Glasul Bucovinei, ianuarie 1923 (Anul 6, nr. 1161-1179)
1923-01-04 / nr. 1161
/VI 159 ZIARUL: Telefon 61 Anul VI. Numărul 1 de TIPOGRAFIA: Telefon 286 Nr. 1161 Organul partidului democrat al unirii. APARE ZILNIC TELEFON No. 61 Fondator: SEXTIL PUSCARIU ABONAmENTUL: pe un an 160 lei, pen an 80 lei, pe trei luni 40 lei, pentru țărani zilnic: pe un an 80 lei, pe u an 40 lei, pe trei luni 20 lei. Numai numărul de Duminica, pe un an 32 lei, pe i, an 16 lei, pe trei luni 8 lei. Pentru străinătate pe un an ano lei no 1 /„ g„ 21K) lei. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, No. 33, Strada domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAMAE se calculează după tarif şi se primesc la administraţie . Strada domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Conferinţa de la Lausanne (E) înaintea Crăciunului conferinţa de la Lausanne a ajuns iarăşi la un hop greu Convocată acu mai bine de o lună, ca să puie capăt războiului din răsărit, războiu pe care armata grecească, atinsă de boala politicianismului precum şi de germenul bolşevismului, l-a pierdut în chip atât de jalnic după jertfe eroice şi succese importante, această conferinţă ne-a dat sensaţia lui Făt frumos din poveste care pleacă spre palatul fermecat şi când crede că-l ajunge, deodată îl vede iarăşi îndepărtat. Penultimele ştiri vestiau semnarea apropiată a păcii, când deodată Turcia devine din nou recalcitrantă. Ea admite în chestiunea strâmtorilor, de a cărei fericită rezolvire sunt legate atât de mult şi interesele vitale ale ţării noastre,rivinchiul deplinei libertăţi. Strâmtorile de la Constantinopol să fie libere şi în timp de pace şi de războiu pentru orice vas, fie de comerţ sau militar. Principiul e admis, dar e vorba acuma cine controlează şi garantează că va fi aplicat întocmai şi băgat în seamă totdeauna Şi Turcii cer în schimb garanţii pentru Siguranţa Constantinopolei, garanţii cari desfiinţează aproape principiul libertăţii şi neutralităţii strâmtorilor De asemenea Turcia recunoaşte în chip platonic drepturile minorităţilor etnice, nu vrea să ştie însă nimică despre vreun control sau amestec din afară în această privinţă Pe lângă aceste două greutăţi s’a mai ivit încă una şi mai serioasă. Turcii cer pentru ei regiunea Mosul, bogată în zăcăminte de petrol, o pretenţiune pe care Englejii nu o vor îngădui niciodată. ivirea acestor greutăţi la conferinţa de la Lausanne a avut drept urmare oarecum suspendarea conferinţei. Turcii au început a aduna trupe în spre regiunea Mosul, iar Englejii a îndrepta unităţi puternice din flota lor spre Constantinopol. Deasemenea şi Grecii încearcă să-şi revină, refăcându-şi armata şi pregătindu-se de războiu în Tracia de apus, iar Bulgarii, şireţi ca întotdeauna, se pare că tratează cu Turcii sub masca unei misiuni economice trimisă de curând la Angora. Cu toate aceste semne nu prea pacinice, totuşi greu ne vine a crede în posibitatea unui nou războiu. O incăpăţinare până la urmă a Turciei ar însemna să puie în joc cu foarte puţini sorţi de izbândă, totul ce-a obţinut până acuma. Apoi pentru un nou războiu şi Turcia şi Direcia sunt prea istovite şi slăbite In sfârşit nu credem ca bărbaţii conducători ai Turciei de acuma să nu-şi dea seama că noul stat turcesc reformat şi modernizat nu se va putea întări şi nu va putea exista fără un ajutor larg şi binevoitor al altor state, ajutor ce-l vor putea obţine numai prin îngăduinţă masiuni. Arte însă trebuie să se vadă că rămânerea Turciei în Europa va fi un vecinic izvor de conflicte şi pricini pentru deslănţuirea unui războiu, aşa