Glasul Bucovinei, decembrie 1923 (Anul 6, nr. 1420-1442)

1923-12-01 / nr. 1420

No. 1420 Galoşi, şoşoni, pietele Gimnasticii precum şi ghete germane de casă făcute din păr de cămilă se vând cu preţuri fără concurenţă la depozitul de ghete FRAŢII REINER str. Regele Ferdinand 26 (vis-a-vis de Engros comenduirea Pieţii En detail atâta timp cât Germania nu-şi va schimba gândurile duşmănoase, ce le are în ascuns împotriva Aliaţilor. Franţa va intra iarăşi în legături de prietenie cu Germania, îndată ce aceasta din urmă va împlini contractul de pace. Franţa nu urmăreşte să dobândească ţări noui; ea voeşte numai, ca cu ajutorul Aliaţilor, să garanteze pacea încheiată cu atâta greutate şi după un măcel atât de grozav, cum a fost războiul cel mare. Un fost ministru german arestat în Germania, un fost ministru al justiţiei (dreptăţii, însărcinat cu supravegherea bunului mers al judecătoriilor) a fost arestat şi dat In judecată, pentru că a luat mită pentru ca în schimb să scoată din închisori pe cei arestaţi cu prilejul tulburărilor bolşevice. ———..—..............• a • • —......--.......—— «GLASUL BUCOVINEI» INFORAVIŢIUNI 28 Noembrie In această zi s’au împlinit 5 ani de când norodul din Bucovina a hotârît să se unească pentru vecie cu Patria-mama. Zi mare a fost aceea, pentrucă atunci am aruncat dela mâni şi picioare lanţurile robiei austriace. Lupte multe şi grele am dus noi în cei aproape 150 de ani cu stăpânirea masteră a Austriei, multe lacrimi am vărsat din priciina nedreptăţilor ce le trăiam. In serviciile statului atunci limba noastră nu era luată în samă şi milă nu aveam la nimeni Azi, după cinci ani, când ne uităm în jurul nostru, vedem cât de mult s’au schimbat împrejurările in Bucovina. Azi suntem liberi, suntem noi stăpâni în casa noastră. In ziua aceasta, când ne amintim ce a fost Bucovina sub oblăduirea Habsburgilor şi când o vedem azi condusă de cârmă românească, o adâncă şi caldă bucurie ne sporeşte puterile trupului şi ale sufletului. De acum trebue să ne punem cu toţii vârtos pe muncă, să ne înălţăm şi întărim iubita şi scumpa noastră ţară. Nenorocirea din pădurea Ţigăneşti Locuitorul Radu Zavornicu din comuna Cocioc împreună cu un prieten al său anume Manea Gh. Şerban de loc din comuna Baeraru-Ban (jud. Prahova), întovărăşiţi şi de alţi câţiva prieteni, s’au dus în padurea Ţigăneşti si facă o vânătoare de porci sălbateci. Radu Zavornicu s’a aşezat la pândă într’un loc al pădurii, iar prietenul său in alt loc din faţa lui Zavornicu, aşteptând nerăbdători sa treacă vreo sâlbâtăciune. Ceilalţi tovarăşi cari făceau pe haitaşii, au început să chiuie şi să tacă sgomot, spre a spăria astfel animalul sălbatic din vreun ascunziş oarecare. Cei doi puşcaşi Radu şi Şerban stăteau la pândă cu arma la ochi gata să tragă, fiecare la locul lui. Deodată însă lui Manea Şerban i s’a părut că porcul sălbatec s’ar fi ascuns într’o tufă ce se afla nu departe în faţa lui, şi ca să nu scape prada n’a mai stat mult la gânduri ci a tras., Şerban fiind un ochitor foarte bun, a nimerit ţinta pe care şi-a ales-o, iar prada s’a răsturnat la pământ. Alergând repede să vadă cum arată vânatul, în loc de vânat ochii îi văzură, spre marea lui mirare, pe prietenul său Zavornicu la pământ scăldat în sânge şi văietându-se: „Auleu, m’ai împuşcat“. Postul de jandarmi de acolo a început să facă cercetările. „Academia populară“ la Rădăuţi Conferinţa d-lui profesor univ. Eugen Botezat, anunţată la Rădăuţi pentru ziua de Duminică 2 Decembrie a. c., va avea loc la orele 3 d. m. în sala de gimnastica a liceului de fete de sub direcţiunea d-lui Maximilian lanovici. In aceeaşi zi, la orele 11 a. m. va începe şi seria de conferinţe pentru poporenii din Rădăuţi. Va vorbi d. dr. G. C. Vasiliu, medicul oraşului Rădăuţi. Conferinţele aceste vor avea loc în fiecare Duminică, după serviciul divin, în sala primăriei din Rădăuţi. Căpşuni coapte în Noembrie Citim în gazeta «Lumina Satelor» din 25 Noemb.: Vremea s’a ţinut şi în săptămâna trecută tot secetoasă şi moale, de