Glasul Bucovinei, iulie 1921 (Anul 4, nr. 739-762)

1921-07-31 / nr. 762

Pa*­ 2____________ GLASUL BUCOVINE) »•............ O constatare Prea ocupat cam anat — ian ai fie pe placai prietinilor camalarzi — nu am obaervat notița din aiarul „Dreptatea" No. 139, ande ae induce ca mare crimă că „membrii Comisiunei de anificare voesc ai pri­­meaacă diete și dia fondai biaericeac, după ce au pri­mit din partea Miniateriilor de Carte, aşa dară diete dable“. * Nu rectific ci conatat ci e adevărat. Maliţia din acea notiţă o trec m­ai cu vederea. Observ numit că tot e comică ameninţarea autorului, că va da in public numele membrilor comiaiunei. Membrii comiaiunei sant doară prea bine canoneaţi. E vorba de Arhimandritul Clement Popovici, de profesorul Şesan şi de subiem­­natul. Daci cineva poate suspiciona pe Arhimandritul Clement­e că e la stare si facă ceva necinstit, atunei de ce nu am putea şi noi cei mai tineri suporta această ofertă. Apoi o mică clarificare aantem datori publici­tăţii.­ Conform adresei I. P. S. Mitropolitului primat, convocatorului constituantei şi compavinei de anificare, spesele de călătorie şi de susţinere are fiecare dieceză să se poarte pentru membrii ei. Drept aceea şi dieceza noastră ne-a avizat până acuma câte 160 lei pe zi, ceea ce la Bucureşti nici nu ajunge. Am plătit 0 lei, pe cameră câte 45 lei, pe mâncare câte 100 — 12b­urt pe birje căte 20 —30, bacşişurile câte 20 lei, zilnic mait peste 200 lei zilnic. Unde mai rămâne uzarea hainelor celor mai bune şi alte apese accidentale. Ministerul de Culte deci a mai avizat câte o diurnă tuturor membrilor din comisiune, chiar şi celor domiciliaţi in Bucureşti, cari doară nu au avut de loc apese cu întreţinerea, ca prof. Disescu, prof. Boroianu, prof. Mehedinţi, I. P. S. Sa Mitropolitul Primat Miron, apoi I. P. S. Mitropoliilor Pimen, Nicolae, cari şi aşa erau la Bucureşti la şedinţele Senatului, scurt tuturor care au iscălit actul de prezenţă şi au participat la şedinţe, de două ori pe zi, pentru cari şedinţe trecuiam să ne pregătim peste noapte. Era poate o încurajare la lac», ceea ce se face şi la parlament, unde se dă a doua diurnă pent» a doua şedinţă. Tot aşa membrii unei comisiani parlamentare primeseră pent» călătoriile ior o a doua diurnă. Apoi voiu constata ulterior dacă membrii consistorului superior, chiar cei aproape de­­»Dreptatea» nu au luat diurne şi dela Minister şi dela fond, ba unii şi dela parlament, cu toate că şi asta nu consilise nici o crimă. Spesele pent» călătorie şi susţinere compet membrilor in baza amintitei adrese de convocare a Mitropolitului Primat dela fondul fiecărei biserici şi daci P. V. Conslitor, unde «'a scris notiţa pentru „Dreptatea" se va opri diurna, membrii comisiunei vor putea-o primi — plus spesele — prin curtea de casaţie. Dar’ deoarece membrii P. V. Consistor «’au avântat la un gest frumos, adecă să cruţe fondul, am fi paraţi la un contrageat şi am renunţa la diurnă, dacă numai fi P. V. Consilieri, când pleacă in comi­­«luni şi-ar număra*spesele factic avute şi ar cruţa şi Venerab­­il­ţile iar fondul. Aşa cred că cei ce pleacă ca automobilul n’ar mal avea să ceară $1 pent» tren, dacă pleacă ca trenul II se cade biletul. Pentru între­ţinere nu spesează nimică, deoarece sunt găzduiţi pe la