Gazeta Transilvaniei, 1934 (Anul 97, nr. 1-100)
1934-06-10 / nr. 47
Pagina 2 Un capitol de muncă la Ministerul Agriculturii şi Domeniilor în perioada guvernării naţional-ţărăniste, dela Iunie 1932—Noemvrie 1933, fiind ministru titular d-l Dr. Voicu Niţescu, iar subsecretari de stat d-nii Mihail Ghelmegeanu (dela Iunie 1932—1 Iulie 1933, când a trecut la Ministerul de finanţe), Mihail Şerban (dela Iunie—20 Octomvrie1932, trecând mai târziu la Subsecretariatul Minorităţilor) şi Anton Crihan (dela 20 Octomvrie 1932—Noemvrie 1933). — Urmare.?— Şcoalele de iarnă. Tipul acestei şcoale a fost copiat din străinătate. Noi n’am reuşit încă să creem o şcoală propriu zis de iarnă, din cauza personalului care crede că şcoală înseamnă administraţie şi exploataţie complicată şi din cauza publicului, care are despre şcoală o concepţie curioasă: şcoala trebue să fie o instituţie solemnă cu o administraţie autoritară şi condusă după anumite principii necunoscute marelui public. De fapt şcoalele de iarnă reuşesc şi la noi ca şi în străinătate, dacă li se dă o organizaţie chibzuită. „ O şcoală de iarnă este o organizaţie foarte mobilă, cu administraţie foarte sumară şi cu un contact intim cu elevii şi părinţii elevilor. Şcoala de iarnă trebue să aibă o gospodărie mică şi îngrijită pe o suprafaţă de 20—40 ha. Elevii fac iarna cursuri la şcoală fiind găzduiţi în sat. Vara ei fac practică şi la şcoală şi în gospodăriile părinţilor lor, sub supravegherea profesorilor care se interesează mereu de gospodăria părintească. O Şcoală de iarnă îşi desvoltă acţiunea pe o rază de 10—15 km. Dacă şcoala de iarnă nu are gospodărie, atunci organizaţia ei este foarte sumară, unul sau 2 profesori şi poate funcţiona în localul altei şcoale în orele când elevii acestei din urmă şcoale sunt plecaţi. De obicei însă şcoala de iarnă are şi o gospodărie care serveşte şi ca punct agronomic, (staţiune de montă, staţiune de maşini, etc.). Experienţa a arătat că şcoalele noastre de iarnă (avem azi cea 24) pot da foarte bune rezultate dacă au conducători destoinici. Şcoalele noastre însă au gospodării prea mari şi din lipsă de elevi, aceste gospodării nu se pot lucra vara. Nu e bine să ne gândim la desfiinţarea acestei gospodării, fiindcă atunci nu vom mai avea mijloace pentru întreţinerea şcoalei. In situaţia în care ne găsim şi până ce lumea se va obişnui cu rostul şcoalelor de iarnă Ministerul a conceput o şcoală de tranziţie. Anume şcoalele de iarnă funcţionează ca atare pentru elevii din imediată apropiere a şcoalei, dar şcoala primeşte şi elevi de la depărtări mai mari şi aceştia rămân la şcoală în tot cursul anului, 2 ani complecţi. Avem prin urmare o şcoală practică elementară de 2 ani, împreună cu o şcoală de iarnă. Socotim că şcoalele acestea practice cu un curs de doi ani, respectiv două semestre pentru elevii din localitate, sunt mai accesibile sătenilor. Urmând principiile adoptate ca învăţământul să fie sub înrâurirea organelor locale, Ministerul a hotărât ca începând de la 1 ianuarie 1933, toate şcoalele de iarnă să fie trecute sub îndrumarea şi controlul Camerelor de agricultură. Ministerul plăteşte personalul, dar Camera are latitudinea să îndrumeze şcoala cum va crede mai bine de cuviinţă, să îndrumeze gospodăria şcoalei şi să controleze mersul şcoalei. Dacă această măsură va fi înţeleasă de către Camere, ea va avea o influenţă covârşitoare asupra mersului acestui învăţământ. * * * Şcoalele