Glasul Bucovinei, martie 1923 (Anul 6, nr. 1203-1229)
1923-03-22 / nr. 1221
Pag. 2 uite trecutul neamului nostru,Ovaţii). Nu puteam noi atunci, în cap ca şeful nostru de azi (Ovaţii) să lăsăm să treacă momentul cel mare şi să stăm la o parte ca nişte ticăloşi. Au mai fost acei vitezi ostaşi (Ovaţii. Senatorii se ridică în picioare in semn de veneraţie) cari s’au jertfit pentru mărirea patriei. (Vii şi entusiaste aplauze). Constituţia pe care o discutăm este monumentul de recunoştinţă pe care îl ridicăm sufletelor care ne privesc de sus. (Ovaţii). Facem apel la toată suflarea cinstită să vie, să conlucreze la această operă pentru ca ea să fie cât mai bună, mai complectă şi mai temeinică. (Vii aplauze) Oratorul discută apoi chestiunea constituţionalităţii parlamentului şi dreptul său de a legifera Constituţia. Noi avem şi Constituţie şi avem şi dreptul de a înfăptui o nouă Constituţie. (Vii aplauze). Şi noi cei din vechiul regat, ca şi cei din Ardeal, din Basarabia şi din Bucovina suntem cu toţii aleşi pe principiul constituţional. Unitatea naţională n’a putut să facă să cadă Constituţionalitatea Statului român. (Vii aplauze). (In acest moment soseşte d-l Ion I. C- Brătianu, căruia senatul în picioare ii face ovatiuni entusiaste). S’a zis că noi nu putem fi o adunare constituanta. Dar adunarea constituantă nu suntem numai noi, ci și adunările alese de la 1919 încoace. Cum a fost aleasa adunarea din 1919. Tot pe cale de decret-lege. Convocările de atunci le făcea guvernul, în care figurau şi acei cari ne contestă noua constituţionalitate ca d-nii Ştefan C. Pop, VasileGoldiş, Pelivan. D-sa dovedeşte că toţi cei cari nu recunosc constituţionalitatea actualului Parlament, recunoşteau constituţionalitatea Parlamentului din 1919 care era ales în aceleaşi condiţiuni ca şi cel de azi. Se mai spune însă că noi am fost aleşi prin alegeri falsificate. Aci este locul să spun că d-lor fac ca vulpea care nu poate ajunge la struguri şi spune că sunt acri. (Aplauze). In chestia bisericească spune că cuvântul de „întâietate“ dată Bsericei ortodoxe, are acelaşi scris cu cuvântul de „dominantă“ din vechea Consttituţie. In ceea ce priveşte minorităţile oratorul spune că li se garantează toate libertăţile. Ceea ce cer d lor sunt privilegii, lucru ce nu putem acorda. Oratorul sfârşeşte spunând: După cum Mitropolitul Primat a încheiat cuvântarea sa cu cuvintele „pace vouă“, eu voiu încheia cuvântarea mea cu alt dicton: Dă Doamne minte celor ce n’au, căci ea nu se cumpără şi nici nu se vinde şi fericit este cel ce are această mare comoară. (Vii şi entusiaste aplauze. Senatul ovaţionează pe d-l ministru). Discuția generală se închide. ■ ■— ' • • • • ■'■■■ ■■■■■— ■ I II» .. O lămurire Primim următoarele: Domnule Director, Referitor la articolul publicat aseară în ziarul «Glasul Bucovinei», întitulat „Insinuări“, vă rog să binevoiţi a publica următoarele: Ştirea cu privire la manifestaţia grupului de studenţi antisemiţi, cari au ars ziarele in împrejurările cunoscute, am transmis-o telegrafic la Bucureşti, fără nici un comentar. Comantariile apărute, nu-mi aparţin. Mulţumindu-vă pentru cele de mai sus, rog să primiţi asigurarea deosebitelor mele consideraţiuni. S. Grişeanu N. R. Rămâne deci să se explice ziarul »Dimineaţa«. * OLASUL BUCOVINEI Cronica României Noui Universitatea populară din Chişinău a hotărît să organizeze o serie de şezători în suburbiile oraşului. Şezâtorile au început la 27 Februarie şi au continuat în fiecare Duminică. Până acum au vorbit P. Halipa despre rostul învăţăturii, I. Zaborovschi despre ţara noastră, I. Negrescu, Liviu Marian şi Nuşi Tuliu. * Şcoala Normală de băieţi din Orheiu a fost distrusă de un incendiu. * Românii din Banatul sârbesc au înfiinţat partidul naţional român sub conducerea părintelui Oprea de la Vârşeţ, dr. Novac şi dr. Jianu. Din terenul expropriabil din Ardeal şi Banat a fost expropriat 83 la sută. Se speră că până la 1 Mai, lucrările de expropriere în Ardeal să fie terminate. * Dintre ţăranii din Ardeal au luat parte la războiu cam o jumătate de milion. Dintre aceştia au căzut pe câmpul de luptă peste 80 de mii, răniţi au fost la 60 de mii, sunt 40 de mii de văduve şi vreo 80 de mii de orfani. * Liceul «Marianum» din Cluj, unde se făcea