preoţi, rude etc. Aşa dară pentru ce incaseaza diurne peste 120 lei zilnic. Bunăoară prietenul meu, şi fratele in Hristos. Venerabilul consilier Ioan To-­­m­olagi, autorul notiţei, a plecat acum de Sânziene la­ Suceavă. A avut spete cu trenul şi birja. Cred că­ ajunge. Pentu ce diurnă? La Suceavă a avut ferici-­ rea şi plăcerea să load­ască la iubiţii săi părinţi, unde­ a fost găzduit cu dragostea părintească, abstragând­ de opulenţii dineu de la mănăstire. Tot aşa şi ceilalţi­­ domni consilieri dacă fac inspecţii să aducă şi D-Ior câte-o jertfă şi atunci ii vom imita şi noi din comi­­siunea de anificare, aude acuma manca prestată, cu­noştinţele depuse acolo sunt o jertfă şi nu se pot plăti cu diurne, ci ca omenie, care insă lipseşte celor ce nu ştiu ce e manca şi cunoştinţe. Prof. Cot­ârciuc. Cum fac Averescanii împroprietărirea Gazeta „Dimlneaţa" din Bucureşti, care de câte ori vede că guvernul generalului Averescu trage de moarte, începe să-l apere ca toată puterea, scrie intr’un număr trecut următoarele lucruri despre felii cum îm­proprietăreşte dl. general Averescu pe ţărani. «/« faţa. Primăriei, intr’un sat din vechiul regat. Comisia locală de împroprietărire e Inlăuntru, tot satul e adunat în curtea primăriei. Cineva vine să citească tabloul cu numele acelora cărora li se va împărţi Pământ. Cei dintâi chemaţi să se bucure de jertfa pe care au adus-o în timpul războiului ca să facă România Mare, sunt ad­ministratorul de plasă, îmbogăţiţii satului, dezer­torii. Pe urmă vine rândul celorlalţi. Văduvele stau cu copiii pe lângă ele, ţi aşteaptă să fie strigate ţi ele. Se citeşte ţi cel de pe urmă nume, membrii comisiei se retrag in odaia Primăriei, lumea pleacă, unii mulţumiţi cei mai mulţi bleste­mând». Aşa fel de împroprietărire vor face Averescan’ şi la noi. —­......... «a-----—■■■■■ —..... ­.........aa No. 762 Concentrările dela toamnă Ministerul de râzboiu a dat următoarea deci­­ziune :­­ 1. In toamna acestui an vor avea loc concen­trări pentru instrucţie şi exerciţii, după cum ur­mează : a) Ofiţerii de rezervă, foşti prizonieri, până la gradul de căpitan inclusiv şi ofiţerii de rezervă până la acelaş grad, cari au fost numai la părţile seden­­dare şi deci rămaşi în urmă cu instrucţia, şi cari sunt înscrişi în carnetele de mobilizare ale coman­damentelor, serviciilor şi corpurilor de trupă, vor fi concentraţi !­ ­ Infanteria gat, foştii prizonieri, aparţinând contingentelor 1918 până la 1915 inclusiv şi numai acei cari sunt tre­cuţi în carnetele de mobilizare ale unităţilor în or­dinea de bătae a părţilor combatante, precum şi acei cari au fost numai la părţile sedentare, vor fi con­centraţi în 3 serii : Seria I, 20 Septembrie — 20 Octombrie. Seria II, 21 Octombrie — 21 Noembrie. Seria III, 22 Noembrie — 22 Decembrie. Aceasta jumătate se va complecta începând cu contingentele cele mai vechi 1915—1916 și numai la neajungere se vor lua din contingentele mai noi (1917—1918) începând cu cei cari au fost numai la părțile sedentare. Concentrarea se va face la corpurile de trupă, iar instrucţia şi exerciţiile se vor urma în confor­mitate cu directivele ce le va da marele stat ma­jor. c) Jumătate din compleetaşii din Ardeal (corpul G­oi­uj şi Bucovina (Brigada 57 infan­terie) aparţinând contingentelor 