de economie casnică pentru fete sunt în număr de 17. Rostul acestor şcoale este să pregătească bune gospodine. Ca eleve se primesc absolventele cursului primar şi cursul durează 4 ani, dintre care un an de specializare. Legea prevede şi un învăţământ casnic de gradul II, pe care nu-l avem încă. Acest învăţământ păcătueşte prin aceea că a fost considerat până acum mai mult ca un învăţământ profesional ; s’a dat mai multă atenţiune ţesătoriei şi croitoriei şi s’a neglijat partea de gospodărie. Ministerul a luat măsuri de a se reda acestor şcoale caracterul de şcoale de fermiere, adică să se accentueze mai mult în direcţiunea gospodăriei rurale, dându-se atenţie animalelor de curte (păsări, porci, albine, gândaci de mătase) şi cu industriile respective. O şcoală de economie casnică este condusă astăzi de 3 profesoare de specialitate (croitoria, ţesătoria şi gospodăria) şi o profesoară de cultură generală, care se recrutează dintre licenţiatele în litere ale Universităţii. Experienţa verificată în toţi anii de la 1929 încoace, arată însă că licenţiatele nu dau bune rezultate ca profesoare de cultură generală. Aceste intelectuale nu au pregătirea pedagogică pentru a preda toate ştiinţele generale, aşa cum ar trebui predate la învăţământul complimentar. Ele nu pot preda muzica, nu pot organiza şezători şi serbări şi nu au deprinderea pentru a preda cursurile variate la aceste şcoale. Pe de altă parte licenţiatele năzuesc, aşa cum e şi firesc, să se aranjeze în centre mari, aşa că prezenţa lor la ţară, la asemenea şcoale, este un expedient de moment. Ministerul a examinat, dacă n’ar trebui să se recurgă la învăţătoare pentru materiile de cultură generală, la şcoalele noastre de fete. In general vorbind de şcoalele de economie casnică, trebue să spunem că aceste şcoale îşi afirmă mai bine rostul, decât şcoalele de băeţi. Şcoalele de băeţi se depopulează îndată ce diploma şcoalei nu mai dă acces la o funcţiune publică; pe câtă vreme, fetele absolvente a şcoalelor noastre de menaj îşi pot găsi mai uşor un rost în viaţă la adăpostul capitalului intelectual şi gospodăresc pe care i l-a dat şcoala. Facultatea de agricultură de la Chişineu. In urma insistenţelor reprezentanţilor Basarabiei, înfiinţându-se facultatea de agricultură, prin trecerea aceleia de la Universitatea din Iaşi la Chişineu, Ministerul a consimţit ca în vederea funcţionării acesteia să-i pună la dispoziţie clădirile necesare, precum şi un număr de ferme ale statului, de pe teritorul basarabean. * ... # * * Cu sprijinul Ministerului a fost terminat şi noul edificiu al academiei sup. de agricultură de la Cluj, care a fost inaugurat, în prezenţa Maj. Sale Regelui, cu un fast deosebit. * * * Prin legea votată de parlament, Ministerul a extins dispoziţiile nouei legi a învăţământului superior şi asupra administraţieacademiilor de agricultură din Bucureşti şi Cluj, introducând în articolele modificatoare şi obligaţiunea de o mai largă şi mai stăruitoare specializare a ascultătorilor acestora. Aceasta în vederea realizării uneia din principalele preocupări ale Ministerului. Agronomul terminând academia, să aibă cunoştinţele practice necesare pentru îndrumarea tehnică a agriculturii şi pentru a putea răspunde cu succes rolului de auxiliar efectiv al plugarului. — Va urma — Amintiri din refugiu de Vasile Chirvase. — Fine — Inscripţiile de pe tablele mari ridicate pe dâmburi, în care se