Glasul Bucovinei, martie 1920 (Anul 3, nr. 365-390)
1920-03-26 / nr. 386
4 A Anul III Abonamentuli f» «a «a 60 lei, pe l en 30 lei, pe trei mai 15 lei* pentru fieral zilnic , pe an an 30 lei, pe *, an 15 lei, pe trei lan! 7.50 numai număra de Duminică pe un an 10 lei, pe 13 an 5 lei, pe trei luni 2.50 lei. Un nantir costă 25 bani. Redaofia și administrația Ësrnliifi, Strada Flondor Ho» 38 (FOSTĂ DOMNEASCĂ) Se primesc articole numai iscălite Anunțuri și reclamul se calculează după tarif și se primesc la administrația STRADA FLONDOR No. 33 Pentru inserare in interiorul clerului se urcă taxa cu 50*1» NUMĂRUL 25 BANI Cernăuți, Vineri 26 Martie 1920Á Glasul* r Bucovinei Organa! partid nnai al unirii APARE ZILMSG. Tarafom Mr. 71 Fondator: Sixtii Pyroarisfl b * > . România și bolșevismul rusesc ii. Astăzi ne preocupă prea mult lucrări de politică internă, decât să ne mai gândim la situația noastră externă. Și totuși aceasta ar trebui să ne reclame toată atențiunea. Propunerea de pace din partea Rusiei bolșeviste n’a isvorât din te miri ce tendință ideală, pacifistă a lui Lenin sau a unuia dintre tovarășii săi mai mult sau mai puțin bolșevici. Pentru Rusia așa cum este ea astăzi a fost o necesitate de a căuta pacea. Astăzi conducătorii Rusiei haotice nu mai încearcă a face pace pentru a asigura propagandei comuniste un teren potrivit în celelalte țări ale Europei, astăzi Rușii au ei înșiși nevoie de pace. Oricum am privi bolșevismul, fie că dăm crezare rapoartelor care ni-i prezintă în cele mai negre culori, fie că nu respingem știrile favorabile noilei stări politice comuniste din fostul ținut, un lucru pare a fi cert: bolșevismul este o mișcare cu caracter național, cu caracter specific rusesc. Poate că are dreptate Gorki, când spune că bolșevismul a izvorît din «formidabila prostie panrusească». E adevărat că acest bolșevism a nimicit mai multe vieți omenești, a nimicit mai multe valori etice și materiale decât zece revoluții franceze, fără să fi adus vreun folos mai însemnat omenimii, fără să fi adus acea fărâmă de libertate care a răsărit totdeauna din belșugul sângelui vărsat în revoluția franceză. Marea Rusie trece astăzi printr’o criză a libertății, și sufletul visător al Rusului, lipsa de talent politic a Slavului, incoherența și haotica dea orientare în concepțiile politice, lipsa chiar a unei adevărate vieți politice a Rușilor au făcut ca să se nască acolo o formă de stat care în numele libertății terorizează ca în cel mai sălbatec stat despotic din fundul Asiei. Din cauza aceasta marii noștri Aflați din Apus nici nu voiau la început și știe nimic despre o Rusie roșie, roșie prin sângele vărsat de niște oameni beți de putere, și nu de un socialism exagerat. Cu vremea și puterile din Apus și-au schimbat părerile. Dîntâia Anglia a declarat prin rostul președintelui consiliului de miniștri că nu vrea să abă a face cu un stat bolșevic, dar nu-i repugnă a luce pe legături comerciale cu Rușii pentru a l aduce astfel la sentimente mai umane. Italia a urmat-o, și trebuia să o urmeze, dat fiind marele ascendent politic pe care și -a câștigat în cursul războiului regatul lui Albion asupra Italiei. In realitate criza grozavă economică din Europa și teama de o cucerire mai mult sau mai puțin pacifică a Rusiei prin Germania n’au contribuit in chipul cel mai neînsemnat la schimbarea bruscă a Aliaților noștri. La Anglia va fi jucat un rol oarecare și o neplăcută mișcare îndreptată spre India. Numai Franța, care și în politică se lasă condusă mai mult decât oricare altă țară de generozitate și umanitate, nu se gândește, cu toate pretențiile mari financiare la adresa Rusiei, se intre deocamdată în legături diplomatice cu Rusia lui Lenin și Trotzki. Și România? Putea să respingă pacea oferită de Chcerlin Se putea pune la contradicție cu aliații, sau putea să urmeze pe Anglia sau pe Franța ? Noi sântem direct Interesați în problema rusească. Noi, Polonia și Ucraina. Polonia, căci oricât s’ar afirma că Polonia e sleită și n’ar putea continua un războiu de ofensivă contra Rusiei, nu este mai puțin adevărat că nici Rusia n’ar putea să continue in infinit un război, care a putut să le întărească câtorva oameni situația politică, dar nu va putea asigura țării liniștea și creditul moral și financiar atât de necesare refacerii. România și a asigurat Basarabia care i se cuvine, România va trebui să-și câștige prietenia Poloniei, fiind doi vecini interesați România va trebui să trăiască în bună vecinătate cu Ucraina, care deocamdată nu se știe până când și până unde va merge la nou la mână cu Rosta sovietelor cu toate declarațiile dulcege ale lui Cicerin. In stare adevărată de războiu și așa nu ne mai aflăm cu Rusia , și primejdia pătrunderii bolșevismului la noi nu pare a fi atât de mare, poporul nostru este cu mult prea bun, prea chibzuit