Glasul Bucovinei, iulie 1919 (Anul 2, nr. 180-205)
1919-07-01 / nr. 180
£ ZILMI6. OeraíUiü, Marț? I Iulie 1919 lașul Bucovi democ:ratic «al oxxLirll, Teleteli Nr. 61 SI h » m tt m « m S es S » >0 lei (34 cor.), pa % sin á0 lei (42 cor.), pe trei (21 cor.); pentru țărani, silnic, pa un sau 30 lei si tan 15 lei (21 cor.), pa trei luni 7'50 lai IS»»a! RUKuriilie Duffi Esleî pe un an 10 lei (16 cor.) n 5 lai (8 cor.), ps trei luni 2*50 lei (4 cor.). Sassire»«to 40 twoi. ȘSeeJasc-fSa și administrația t Cerriâuți, Strata, 33à*iicil 3STx.. IL . liraitaiatul fosatei bănci austro-ungare 8« gstîmes» -oumaf ««•îno»!* tweASîte« Am- was*i șSfecllame: se jaîctileazâ după tarif și se primesc la administrație . Strada Băncei Mr. : 11j Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Germania a iscălit pacea Evocări XL Despărțirea recrutului. Ascultări de goarne, — tobe suna, — și cântă turle... cu guri de aramă, — și bat sălbatec inime de mamă — : <2 graniti crește, neagră, - o grea furtună. La capră și moarte steagul cheamă, și pleacă coștii-odaiu cu voie bună. — Tu palidă de jale, draga brună, îți scalzi la lacrimi vânătă năframă.. . "Au plânge că poi a fi departe mâne, căci suflet a-mi și nu unta-mi iubire Cercetășia. II. program de lucru pe atâta de bogatie, pe cât de plin e de resorturi multi program care în definitiv nu aduce soții. Dl. Adamescu zice: cercetășia, am văzut, nu cuprinde aproape nimic nu mai fi fost spus de altcineva; maincipiile sânt cunoscute din morală, din ie, din igienă etc.“ (Cuvinte cercetășești, și tot d-sa continuă : „secretul este spreuni pe toate și să le pui în prace transformi în deprinderi“, preunarea ideii cu înfăptuirea ei și marea acestei împreunări în deprindere sta este marea operă a cercetășiei. t atâta lărgime acțiunii gramul acestei scoale nou propriu /i*ă: ei e eu, cercetășia — o școala ar e bine să insistăm asupra ei de mare importanță pedagogica în școală a faptei. ăle ! în atât de bogatul program de cercetășiei, natural că fiecare tânăr, înclinărilor sale individuale, va îmmai mult sau mai puțin intensiv o direcție de activitate. Și în instituția iei nu vor fi ca’n școala, oficială elevi și „mai puțin buni“, ci vor îi propagai cercetași buni, pentru că între atât,caii de activitate oricine își va găsi î care și el să poată fi bun. Și dacă va fi o minte deșteaptă și ca și’n un bun teoretician, un altul va fi unele elasticitate în corp, și altul va cânta imos din caval, altul iară va fi un culegător de basme, și altul va avea mai frumoase ca oricine, și altul va file la marș și altul în modestia sa va mai bun de inimă și mai gata de jertfă, eroare a clasificării copiilor după știute și neștiute va fi clătinată. Deși vii vor fi deprinși cu ideia că alăturie sânt însușiri și mai de preț, de cari trebue să ție seama. Valorile morale peste tot la lumină“. Zice dl. prof. S. nu (în articolul său asupra cercetășiei său. generație, articol citat de dl. Gh. D. , insistând în deosebi asupra importancare o poate avea cercetășia ca școală catic. morală. Și toți laolaltă, cercetașii țicătorii lor, se vor putea cunoaște și reciproc. Dar faptul că și instructorul ca de atâtea ori ocazia de a se convinge perioritatea elevului său într’o anumită e ! Cu felul acesta de cunoaștere recidin toate fronturile, colțurile, cari în școala obișnuită nu se trece, teci și urmarea va fi o