găsit o iapă murgă cu pată albă în frunte, fără stăpân. Calul este adăpostit în grajdul d lui A. Gusbeth, Str. de Mjloc No. 106. Proprietarul se învită, să se prezinte în termen de 8 zile cu dovezile de proprietate, în caz contrar calul va fi vândut prin licitaţie publică în sensul legii asupra Poliţiei de câmp. (Art. 12 din 1894). Braşov, la 6 Iunie 1934. Comisia Interimară, p. Preşedinte : Dr. Puşcariu. p. Secretar general î 282 1 —1 Maxim. — _______m. p. teren, 1500 m. p. construcţie 105 HP. maşini de forţă, situată lângă Braşov, se vinde avantajos pen­tru orice scop industrial. Banca Gen. a Ţării Româneşti Bucureşti, Str. Lipscani No. 20. 282 1—1 Indescifrabil, s’a dovedit neîntrecut la Reematism Sciaîicâ Nevralgii, n­ăceii Gsaiâ­­ripâ Des­ert­ele cap Tabletele Togal dizolva acidul uric, au efect imediat şi acţionează direct la rădăcina răului, Togal nu poate îi înlocuit! Nici un alt preparat asemănător— oricât ar fi lăudat — nu are ca Togal peste 1000 dovezi în scris de la medici! O încercare vă va convinge şi pe Dv. Le găsiţi la Farmacii şi Drognerii. Lei 52... Tabletele Togal sunt un produs elveţian. Mr. 47—1954. Asociaţia pensionarilor publici Braşov Convocare Conform art. 44 din statute, convocăm pe membrii asociaţi în adunare generală ordinară, ce va avea loc în ziua de 17 Iunie 1934 ora 9 dim. în sala festivă a Sfatului municipal din piaţa Libertăţei. Ordinea de zi la această adu­nare generală va fi cea obici­nuită anual : 1. Darea de seamă a Comi­tetului pentru activitatea pe anul trecut. 2. Aprobarea bugetului pe a. 1934. 3. Alegerea unei noui com­i­­siuni de censori şi supleanţi. 4. Diverse propuneri. Dacă la data și ora indicată mai sus nu se va întruni numărul ce­rut de statut, adunarea se va a­­mâna, de drept, fără altă înştiin­ţare, pentru ora 10 dim, la ace­eaşi dată şi în aceeaşi sală, când se va ţine cu orice număr de membrii prezenţi. Preşedinte, C. Socolescu. Secretar, I. Popovici. Nr. 65.—194 Iunie 3.

Next