1918—1915 in­clusiv de asemenea In­­­serii­ţi după aceleaşi norme ca la alin. b. d) Toţi compleetaşii de pe raza corpurilor 6 şi 7 armate cari intră în prevederile ordinelor marelui stat major No. 208 din 28 Octombrie 1920, 319 din 26 Noembrie 1920, 420 din 14 Decembrie 1920, vor fi concentraţi în două serii de câte 15 zile şi a­­nume : Seria I, 16—30 Septembrie. Seria II, 1—15 Octombrie. c) Toţi compleetaşii contingentelor 1918—1915 inclusiv ai regimentelor căi ferate şi depozitul cen­tral de muniţiuni din categoria arătată la punctul b din prezenta decizie. 2. Pe timpul concentrării atât ofiţerii de rezervă cât şi trupa vor avea aceleaşi drepturi de soldă şi hrană ca şi ofiţerii activi şi trupa de sub arme. 3. Comandamentele corpurilor de armată, ale diviziilor de cavalerie, ale trupelor de comunicaţii şi ale diviziilor interesate prin ordinele marelui stat major arâtate la punctul d) precum şi comanda­mentele centrelor de instrucţie ale armelor, sunt în­sărcinate cu aducerea la îndeplinire a prezentei de­cizii. La centrele de instrucţie ale corpurilor de ar­mată, într’o singură serie dela 15 August la 15 Sep­­­tembrie. Cavalerie, Artilerie şi Geniu Banca Meseriaşilor Români S’a înfiinţat Banca „Meseriaşul Român“, socie­tate cooperativi de credit, î. r. c. g. i. cu sediul la Cernăuţi strada Veteranilor 1 B (internatul meseriaşi­lor). In şedinţa din 27 iulie a.c. a’a constituit consiliul de ad­ministraţie precum urmează: Preşedinte Nicolae Preu­oi, prim cons,la finanţe, vicepreşedinte Alexandra Ursu, mem­­­­bri în consiliu Iordachi Teodorovici, Dr. Aurel Morariu,­­ Ştefan Căileanu Silvestru Netea şi Dr. Dimitrie Mar­­mneline. Cu zisa de Luni 1 August a. c. banca „Meseriaşii Român" işi incepe activitatea. Ore de oficiu in fiecare zi de lucru între orele 5 — 6 după masă in localul din strada Veteranilor. Se primesc depuneri cari se fructi­­s­fică cu 6 procente. Se acordă credite tuturor părtaşilor cu 9 procente. Toţi meseriaşii şi toţi oamenii de bine să gră­bească a se lascrie părtaşi şi la caz de nevoe să se­­ adreseze acestui institut financiar, menit să dele mâni de ajutor celor ce au nevoe. FOITA jticolii Pica, an Barba Cântarul al Buctrihui” „Eu mă duc, mă prăpădesc Ca an cântec bătrânesc" ... Vara anulei 1851. Lipuşna Bucovinei, vilegiatură a aristocraţiei bucovinene, foieşte de lume şi viaţă. Rădvane boiereşti­l dorsie a năvală pe uliţele sătuleţu­lui, zguduindu-l din aţipeala in care doarme atâta timp din an... Băieţii nu-şi mai pot deslipi ochii de pe scumpetea de stămari ce zornăe pe bidivii şi roia se aţin pe urma de celor carete. Fetişcanele iară, stau să se dele în vânt pentru a putea vedea cât de cu marafet ştiu plezni din biela ţănţoşii vizitii „du curte". Mişcare, vioiciune, viaţă. Sătenii şi el pare­ că prind ceva din mândria atâtor obraze laminate ce le împănează satul şi, orcum, sânt mulţumiţi că pe te­r­miri­ ce nimică mai pot câştiga ana-aita de pe la cei boieri şi cele cucoane. Că vorba ceea: De nu cură, Picură. Şi decât un ciolan Tot mai bine bine-un gologani ’) Fragment din articolul „Cei din urmă lăutari ai Bu­covinei“, care va apare cu ilustraţii în „Lamura“. La centrele de instrucţie ale armelor (Sibiu, Râşnov, Bucureşti) în două serii : Seria I, 15 Septembrie — 15 