și înzestrat cu prea mult bun simț, decât să-și primejduiască propria țară într’un acces de nebunie. Dar noi sântem înconjurați de primejdii, pasul pe care o face România va fi hotărâtor ; și dacă e necesară undeva abnegație și chibzuiala și dacă este necesar cândva talent politic la externe este acum oricând. Până acum politica mai necesar decât noastră externă a fost încredințată unui paznic vrednic, unul bărbat politic cu un real talent diplomatic, unul patriot de legea cea veche și cea bună, d-lui Alexandru Vaida, cum Dacă se va continua opera începută așa trebuie, ca să nu ne pierdem creditul moral cam scrrmcinat prin intrigile interne, dacă la externe se va face politică pentru țară și nu vor urma discuții sterile despre originea literaturii, vom patea privi cu oarecare liniște în viitor. Altfel vom avea să înregistrăm un păcat mai mare săvârșit împotriva poporului nostru la oameni orbiți de patima după măriri trecătoare. R. Gândea, institute sanitare din Cernăuți, întruniți intr o ședință comună la 24 Martie a. c., având în vedere binele și nevoile urgente ale României Mari din funct de vedere al situației sanitare, constatând că războiul mondial, care încă nuc eterminat, prin toată mulțimea boalelor provocate și răspândite de el și prin slăbirea puterii vitale a populații întregi cauzate tot de el, a coborît atât de jos starea sanitară a ei, constatând că pentru remediarea acestui rău, țara are nevoe de un număr enorm de medici pe care cele trei facultăți de medicină existente nu sânt în măsură să-l dea și că, pentru acest motiv, e nevoie de înființarea unei a patra facultăți de medicină, o roagă pe Maiestatea Voastră să binevoiți a dispune crearea în cel mai scurt timp posibil, a unei facultăți de medicină pe lângă Universitatea din Cernăuți, întrucât în acest oraș prin instituțiunile medicale acum existente, sânt date mai mult decât în alte locuri condițiunile necesare pentru înființarea acestei facultăți. Tarnavschi, Rector. —•» ......... ■ ---------------------------—-3---------------------------------Crearea unei facuități de medicină Holiim&a Universității Miercuri, în 24 Martie, s'a ținut sub prezidiul Rectorului in Universitate o adunare a tuturor profesorilor universitari la care au participat și directorii și șefii institutelor medicale din Cernăuți, invitați fiind anume de Rector pentru a da deslușirile necesare. În urma discuțiilor foarte interesante la care au luat parte mai mulți profesori și doctor, întreaga donare a votat moțiunea de față : Rectorul și consiliul profesoral al Universității din Cernăuți, directorii și șefii diferitelor ——*——•—■ întrunirea Federației democrației național-sociale Parlamentarii și membrii partidelor naționalistdemocrat și țărănesc și anii parlamentari, independenți împreună cu mulți parlamentari din nouile ținuturi s’au Întrunit Luni 21 Martie la orele 5 scm. la clubul partidului naționalist din calea Victoriei 144, ia o consfătuire pregătitoare a atitudinea federației democrației național sociale față de noul guvern, consfătuire 1st care au luat parte și fruntașii politici d-nii N. Iorga, Paul Bujor, dr. N. Lupa, I. Mihalache, pr. I Agârbiceanu, general Marcu, Spiridon Popescu Gr. Iunian, pr. Șt. Meteș etc. Prezidează d. profesor N. lorga. După cuvântul de salut adresat oaspeților și nouilor credincioși ai federației d. lorga citește actul de constituire al federației în următorul cuprins: Act de constituire 1. Pardidele naționalist-democrat-țărănesc, și parlamentarii independenți cari semnează acest act, dându-și seama de nevoia ce se simte de a se opune o puternică organizare sincer democratică vechor formațiuni de clientela legate prin interese ce se satisfac pe seama statului, își reunesc puterile într’o federație a democrației național-sociale. 2. Fie are partid »și păstrează organizația și cercul de acțiune de până acum. 3. De fiecare parte se deleagă un număr de membri la Consiliul de conducere comună. 4. Consiliul de conducere are dreptul de a hotărî orice acțiune a fderației. 5. Ea va îndruma cătră o cât mai apropiată alcătuire a unui singur organism. 6. Adeziunile indivduale rămân a fi aprobate de o delegație a consiliului de conducere. (ss) N. Iorga, Paul Bijor, I. Minache dr. N. Lupu și Gr. Ianian Comitetul de Conducere Comună 4 Comitetul de conducere se compte din d-nii N. Iorga, V . Kogălnieanu și general Marcu din partea partidului naționalist-democrat, d nii Paul Buj r, Mihalache și Spiridon Popescu din partea partidului țărănesc și dnii dr. N. Lupa și Gr. Ionian din partea democaților independenți. Actul de constituire cât și comitetul e primit cu aplauze. * in aplauzele asUtenței au snnt însuflețite cur vintări domnii : dr. N Lupu, Paul Bujor Bobaocu, V. V Hanes 1. Borda N. Iorga, pr. I. Agăroiceanu, I. Mihalache și César Spineanu. (Dacia)