o acţiune iridentă şi dăunătoare intereselor româneşti va fi probabil desfiinţat de către ministerul instrucţiunii publice care a ordonat o anchetă severă. * Gimnaziul Premonstratenzilor a fost închis pentru totdeauna de către ministerul instrucţiunii, deoarece era un cuibar de propagandă şovinisto-iredentistă . Alegerile congresului preoţilor din Basarabia au decurs liniştit. Congresul a ales şase preoţi ca delegaţi în marele colegiu care va alege nouii episcopi. , ■■■—■---------------------- • • ------------------— O moţiune Adunarea studenţimii de la Facultatea de Teologie din Cernăuţi a trimis I. P. S. S. Mitropolitului Primat Dr. Miron I. Cristea, Preşedintelui Sf. Sinod, Şeful bisericii noastre precum şi d-lui Ministru al Cultelor, Onor. Facultăţi de Teologie din Cernăuţi, I. P. S. S. Arhiepiscopului şi Mitropolitului Bucovinei Dr. Vladimir Repta şi P. S. S. Episcopulului Rădăuţilor Dr. Ipolit Vorobchievici următoarea moţiune: Biserica ortodoxă română, ca biserică naţională, s’a născut, a trăit şi a suferit odată cu poporul nostru; ea i-a fost adăpost şi mângâiere în timpuri de răstrişte şi tot de ea se leagă şi cele mai frumoase amintiri din trecutul neamului românesc. Deci considerăm ca o lipsă de respect faţă de ceea ce au venerat strămoşii noştri—atingerea drepturilor bisericii noastre,—din ori şice motive şi consideraţiuni (faţă de alte confesiuni) s’ar face această jignire, care find atât de dureroasă, poate fi şi foarte dăunătoare. Biserica noastră n’a încetat a fi ceeace a fost înainte de împlinirea visului naţional şi dacâ’n trecutul sbuciumat graiul şi îndemnul ei ne-a nutrit mereu în suflet nădejdea acestor zile, poporul român va vedea cu adânca durere această înjosire a bisericii strămoşeşti faţă de alte biserici de care nu-l leagă nimic Cerem deci cu insistenţă, ca să fie menţinută şi în noua Constituţie expresia «biserică dominantă» din vechea Constituţie de la 1866, fiind încredinţaţi, că prin aceasta — fără a răpi ceva vreunei confesiuni şi fără a ştirbi câtuşi de puţin libertatea cultelor, — ne apărăm un drept sfânt al demnităţii Bisericii noastre. Preşedintele adunării: Emilian Breabănu, stud. teol. an. IV. Citifi „Glasul Bucovinei** No. 1221 Situaţia externă Contrapropunerile turceşti au sosit la Paris şi la Londra. Marţi, la 20 Martie, a început la Londra conferinţa experţilor francezi, englezi şi italieni, cari vor examina propunerile turceşti. Tratativele cu turcii vor avea loc la Constantinopol şi guvernul din Angola va fi reprezentat de către Adnan-bey şi generalul Reffet . Turcii în contrapropunerile lor pretind totala desfiinţare a capitulaţiunilor şi sânt contra străinilor sub orice formă. Turcii mai cer insula Vita, care aparţine Italiei; de Caragaciu nu se mai pomeneşte, chestiunea Mosulului e amânată pentru mai târziu * Milena, fosta regină a Muntenegrului, a murit la Nisa. * In regiunea Treves se semnalează acte de sabotaj la căile ferate și liniile telegrafice. Sabotajul macazurilor a provocat o ciocnire intre trenuri de trupe și trenuri cu material, cauzând mai multe răniri şi moartea unui militar. Rezistenţa pasivă germană continuă. Franţa a dublat numărul contingentelor în teritoriul ocupat. Guvernul din Berlin a interzis supuşilor germani plata taxelor vamale sau altor taxe ridicate de puterile de ocupaţie. Deasemenea a interzis cumpărarea sau livrarea de mărfuri prin ajutorul licențelor liberate de aliaţi. * Guvernul sovietic ucrainean print- o notă adresată puterilor aliate cere dreptul de autodeterminare pentru Galiția orientală. *■ Anglia e decisă să nu intervie în conflictul franco german şi dacă guvernul german doreşte să supuie un plan pentru plata reparaţiunilor ar face mai bine să-l adreseze direct guvernului francez şi belgian. INFORMAŢIUNI UNIVERSITARE Cursuri de popularizare. — Miercuri în 21 şi joi în 22 cr. d. prof. agr. Dr. V. Grecu va ţine la Universitate o conferinţă populară, în care va vorbi despre „Sfârşitul imperiului bizantin“ (cu proiecţiuni luminoase), începutul la orele 6. d. m. CULTURALE Centenarul naşterii lui Iraclie Porumbescu va fi prăznuit şi la Cernăuţi printr’un parastas oficiat la catedraă din iniţiativa P. V. Consistoriu mitropolitan. Parastasul acesta va avea loc în Sâmbăta lui