indica graniţa „Die Grentze" au fost rupte, iar cu stâlpii scoşi s-au netezit spatele late ale bavarezilor. Punctele de sprijin — de ultima rezistenţă — „Kaiser—Wilhelm" şi „Hindenburg", cuiburi adevărate de mitraliere, au fost luate cu asalt şi la baionetă. Sublocotenentul Constantinescu de la Craiova continuă focul aprig cu trei mitraliere toate concentrate spre punctele de sprijin. Lovit în tâmplătoare lângă mine strigând: „Vai mamă!" Pus pe fugă duşmanul nu se poate opri până în munţii Lepşa şi nu departe de satul „Gelinţa" din judeţul Treiscaune. De la înălţimea de peste două mii de metri unde ne aflam, în spre Mărăşeşti apărea o iluminaţie feerică, iar puternicilebombardări de artilerie seauzeau ca un ecou prelung în pădurile,seculare carpatine. Acest semnal prevestitor al unei acţiuni de ofensivă a electrizat trupele. Dislocat un batalion a străbătut în marş forţat 60—80 Km. până la Oneşti — îndreptându-se spre Târgu Ocna la porţile căruia năvălise duşmanii. Un regiment de cavalerie a ţinut vitejeşte piept adversarului. La podul Oneştilor unitatea noastră combativă a dat onorurile la un grup de patruzeci de soldaţi şi câţiva ofiţeri, cari purtau drapelul ciuruit de gloanţe, singurii rămaşi din regimentul de cavalerie. In pas alergător unitatea noastră i-a luat locul pe front, procedând la atac spre cota „Coşna". Tranşeele au fost cucerite, căzând şi eu rănit pe panta de sus a cotei „Coşna" în luptă pe parapete. Din patruzeci şi doi soldaţi olteni aflaţi în plutonul ce comandam, douăzeci şi şapte au căzut la datorie. Prietenul meu inginer I. Băleanu de la Baia de Aramă în plin atac este îngropat de obuz. Ambii am fost transportaţi la spitalul câmpenesc din Oneşti în aceiaş ambulanţe, împreună cu bavarezul care mă rănise şi căruia eu îi desfăcusem cu o bombă ţeasta capului. Ce crud este răsboiul! Prietenul meu nu putea articula nici o vorbă, dar rămăsese şi surd. Transportat la Iaşi sub părinteasca îngrijire a medicului Pitulescu şi-a revenit. Nu putea însă concepe şi admite cauza reţinerii sale de a nu mai fi repartizat la o unitate combativă de pe front. Mi-a amintit între altele că nu mai ştie de lădiţa cu rufărie şi haine şi de „creţarii“ săi adunaţi cu economie. M’a întrebat cu duioşie de neamţul meu, la ceiace i-am comunicat că a murit în urma unei hemoragii cerebrale. Mi-a ripostat : „Ce grozav este răsboiul N’ai timp să simţi că mori“. Generaţia răsboiului care a adurat năcazuri şi lipsuri materiale şi-a făcut datoria cu prisosinţă. Tinerii să înveţe de la ei. Să nu doarmă pe laurii biruinţei repurtate, ci să stea de veghe, căci duşmanii ne urmăresc mişcările şi profită de orice slăbiciune sau lipsă de unire. Refugiaţii reîntorcându-se la căminurile lor — în urma marşului de biruinţă al armatei române în Ardeal — deşi au fost deposedaţi de avere, cari se înstreinase de către regimul apus, nu s’au dedat la acte răsbunătoare sau agresive contra împilatorilor de eri. Au ertat pe cei ce au greşit şi au dat concurs efectiv şi preţios pentru consolidarea internă. Ascultători şi supuşi legilor şi-au îndreptat silinţele pentru refacerea gospodăriilor, disciplinarea celor veniţi în contact cu revoluţionarii şi întronarea în institutele publice şi particulare a unei atmosfere de linişte, cinste şi corectitudine exemplară. Conştii de acest adevăr neaperabil, ei aşteaptă şi dela generaţia de după răsboi cel puţin tot atâta dragoste şi contribuţie patriotică, când patria îşi va chema pe toţi fii sub drapel, s’a mutat din Piaţa Libertăţii 13 în Str. Nicolitulescu No. 1 (fost Târgul boilor), în casa firmei SCHERG. 