Octombrie. Seria II, 16 Octombrie — 16 Noembrie. Celelalte categorii de ofiţeri se vor concentra­­ după directivele ce le va da marele stat major. Ordine de chemare se vor da de unităţile care­­ au ofiţer din această categorie. Ofiţerii se vor prezenta la concentrare în ţinuta­­ de campanie, fără cai şi fără harnaşament. Unităţile vor alcătui seriile astfel ca ele să fie cât mai egale ca număr şi grade. b) Jumătate din compleetaşii din vechiul Re-Dar temeiul bucuriei şi al obşteştii bune — ză­­băviri mai cu adina de vreai să-l vezi, atunci să faci bine de a te tâmpla într’o zi de sărbătoare prin preajma acelor fântâni de barest, ori „apă tare" cum le mai zice norodul, cari sânt bâtefiştea întregii lumi ieşite În soare şi la horele tarafului lui Moş Nicolai Pleu. Cum o priveşti aşa mai deaproape această for­­foteslă de lume, boierimea la mijloc, — cucoane la bitrâneaica „crinolină", plină, infoiată şi viol colorată, iar printre ele boierii în negrele sortucuri „nemţeşti", cu „cilindroane" „cât nişte dimerlii" in cap, m­ai jura ca-i un at­at de flori, de pline, invoalte şi multicolore flori de grădină, printre cari negrii bouderi de bărbaţi, bezmeteci bombinesc încoace şi încolo. Şi pre de­­lătarea acestui strat de flori aleae, iată-te şi bie­tele flori de câmp, ţărancele, in hainele lor uniforme şi simple, cari faţă de crinolină le arată atât de firave şi perlatele la trap, dar vârtos închegate şi sănătoase criţă. Că bine-a zis cine- a zis, că ia o vreme şi ia un foc ca aceata, adevărata viaţă noaptea abia începe, — precum merge şi vorba că: Traiul, ziua, ştie-l şi Ivan, Noaptea, numai hăi de-i năzdrăvan! Decât la Lăpuşna năzdrăvan nu trebuia chiar în­suţi tu să fii, pentrucă vrând-nevrând te năzdrăvănie cu minunea lui de „scripcuţă" Moş Nicolai Lăutarul. . . . Când stele pornira a se aprinde, rând pe rând, câte una sus, când jos în ierbăria paji şi­lor a­­tâta licărire de licurici închipuia câte o infimă stea sub un fir de iarbă, când privighetorile isprăviseră de, la-şi mai cerca cele 24 de „glasuri", cari cică le aud — atunci din umbra ceasului de noapte, in lumina magică a doni-trei lampioane, umbre de om prindeau­­fiinţă..................Şi taraful Ini­mir Nicolai apare. E ceasul doinelor şi al cântecelor acum, al cântecelor de „inimă albastră" şi al cântecelor de »neg» foc". . . . Dar la un semn al „vitavului" Nicolai Pleu, freamătul de viori scade dintr’odată, adiind abia ca un foşnet de frunziş de noapte. O singură vioară a­­tunci, vioara lui, prinde glas de om şi porneşte a plânge. Se ridică lumea de pe la mese ci doară-doară va prinde vorbele cari legănate de cântec pornesc in tăria nopţii: Câte aţele, Iogostele Toate-s dor şi dorurele, Numai luna, numai luna Singură-i întotdeauna. . . . Iar cutare cuconaş nu se îndură de a face pe nemţeşte cătră meglesnn său­’ „Norodul ista in adevăr minunate cântece are 10 — când tot Moş Nicolai o dă pe altă coardă şi zice: Mândro, peri­­bolul tău Plâng şi pietrele ’o pirău. . . Şi se duc să nu se-ajungă Şi-mi tot spun ci-i noaptea lângă.. . Aşa erau odinioară „albele nopţi" de la Lăpuşna 1 * • * Dragul meu, Aceste nu-s poveşti, ci­­ chiar adevărate. Le poţi vedea d. p. la sevzrcia lui F Knapp „Staţiunea bal­neară Lipoșna". »* Schimbați banii Banca Generala

Next