că nu ştim dacă n’ar fi mai bine pentru stabilirea unei pac mai îndelungate ca încăpăţinarea Turciei să stăruie şi să ducă în sfârşit, fie pe orice cale, la scoateria definitivă a Turcilor din Europa I hiuim solii libi (Cu prilejul incidentelor dela liceul rutean) Cine ar sta să judece situaţia concetăţenilor noştri ruteni după presa locală redactată în limba ruteană, ar trebui să se înspăimânte de groaznicul războiu pornit de stăpânirea românească împotriva lor. Pasiunile clocotesc mai ales în jurul şcoalelor de toate gradele, întrucât anumiţi agitatori, neputând ademeni sufletele celor în vârsta vieţii şi ale elementelor celor mai culte ale populaţiunii rutene de aici, şi-au pus toată nădejdea în exploatarea naivităţii celor nevârstnici şi semidocţi sau inculţi. Din cauza aceasta multe familii au trebuit să sufere grave neajunsuri, ca o fatală consecinţa a rătăcirilor provocate astfel. Lucrurile s’au resimţit mai ales între membrii corpului didactic şi tineretul şcolar. Actualul guvern, deşi hotărît de a proceda cu toată severitatea faţă de cei vinovaţi, a avut totuşi toată solicitudinea — nime nu va putea tăgădui lucrul acesta ca să evite asperităţile inutile şi ca să nu ia măsuri pripite, aruncând anatema asupra unei populaţiuni întregi, fără ca aceasta să fie de partea tulburătorilor liniştei acestui colţ de ţară. Înainte de puţine săptămâni Directoratul nostru general al învăţământului a sistat cursurile în clasele superioare ale liceului rutean de aici. Directoratul se gâsea în posesia unui material foarte compromiţător pentru acel liceu: un grup de liceeni ruteni se găseau în intimă colaborare cu agitatori cunoscuţi din afarăde şcoală, colportând tot felul de ziare pline de insulte la adresa statului român şi a autorităţilor sale, adunau fonduri pentru încurajarea presei acesteia chiar împreună cu unii dintre profesorii lor, redactau pamflete clandestine şi se organizau în societăţi clandestine, ţinând conventiiile prin case particulare şi în casa lucrătorilor subt patronajul socialiştilor ucraineni. Mişcarea în care au fost prinşi astfel nu numai un număr de elevi, dar fără îndoială şi unii dintre părinţii şi educătorii lor, a avut un foarte hotărît caracter iredentist. Ea a culminat în înlăturarea arborilor încoronării din curtea acelui liceu în noaptea de 24 Noembrie 1922 Fireşte că statul nu poate să susţie şcoli în cuprinsul cărora poate să sălăşluească asemenea duh. Faptele erau foarte lămurite, dar proporţiile acţiunii nu se puteau întrevedea încă cu destulă preciziune, întrucât nu se putea şti deocamdată cât de largi sânt cercurile pe cari ea le-a tras. Este meritul parlamentarilor ruteni, a d-lor senator Pavliuc şi deputat Vâscan, de a fi intervenit de îndată pe lângă autorităţile în drept, arătând că populaţiunea ruteană în majoritatea ei condamnă această nebunie şi rugând ca sancţiunile să nu atingă decât pe cei cari de fapt se dovedesc culpabili. Mai întăi, tăcerea publicului rutean a făcut ca intervenţia parlamentarilor ruteni să nu poată avea toată amploarea unei acţiuni susţinute de toţi cei interesaţi. Dar în ziua de 1 Ianuarie c. 350 Ruteni, părinţi ai elevilor liceului rutean, din toate ţinuturile rutene dela noi, s-au adunat la Cernăuţi şi au votat în unanimitate următoarele moţiuni : 1. Părinţii elevilor liceului de stat No. 4 condamnă la indignare distrugerea arborilor de încoronare, considerându-o brutală şi nepatriotica şi declara solidar că împreună cu corpul didactic al acestui li'’“ * vor combate din răsputeri şi cu toată energia o manifestare a unei purtări