Glasul Bucovinei, iunie 1920 (Anul 3, nr. 435-457)

1920-06-03 / nr. 436

Pay, 2 Teroarea averescanilor in Basarabia Se pare că în Basarabia se petrec lucruri mai grozave decât ne închipuiam. Nu înțelegem să ne ocupăm în acest loc de cam­pania electorală, care, în Basarabia, își are un capitol al ei special, de foarte puțină cinste pentru guvern, ei de modul cum se face în genere, administrația. Spicuim, în această privință, dintr’un protest al studenților basarabeni dela Iași. „In consecință, noua­­ administrație numită, inclu­siv cei mai înalți funcționari, a făcut și face abuzu­rile cele mai revoltătoare. In acelaș timp, sub pretextul stârpirei bolșevismului, locuitorii pașnici sunt arestați și întemnițați, bătaia cea mai crudă se aplică tuturora, țăranilor de rând, cât și foștilor deputați“. Așa crede guvernul că va câștiga definitiv, po­pulația Basarabiei ? „Din Steagul“ .....................—-----------------------­ Către onorații alegatori din cercul electoral Vijnița-Vașcăuti Cu toate că n'am solicitat votul nici unui singur alegător, nici n’am ținut adunări electorale, nici n’am cutreerat acest cerc electoral, la alegerea din 30 Main cov. pentru Senat mi n’au dat numeroase voturi. i Mulțumind călduros pentru această atențiune,­­ rog pe onorații alegători să se­­ adreseze în viitor cu numeroasele lor cereri și plângeri d-lu­i Căpitâneanu, non alesul senator, care va fi cunoscând, presupun exact țara și populațiunea, limba, moravurile și obi­ceiurile, doleanțele și plângerile ei, și care va fi fiind, probabil, în măsură să intervie cu succes totdeauna in caz de necesitate. Cernăuți, 1 iunie 1920. George conte Wassilko, fost vice-președinte al Senatului­­ —<%6 — ^ STI^I s „GLASUL BUCOVINE!“ Protestul Universității din Cernăuți Pentru apărarea autonomiei universitare, Universitatea din Cernăuți a expediat următoarele telegrame : • Maiestății Sale Regelui, București Cu o magială supunere aduc la cunoștința Maiestății Voastre că un funcționar administrativ, președintele comisiunii de lichidare a încercat a influința alegerea la Se­natul Universitar, cerând fără nici o bază de drept eliminarea unor profesori de la votare. Protestez în numele Universității și cer scauni Maiestății Voastre pentru apăra­rea autonomiei Universității garantată prin lege. ■ Vasile Tarrcavsan­, Rectorul Universității din Cernăuți. f *■­­ * Domnului Negulescu, ministrul cultelor și instrucțiunii București Președintele comisiunii de lichidare a încercat să instumțeze alegerea de sena­tor universitar la 1 iunie, cerându-mi ștergerea din lista de votare a patru profesori cu drept de vot. Protestez în numele universității împotriva jignirii autonomiei Universității ga­rantată prin lege și apelez la simțul de dreptate al Domniei Voastre ca profesor și ministru.­­ Vasile Tarnavschi, rectorul­­ Universității din Cernăuți. Domnilor rectori ai Universităților din București, Iași, Cluj. Președintele comisiunii de lichidare din Cernăuți fără nici un drept de amestec a încercat să violeze autonomia Universității, cerându-și eliminarea unor profesori cu toate drepturile de la votarea pentru alegerea de senator al Universității. Am protestat împotriva încercării de a influința alegerea și împotriva amestecu­lui ilegal la Majestatea Sa Regele și la domnul ministru de culte. » Vasile Tarnavschi, Rectorul Universității din Cernăuți. Un om activ .Un profesor septuagenar, d. dr. E. Voiuțchi, bol­­nav încă de când e România Mare n'a putut ținea cursuri și examene la facultatea de teologie și n’a putut fa parte la nici o ședință a colegiului profe­soral și nici la alegerea de senator université din 9 Noembrie 1919, și-a reluat activitatea.