Lazăr (31 Martie st. n.). ARTISTICE Foiţa Eminescu elev (Cursul popular universitar din 16 şi 17 Faur) (Urmare şi sfârşit.) Să insistăm asupra faptului că la începutul anului 1866 (ni se pare foarte plausibilă precizarea : după apariţia elegiei închinate lui Pumnul I) — Eminescu sau Eminovici, pentru ultima dată Eminovici acum, trimite câteva »poezii« revistei «Familia«. Iată ce ne comunică Iosif Vulcan (Mihail Eminescu în »Familia« 1885, 14. »Înainte de 20 de ani, într’o dimineaţă de Februarie a anului 1866, redacţiunea noastră primi o epistolă din Bucovina. Epistola conţinea poezii, primele încercări ale unui tânăr care se subsemna Mihail Eminovici. Comitiva poeziilor ne mai spunea că autorul lor este numai de 16 ani. ... Publicarăm cu plăcere acele inspiraţiuni juvenile ; prima apăru în No. 6 al Familiei din anul acela). Redactorul insă îşi permise o mică schimbare. Numele Eminovici nu-i suna bine, căci avea o terminaţiune slavă , romaniză dar numele, modificând terminaţiunea şi astfel poeziile acelea apărură în foaia noastră sub numele Eminescu. Autorul n’a protestat, ba a adoptat însuşi acest nume şi semnă apoi aşa toate poeziile şi scrierile sale in viitor. Astfel fu introdus numele Eminescu în literatura noastră; scriitorul acestor şite i-a fost naşul« — încheie Iosif Vulcan. Nu vom închide acest parantez de precizare fără de a mai semnala o foarte interesantă informaţie, informaţie neglijată până acum de cătră istoriografii lui Eminescu. In citatul articol Amintiri despre Eminescu din »Neamul românesc literar« An. 1 1909, 686, ardeleanul Aug. B. Sînceleanu pretinde că »Eminescu, înainte de a colabora la Familia, publicase mai multe poezii în Aurora, foaie beletristică ce apărea în Oradea-Mare, supt direcţia lui Iustin Popoiu«. — »Pe vremea aceea« — zice Sînceleanu — «eram prin clasa a V-a la liceul din Blaj şi eram abonat la Aurora, în care începuse Eminescu a publica poezii. .. . Nu-mi mai aduc aminte subiectul celor poezii . .., dar ceea ce-mi amintesc foarte bine este că ele mă fascinau şi că admiram cu deosebire linelea De altfel el era admirat de toată lumea, — vorbesc de elevi — din Blaj, şi aceasta cu atât mai mult, că se spunea că poetul acela e un băiat tânăr.« — Nu cunoaştem această Auroră de la Oradea-Mare şi n’o cunoaşte nici repertoriul Nerva Hodoş şi Al. Sădi Ionescu, Publicaţiunile periodice româneşti 1913. Ce fel de poezii vor fi fiind aceste pretinse prime versificaţii ale lui Eminescu ? Cum le-a fi iscălit el ? Desigur, Eminovici!(??).... Sau avem poate a face numai cu nişte insuficiente informaţiuni ale lui Sînceleanu!?. .. — Iată întrebări cari rămân să fie lămurite de cercetări ale viitorului! Expoziţia unui pictor bucovinean. — Dăm cu plăcere ştirea frumoasă că artistul nostru E. Maximovici va deschide în curând în unul din saloanele Ateneului din Bucureşti o expoziţie a tablourilor sale. Fapt cert insă şi singurul fapt cert cunoscut din scurta petrecere a lui Eminescu la Cernăuţi, după moartea lui Pumnul, e acel act de hotărire: trimiterea unui mănunchiu de versificaţii Familiei lui I. Vulcan. Şi faptul acesta fu oare ca o prevestire a celor ce trebuiau să urmeze: In lupta cu îndemnurile de toate zilele, de a şi isprăvi şcoala, Eminescu era să nu se deie biruit decât altor, cu mult mai poruncitoare îndemnuri, poeziei !.... înfrăţit cu poesia deci, certat de toţi ai săi, orfan de ocrotitorul său Arune Pumnul, dispare din Cernăuţi odată cu primăvara anului 1866. Nimeni dintre colegii săi n’a ştiut când a plecat şi încotro o apucase. Abia mai târziu se răspândi zvonul că petrece în Ardeal (Stefanelli, 44) — în Blajul lui Pumnul!... Iar «Familia» din 14 August 1866 aducea următoarea chemare a Bucovinei din partea unui pribeag definitiv cufundat în vâltoarea rătăcirilor de bună voie: La Bucovina. N’oi uita vreodată, dulce Bucovină, Geniu-ţi romantic, munţii în lumină, Văile în flori Râuri resăltânde printre stânce liante, Apele lucinde’n dalbe diamante Peste câmpii ’n zori. Are sorţii mele plângeri şi surise îngânate’n cânturi, îngânate’n vise, Tainic şi uşor, Toate-mi trec prin gându-mi trec pe dinainte, Inima mi-o fură, şi cu dulci cuvinte îmi şoptesc de dor. 1) Versificaţi? Ce-aş avea............(?), apărută la 25 faur 1866 ??