269 2—2 Telefon 640 o bucătăreasă de profesie (sau bucătar), fiind fără soț sau copii. Informații la ziar sunt „G. E.“. 268 2—3 GAZETA’T"* *^T TOFHFI Primăria Municipiului Braşov Nr. 13048-1934 Serv. ad-tiv Concurs In conformitate cu disp. legale şi în baza aprobării Ministerului de Interne Nr. 11030 din 1 Iunie a. c. se publică concurs pentru complectarea postului de pădurar, vacant la Serviciul silvic al acestui municipiu. Reflectanţii a ocupa acest post, vor înainta cererile lor timbrate la această primărie, cel mai târziu până la data de 20 iunie a. c. orele 13, însoţite de următoarele acte : 1. Extras de naştere . 2. Certificat de naţionalitate. 3. Certificate de calificaţie şcolară şi de specialitate. 4. Certificat medical de la un medic oficial. 5. Dovadă de satisfacere a serviciului militar. 6. Certificat de moralitate. 7. Declaraţia de limbile ce cunoaşte. Calificaţia ce se recere este absolvenţa a cel puţin 4 d. primare şi a unei şcoli de pădurar. Salarul postului este 2300 Iei lunar brutto, plus accesoriile legale competente. Braşov, la 5 Iunie 1934. Comisia Interimară, Preşedinte : Dr. Bogdan. p. Secretar General : 275 1—1 Dr. Popouici. Primăria Municipiului Braşov Nr. 13.01. 1934. serv. economic. Publicaţiune. Se aduce la cunoştinţă publică, că în câmpul spre Dârste s’a găsit o iapă murgă cu pată albă în frunte, fără stăpân. Calul este adăpostit în grajdul d lui A. Gusbeth, Str. de Mjloc No. 106. Proprietarul se învită, să se prezinte în termen de 8 zile cu dovezile de proprietate, în caz contrar calul va fi vândut prin licitaţie publică în sensul legii asupra Poliţiei de câmp. (Art. 12 din 1894). Braşov, la 6 Iunie 1934. Comisia Interimară, p. Preşedinte : Dr. Puşcariu. p. Secretar general î 282 1 —1 Maxim. — _______m. p. teren, 1500 m. p. construcţie 105 HP. maşini de forţă, situată lângă Braşov, se vinde avantajos pentru orice scop industrial. Banca Gen. a Ţării Româneşti Bucureşti, Str. Lipscani No. 20. 282 1—1 Indescifrabil, s’a dovedit neîntrecut la Reematism Sciaîicâ Nevralgii, năceii Gsaiâripâ Desertele cap Tabletele Togal dizolva acidul uric, au efect imediat şi acţionează direct la rădăcina răului, Togal nu poate îi înlocuit! Nici un alt preparat asemănător— oricât ar fi lăudat — nu are ca Togal peste 1000 dovezi în scris de la medici! O încercare vă va convinge şi pe Dv. Le găsiţi la Farmacii şi Drognerii. Lei 52... Tabletele Togal sunt un produs elveţian. Mr. 47—1954. Asociaţia pensionarilor publici Braşov Convocare Conform art. 44 din statute, convocăm pe membrii asociaţi în adunare generală ordinară, ce va avea loc în ziua de 17 Iunie 1934 ora 9 dim. în sala festivă a Sfatului municipal din piaţa Libertăţei. Ordinea de zi la această adunare generală va fi cea obicinuită anual : 1. Darea de seamă a Comitetului pentru activitatea pe anul trecut. 2. Aprobarea bugetului pe a. 1934. 3. Alegerea unei noui comisiuni de censori şi supleanţi. 4. Diverse propuneri. Dacă la data și ora indicată mai sus nu se va întruni numărul cerut de statut, adunarea se va amâna, de drept, fără altă înştiinţare, pentru ora 10 dim, la aceeaşi dată şi în aceeaşi sală, când se va ţine cu orice număr de membrii prezenţi. Preşedinte, C. Socolescu. Secretar, I. Popovici. Nr. 65.—194 Iunie 3.