­­D.­ Voiuțchi suferea de boala cordului. După ce acum câte­va luni de zile, când era vorba să se o­­cupe cele două posturi de consilieri consistoriali ono­rifici, avusese un acces acut de însănătoșire grabnică, a fost silit să se cruțe mai multă vreme.­­ Eli și-a reluat activitatea, venind la alegerea de­­ senator universitar. Ni se spune că întreagă vremea și-ar dedica-o dt aci încolo unor opere însemnate, dintre cari vor a­­părea dintâlu nea moral-istorică : „Amintim­ despre procesul de înaltă trădare a societății studențești „Ar­­boroasa“, alta istoric-morală . Titlul de „Edler von“ și felul cum se câștiga la curtea austriaca“ " Nu ne îndoim că aceste opere vor fi așteptate cu mut interes, date fiind rolul și competența au­torului. Spectator. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Asociația comu­ni didactic român din Bucovina — Constituirea comitetului — Comitetul ales în adunarea generală din 31 Mai a. c. a.a constituit precum urmează : Președinte : insp. școl. Cornelie Clain ; I. vice­președinte : prof. univ. dr. Radu Sbiera ; 11. vicepre­ședinte: prof. Niculae Tcaciuc; secretari: înv. dir. Niculae Simionovîci și Dimitrie Bordian ; substituți de secretari: înv. Vassle Oilnici și­ înv. dir. Alexandru Dulgher ; casier : profesor Petru Popescul ; aciat de casier: înv. dir. Constantin Velehorschi ; controlor: prof. Isidor Dalinschi ; econom : înv. Gheorghe Ucrai­­neț ; membrii fără funcție : prof. univ. dr. Eu­gen Bo­tezat, prof. loan Brăteanu, in­v. dir. și înv. loan To­­dosan, Iulian Drafta, Sile Stbin și loan Țâgară. Aceasta se aduce la cunoștința onoraților mem­bri ai corpului didactic de toate gradele, a asociaților județene învățătorești și a „Cercului profesorilor se­cundari“. Proxima ședință a comitetului se ține Sâmbătă in 12 Iunie a. c., ora 4 p. m. ia biroul societății. Adresa biroului societății este : în sp. școl. Cor­nelie Clain, prefectura Cernăuți. ______GLASUL BUCOVINEI_________________________________________ Scăderea prețurilor Ziarele din ultimele zile aduc îmbucurătoare« știre, că pe piețele financiare din apui s’a produs o Însemnată scădere a valorilor americane și engleze și deci și a prețuiii produselor industriale. Printre expli­­cațiunile care se dau acestei neașteptate scăderi a pre­țurilor mărfurilor este călcâiul greșit al industriei ame­ricane, care bazându-se pe o mare posibilitate de des­facere, a îngrămădit cantități enorme de mărfuri pe cari nu se a putut apoi plasa in termenul prevăzut. Afară de aceea a contribuit mult la această scădere și lămurirea situației financiare a unora din state și cunoașterea exactă a capacității de producție a lor. Războiul a distrus mult, dar el nu a putut răpi nici rod­nicia pământului și nici mijloacele de producție. Mo­neda a putut fi depreciată, dar această depreciere și-a ajuns limita și acum vom asista la mișcarea desce­­dentă a valutei spre normal. Vor mai ex­sta și pe viitor fluctuacțiuni, dar ele nu vor avea o repercusiune asupra vieței in general, căci reguiarea valorilor are la bază vechea lege eco­nomică a cererei și ofertei. Lovitura adusă valorilor americane și engleze in apoi va avea un greș t și Influență asupra vieții noastre economice. Mărfurile ce le importăm ne vor sosi mai estice, recolta dela noi se anunță bană și exportul, de care va trebui să grijească guvernul va restabili pro­gresiv echilibrul comercial. Să nutrim speranța