binefăcătoare ■e a hotarelor ce stăruie severa între elev și mai ales între elev și profesor, .erra acesta poate nu va fi în desavanmita din doi. Cordialitatea, prietenia, nentul pot f rodul ei scump. Am zis : Cercetașii urmând aptitudinilor lor individuale se vor cultiva mai intensiv într’o anumită direcție. Cercetașia este deci o școală de creștere a individualității, —■ deci diametral opusă spiritului de educație militară, și e, în privința aceasta, nu numai un auxiliar, ci chiar un corectiv al școalei oficiale. Se vor asocia tinerii într’o asociație — pentru a învăța să trăiască singuri! Se vor întovărăși, nu pentru că nu pot trăi singuri sau pentru că ar fi mai bine a trăi la un joc, ci pentru a avea prilejul de a se cunoaște pe sine, prilejul de a-și cunoaște energiile, prilejul de a se convinge fiecare dintre ei, că și el, fiecarele, este cineva, ca și el poate fi tare într’o anumită direcție, — se vor întovărăși deci pentru a face o școală de creștere a conștiinței, o școală de creștere a voinței, o școală de energie și de o baza morală a întregii educații cercetășești. „Gata oricând“ — deviza cercetașului, o mărturisește atât de pregnant. Rezumativ aș zice : Cercetășia este 1. o școală a faptelor, 2. o școală de creștere a individualității, 3. o școală de educație morală. Și ’n toate aceste 3 direcții de activitate fizicul este atâta de angajat, antrenarea fizică atâta de ingenios împletită, încât în cercetășia îngrijirea corpului ajunge a fi ridicată la nobila menire de a deveni izvor de energii sufletești, dându-i cercetașului în mod breșc puterea și vivacitatea și și bucuria, pe care orce sistem de educație bună o reclamă. La această școală de regenerare a trupului și a sufletului vă chemăm astăzi, părinți, cari în cercetășie veți afla tot ajutorul necesar pentru a face educația în afară de școală a copiilor voștri — pedagogi, cari în cercetășie veți afla dorita școală integrantă, pe care de mult o așteptați, — și viitori cercetași, cari veți îi fericiți de a face o școală mai completă de cum s’a făcut până acum! Gata oricând sântem a vă călăuzi, — pentru că gata oricând să ajungeți a fi de a vă jertfi patriei și neamului. Ales. L Morari,*. I D-na M. Giurgea la Cernăuți. Distinsa artistă a Teatrului Național din București a făcut o surpriză Bucovinei. Pe timpul, când în toată țărișoara aceasta se serbează amintirea marelui poet Eminescu, d-sa a venit să ilustreze aceste serbări cu arta d-sale superioară și să evoce prin talentul, cu care a înzestrat-o natura, recitând din versurile lui neperitoare, marea și eterna lui figură. Iu seara, de 27 Iunie d-na M. Giurgea, ajutată de d-na Vasiliu și de tânărul artist Bălțațeanu, a oferit teatrului ticsit de spectatori, câteva clipe de revelație artistică. In : Director : Sextil Pușcariu* (Din : Sonete f rolul principiului Pailléron o creație a acești prin exuberant de netrivi <i pe în rolul Phigalle a . . poezia tabii d prisosință)sprein cari e oros- D-na Vas „Scânteia“ și î „Inșiră-te Mar? rolurile sale, ii atât de simpat susținerea roit ai lui „Făt-Făt că are un tale pune multă ! După fc Giurgea a. io, și aplause n nautăți ale ... ministru ir. I. comună în hoți artistă a fost o simpatie. Deși cui,liră în mun că lui Din ziarul 28 Iunie poetic „Cu toată expuși Jidanii irmai progresate șiele toate drepți totuși cel mai asocialeste patrie Nr. 180