Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)
1920-09-19 / nr. 521
* 1030 Biblioteca univ-ABONAMENTUL: Pe an an 80 lei, pe ‘1, an 40 lei, pe trei buni 20 lei, pentru țărani zilnic • pe un an 40 lei, pe *t an 20 lei, pe trei bini 10 lei, nume numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe *(, an 5 lei, pe trei luni %10, lei. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnească N ©. SI Se primesc numai arti cote iscălite Manuscrisele nu se îsmpoiasă ANUNȚURI ȘI RECLAME: după tarif și se primesc la Strada Domnească No. 33 ?snsm mierste în interieml acarcă / ^msirÁTu mirul 50 báni Ami III Nr. 521 1 partidului democrat al unirii Telefon No. 61 Pondator: Serfiî Pușcăria SC Plecarea Diviziei a VIII-a ? Prînde știrile aduse de numărul de ieri ai ziarului nostru, era înregistrată cu multă părere de rău și știrea că divizia a VIII-a, peste puțin timp, o să plece din Bucovina. Populația întreagă bucovineană, fără nici o deosebire de limbă și credință, de avere și stare socială s’a deprins așa de mult cu soldatul și ofițerul acestei divizii, cari în împrejurări deosebit de grele și delicate, au știut în chip iscusit și blând să se achite de îndatoririle grele încât fiecare locuitor al Bucovinei numai cu multă părere de rău va afla despre această hotărire a comandamentului militar. Nu vom vorbi cu acest prilej despre nenumăratele fapte pline dedeplinite de soldații acestei vitejie și glorie, îndivizii în diferitele lupte din marele și greul nostru războiu pentru înfăptuirea unității politice a pământului românesc. " Vom accentua însă că numele diviziei a VIII-a și al gloriosului ei general, sub a cărui conducre și-a făcut Intrarea în Bucovina, va rămâne în veci nedespărțit de istoria acestui istoric și scump colț de pământ din România Stregată, care a fost menit de soarta popoarelor și a țărilor, ca după o grea robie de un veac și jumătate să vadă din nou zorile viorii ale libertății. Când, la prăbușirea șubredei împărății austriace de acu aproape doi ani nesiguranța și jaful incepu să -i ridice ostașul diviziei a VIII a a fost capul în Bucovina, acela care ne a adus libertatea, ordinea și siguranța. «Bine ați venit vitejilor ! la casele noastre, la sate și orașe, unde au fost lacrimi... se înseninează sufletele»,, seda numărul 6, din 8 Noembrie 1918, al «Glasului Bucovinei». Și în adevăr nu numai în sufletele românești, cari au rămas însemnate de cum s’a sărit primul ostaș român pe pământul Bucovinei, ci și în cele mai sceptice suflete neromânești, divizia a VIII-a a izbutit la timpurile cele mai grele, îndată după venirea sa, să aducă liniște și înseninare prin măsurile luate, dar mai ales prin felul cum a știut să le aplice. Neuitată va rămânea pentru Cernăuți, Vinerla din 9 Noembrie, când între orele 3 și 4 un aeroplan român plutind de-asupra orașului, anopia sosirea armatei române, aruncând o proclamațiune semnată de fostul comandant al diviziei a VIII-a, d. general 1. Zadik. Acesta, știind să trateze oamenii cel mai dificili și chestiunile cele mai grele cu deosebit tact și ajutat fiind cu succes în munca sa grea de frumoasele calități ale șefului său de stat major, d. Locot.-col. C. Rovinaru, a știut, prin bunătatea și blândeța sa, să șl câștige în puțină vreme inimile populației întregi. De aceea, regrete una dine au însoțit, când înaintat fiind, trebui să părăsească Bucovina. Urmașul său, de general Mircescu, a știut însă să continue cu succes opera începută de înaintașul său. ■ Adunările Partidului. Potrivit cu hotărârea Comitetului executiv din 3 iulie cor., Partidul democrat al Unirii va ținea fie jumătatea a doua a lenei acesteia mai multe Adnnări poporale, în care se va discuta, după raportul făcut de D-nii senator Dr. I. Nistor și deputat Vasile Ungureanu asupra activității parlamentului, și a stărei de azi a țării. In aceste adunări vor mai lua cuvântul spre a lămuri poporul asupra chestiunilor mai importante de la ordinea zilei : D-nii Iorgu G Toma,Teofil Simionovici, Dr. Max Hacmann, Dr. Aurel Morariu, Filaret Doboș, Dr. Alecu Procopovici, Dr. D. Marmeliuc A. Burac păr. Dimitrie Țopa, Iosif Vîcovici ș. a. Adunări!» se vor ținea tot ordinea următoare: Duminici, 19 Septembre cor., în Dorna,Duminică, 26 Septembrie dimineața in Vicovul Luni, 20 » » * Câmpulung’de sus, după amiazi Sa Giudei; Marți, 21 » » dimineața ln Joi, Gura Humorului, iar după amenzi In Vama, 23 Septembrie