că cel mai târziu la to&rm­nă se va simți o îmbunătățire a traiului și o îndrumare spre viața normală._____­­— — — —­­ Stabilirea frontierei româno-maghiare Ni se scrie din Oradia mare, că la 26 c, a so­sit acolo comisiunea interaliată pentru fixarea definitivă a granițelor noastre­­ dinspre Ungaria. Din comisiunea interaliată fac parte ofițeri engleji (sclțieni), francezi, italieni, elvețieni, români și an mator ungar. Datoria acestei co­misiuni este stabilirea graniței în acele puncte, unde cum este de ex. la Nidlac, co­muna este pe teritoriu românesc iar moșiile locuitori­lor pe teren unguresc. Comisiunea va sosi în zilele apropiate și la Arad (Din „Românul“). -------------------s---------------------­ Setton Watson în România Z­arul „Român­ul anunță : D. Setton Watson (Scotus Viator) marele prieten englez al Românilor va întreprinde în cursul lune­­lo­r de o călătorie de studii prin mai multe localități din Ardeal și vechiul Regat. Primul oraș pe care-l va vizita d. Setton Walson este Timișoara. Ziua sosire­ în acest oraș încă nu se cunoaște. S’au stabilit urrhătorul îtinerariu : Temișoara— Lugoș — Hațeg — Himedio­ara — Deva — Brad — Ab­rud —­Za­isa — A­ba­telia — Sibiu (Seliște)— Curtea Hi. 436 de Argeș — Pitești — București — Ploești — Sinaia — Brașov — Sepsi St. George — Cioc — To­­hin — Tg.­­ Moresul — Turcia — Cluj —­ i­­ 3a?­, mare — Satu mare. De aci se va duce in Cehoslovacia , va întoarce la Brașov. D. S. Watson va fi însoțit in cisă • acesta de d. căpitan Teodor Davidia, atașat din p­ ."a vi­nisterului de război. INFORMATION! v externe Material de război­ român reținut •. haisa. — Aflăm din sorginte sigură că guvernul îlascer, "prin ; ambasadorul francez din Roma, a făcut dem., dar. stăruitoare pe lângă libera României, trenul guvernul italian, pentru a se milita, ce ne este destinat și care a fost oprit pe teritoriul italian, la­ Brescia de către greviștii italieni. Este mai mult ca probabil că vom fi satis­făcuți. Meut președinte al republicei Cehoslovace.­­ Congresul celor două camere a procedat la alegerea președintelui republicei. 411 deputați, senatori din 423 au luat parte la vot. Massarik a fost ales cu 284 voturi. El a fost aclamat cu entuziasm de mul­­țime.­Armata greacă în Turcia. — După evacuarea trupelor franceze, comandantul suprem a ordonat armatei grecești să ocupe toată Tracia bulgară. Comandamentul anunță ocuparea localității Dedeagaci. * • Trupele grecești vor ocupa și Corița. Ungaria semnează pacea. — Potrivit deciziunei consiliului de miniștrii ministrul apărărei naționale generalul Karl Socs a fost însărcinat cu semnarea tratatului de pace. Generalel Socs va pleca zilele acestea la Paris. REDACȚIONALE Din cauza sărbătorii de mâine, numărul viitor al ziarului nostru va apare Sâmbătă, £ Iunie a. c. SOCIALE Societatea „Tinerimea“ din Fundul­ Moldovei a­­ranjează în aluna de sf. Constantin și Elena“ în sala Cabinetului de lectură -Lumina“ din fundul*Moldovei o mare petrecere cu teatru și dans. Începutul la orele 8 seara. Intrarea 10 cor. de persoană. Adunarea învățătorilor din jud. Siret. Adunarea generală extraordinară a Reunuiunii învățătorilor ro­mâni din județul Siret, se va ține Duminecă în 31 iunie 1920 la orele 10 a. m. în localitățile școalei pri­mare de băieți din Siret cu următoarea­ ordine de zi: 1. Verificarea procesului verbal de la ultima adunare generală. 2. Schimbarea statutului. 3. Incurse. 4. Ra­port asupra activității comitetului. 5 Demisia vechiului­ comitet și alegerea ecezei comitet. 6. Eventuale. '

Next