nepatriotice şi nepotri la tinerimea acestui liceu, colaborând în cea mai bună armonie cu conducerea şcoalei în interesul creşterii cetăţenilor buni şi credincioşi ai patriei. Noi părinţii, fiind convinşi, că presa locală ucraineană de până acum a înveninat şi a demoralizat sufletele copiilor noştri astfel că tocmai această presă poartă vina pentru trima sus menţionată şi purtarea nepotrivită a unei părţi din tinerimea noastră şcolară — condamnăm cât mai aspru tonul şi agitaţia aţâţătoare a unei prese neconştiincioase, care, după cum se vede, a avut de scop, să producă o prăpastie între casă şi şcoală. III. Deodată noi părinţii exprimăm solemn devotamentul nostru adânc şi credincios M. S. Reg Ferdinand I, ne obligăm de a creşte în spiritul patriotismului sincer pe copiii noştri,sprijinind astfel munca şcoalei şi rugăm respectuos autorităţile înalte ca în baza acestor garanţii să binevoiască a ordona imediata redeschidere a cursurilor superioare la liceul nostru. O deputaţiune compusă din preoţii Dr. Casian Brenzan, Dr. C Bohatereţ, Atanasie Levinschi, Alexandru Totoescul, Dr. F. Grigori, din profesorii T. Brenzan, Dr. P. Klym, învăţătorii C. Hovaţchi, T. Cesnichovschi T. Brenzan, domnii şi doamnele Tarco, Gabora, Hrehircea, Sidac, Singalevici, Ceaicovska, Onisca, Perei din Cernăuţi,* Ivanovschi din Rohozna, Bujor din Berhomet, Verşchora din Mamaieşti, Sauciuc din Borouţi, Leca din Carapciu pe Ceremuş, VasiloviciTttTi SOlariulu, Teveren din LTşciiu.ariobodian din Tauteni, Bendas . din Costeşti, Tcaciuc din Văşcăuţi pe Cerem., s-a prezentat la d-l director general A. Procopovici subt conducerea d-lui senator Pavliuc, prezentându-i moţiunile votate. A urmat un foarte interesant schimb de vederi între d. director general şi această delegaţiune, care a culminat în dorinţa exprimată din toate părţile de a face tot posibilul într’o sinceră colaborare ca pe viitor asemenea situaţii penibile să nu se mai repete şi pentru ca şi în şcolile elevilor ruteni ca şi în casele părinţilor lor să nu fie cu putinţă decât duhul devotamentului şi al credinţei către Ţară, Tron şi Dinastie, spre binele tuturor cetăţenilor şi al României întregite, al patriei lor comune, director general Procopovici a promis că va face totul ce este în puterea lui, spre a satisface dorinţele ce i-au fost prezentate, pentru ca tineretul nevinovat să nu sufere şi pentru ca cei culpabili să-şi ia sancţiunile cuvenite, spre mulţumirea părinţilor , şi a copiilor lor. Foarte îmbucurătoare este şi condamnarea unanimă a unei prese care prin agitaţiile sale criminale nu putea să samene decât ură, nelinişte şi nenorocire. Primim această veste ca pe o îmbucurătoare solie de pace de Crăciun şi dorim din toată inima ca astfel să se inaugureze o perioadă de vrednică şi patriotică colaborare. Serbările „Junimii In ziua de 3 Decembrie a. c., Societatea academică «Junimea» şi-a serbat inaugurarea festivă a anului 45 de activitate. Această serbare, care are mai mult caracterul unei adunări anuale sărbătoreşti a foştilor Junimeni, cu familiile lor şi a tinerilor membrii de azi, s-a desfăşurat în acea intimitate şi familiaritate, care sunt proprii acestei festivităţi. Fostul preşedinte, d. Comoroşan, deschide serbarea, comandând după obiceiul studenţesc «silentium». Apoi tinerii Junimeni intonează cântecul festiv al «Junimii». După o scurtă oraţiune fostul preşedinte predă în mod soemn noului preşedinte, d. Ion latoban, însemnul demnităţii preşedinţiilei panglica 1*** lorâ. Urmează discursurile preseri ‘ ale altor membrii, cari se adrese şi pline de demnitate !«