col. In Suceavă ; Vineri, 24 » ». » Rădăuți , Cernăuți, Septembrie 1920. Comitetul executiv al Partidului demiocrat al Unirii. Luni, la amiazi 27 Septembrie în Storojineț ; Marți, 28 Septembrie Siretiu Miercuri, 29 » » Coțmani. Joi, 30 » » Vașcăuți la adevăr, când M. S. Regele n’a hotârît să trimită armata română în Bucovina, n’a putut face o alegere mai fericită decât trimițând divizia a VIII-a. Luându-și aceasta efectivele din satele din nordul Moldovei, sate care nu se deosebesc întru nimic în obiceiurile și felul lor de trăiu de satele bucovinene, populația din Bucovina s’a simțit din prima clipă așa de aproape de acești ostași. Și apoi ofițerii acestei divizii nu s’au mărginit numai la îndeplinirea îndatoririlor lor strict militare. I-am văzut de atâtea ori în fruntea operelor de caritate și de deșteptare și întărire a simțămintelor naționale și patriotice, atât la sate cât și la orașe. De aceea, atât prin această activitate cât și prin felul blând și stăruitor prin care a știut divizia VIII-a să lege populația bucovineană de destinele statului român, »’a îndeplinit postelnica și cea mai de samă operă de adevărată unificare sufletească între țara realipită și patria mumă. Dacă nu sunt motive militare deosebit de importante, pe cari e departe gândul nostru de a vota îe Influența, credem cu sinceritate că ar fi o pagubă națională ca această operă a diviziei a ViIi a începutâ și urmată cu atâta succes pe pământul Bucovinei să fie întreruptă, Vasile Grecu. ® ISPe drumul împacarîi. In prim articolul său Intitulat „Un democrat modern“ din ziarul „Dreptatea“ Nr. 40. d. senator de Brașca ne face cinstea , nu trimite o săgeată din tufiș. El iscălește „Remus“, compromițând astfel la ochii celor neinițiați în șarabăriile „Dreptății“ pe un prieten al nostru, dar această deghizare îi ajută tot atât de puțin, ca și pielea de leu măgarului din fabulă. Elegie, la la mare, la începutul articolului, când vorbește de „vremurile grele prin care trecem ca toții“, el termină cu obișnuitele injurii În adresa noastră. Un progres se observă totul în atitudinea „Dreptății“ față de noi, care îl acrestăm cu recunoscătoare satisfacție pe robotul nostru. Căci, pe când d. «Semper“ ee trimetea în No. 13 al „Dreptății“ dea dreptul la Ocnele Mari, alături de nenorocita M. G. Bujor, d. „Remue* nu ne acuză decât de tovărășie intelectuală cu Iovi! Moskowicz, Rakowski și „toată elita comunistă“. Evident că suntem pe cea mai bună cale a «împăcării“. Numai cât, un lucru. Prezentai, deh ! treacă — meargă ! Ei, mulțămită „încrederii pe care o are populațiunea în calitățile morale ale deputaților de azi" — vezi discursul d-lui Dori Popovici din 28 iunie col. în Cameră — deputați actuali," noi deputați „măturați“ — zice. d. „Remus“ — din primul parlament al României întregite, el puternic partid cioceresc — averescan la leslele Statului, noi partid democrat „în completă descompunere“, după părerea leader-ului tor dela Suceavă, deci, cum ziceam, prezentul, treacămeargă, căci oferă cel puțin puncte de comparațiune, dar, ce facem cu trecuturi Trecutul formează prăpastia care ne desparte, acum ca și in anul trecut și ca și în toți anii, dela 1914 încoace. Trecutul lor ii urmărește ca „umbra lui Macbeth“, trecutul nostru e toată mândria noastră. Sunt două concepții, aproape două lumi, atât de străine una de alta, ca întunerecul de lumină, încât numai apropierea lor e greu de imaginat, contopirea însă absolut imposibilă. D. „Remus“ cuvântează doar in articolul său că noi spunem aceia „cari au fugit dela datoria de-ași apăra patria cu arma în mâni,“ acuzându-ne, ca și în Senatul român, de crima de înaltă trădare, pe când col ne facem un merit, un titlu de glorie chiar, din acest gest „trădător“, căci apărându-i pe hoțul străin, am fi ridicat arma, cum au făcut-o ei, in contra mamei noastre. Dar pe tema aceasta nu ne vom înțelege nicicând. Recomandând chiar deja „Dreptatea“ lectura colecției ziarului lor „Bucovina“ de acum un an, înainte de a deveni atât de sentimentali și elogici ca „Remus“, noi ne vom continua drumul, nu contribuind la slăbirea „ordinei publice“, care ei au desființat-o prin toată atitudinea lor nesăbuită, ci înfierând orice faptă antidemocratică și neromânească, și stârpind spiritul austriac, di-ar fi să dispară ca eî un neant și toți susținătorii lui de ieri și de azi. I. G. T. Ajutați copiii, să nu fie lipsiți de școală!