credeai că-i primăvară. Abia acum a început a se mai ascuţi şi a ne aduce aminte că trăim la sfârşitul lui Noembrie. Vremea caldă de primăvară din săptămânile trecute a făcut flori şi frunze verzi în multe părţi ale ţârii. Aşa o gazetă de la Bucureşti scrie că la redacţie un cititor a adus corcoduşe verzi culese dintr’un pom din o grădină a Capitalei. In cealaltă zi un alt cetitor a adus câpşune culese de pe câmp... în luna lui Noembrie. Un epure anormal (ciudat) Citim în «Viaţa Agricolă» următoarele: Un vânător din Franţa a împuşcat în ţinutul Jura un iepure, care avea un cap, două trupuri, trei urechi, din cari una in mijlocul franţei, opt picioare, din cari, două pe spinare, şi două cozi. Iepurele a fost trimis muzeului de istorie naturală de la facultatea din Besancon Păduri arse Săptămâna trecută au ars la Comăneşti (Moldova) cu flăcări mari pădurile de pe moşia d-nei Natalia Ghica. S’au trimis în grabă ajutoare din Bacău pentru a potoli focul. Pagubele de pe urma acestui foc sunt foarte mari. Un alt foc a făcut însemnate pagube în pădurea Pustiana din comuna Secueni. De la Cercul studenţesc „Arboroasa“ Cercul studenţesc «Arboroasa» din Cernăuţi îşi va ţine adunarea generală ordinară pentru anul administr. 1923 24. Marţi 4 Decembrie crt. ora 3 d. m. Ordinea de zi regulamentară. Membrii onorari, fondatori şi asociaţi sunt rugaţi să participe. Invitări speciale nu se vor trimite. Toţi membrii activi sunt obligaţi să participe la adunarea generală. Adunarea va avea loc în sala soc. «Armonia», înmormântarea la Chinezi La Chinezi, un popor cu obiceiuri atât de ciudate, moartea unei persoane este totdeauna o afacere bună pentru săraci. Aceştia se bucură şi se folosesc de lungile pregătiri ce se fac pentru înmormântare, trăind pe cheltuiala familiei mortului, care este obligată (datoare) se ţină masa timp de 10 sau 15 zile. In ziua hotărîtâ pentru înmormântare sicriul foarte masiv (gros) şi foarte greu este pus pe nişte lemne de bambus (numele unui copac din China), legate cu frânghii. La cei bogaţi trupul este pus pe un car tras cu braţele în car se află un mare manechin (un chip de om făcut din lemn) de bambus acoperit cu pânză zugrăvită care arată chipul mortului aflându-se în Paradis (rai). După ce corpul a fost pus în mormânt, care este săpat adespre coasta unui deal, cea mai mare parte din cei ce au luat parte la înmormântare se întorc acasă să sfârşească masa. După ce au mâncat şi chefuit degeaba, fiecare se duce spre casa lui, rugându-se lui Dumnezeu să li dea cât mai degrabă un nou prilej de înmormântare. Aşa-i la Chinezi. Focul de la fabrica de hârtie Scăeni O parte a fabricei de hârtie din satul Scăeni, aşezată la o depărtare de 60 kilometri de Ploeşti, a fost distrusă de un puternic foc, care a luat naştere dela o magazie şi s’a întins apoi la nişte firezi de paie şi fân. Un vânt mare ce bătea tocmai atunci ameninţa să cuprindă întreaga fabrică. A fost chemată de grabă în ajutor secţia de pompieri şi jandarmi, cari după o muncă de 12 ore au stâns focul. Se crede că focul a luat naştere din nebăgarea de seamă a unui lucrător care a aruncat ţigaira aprinsă în magazia cu paie. Pagubele sunt de peste 1 milion lei. Chibriturile Preţul unei cutii de chibrituri este de 1 Leu, nu 75 bani cum era până acuma. Deasemenea plicul se vinde cu 1 Leu, până acuma îl cumpărai cu 50 bani. In Ungaria mai sunt închişi 500 români Ziarul «Satu Mare» află de la un român venit din Zalaegerszeg (Ungaria) că în lagărul de acolo, în baraca Nr. 14, se află închişi 500 români, 400 sârbi şi 200 francezi, italieni şi cehoslovaci. Cei mai mulţi dintre aceşti necăjiţi sunt în pielea goală. Din cauza nevoilor îngrozitoare ce le îndură, mulţi dintre ei au ajuns nebuni, ofticoşi şi cu diferite boli rele. Baraca în care sunt închişi aceşti nenorociţi este aşezată la marginea taberei, aşa că ori de câte ori venea câte o comisie străină să vadă ce-i în acea baracă. Ungurii le spunea că baraca e pustie. Aşa s’a făcut că baraca n’a fost inspectata de nici o comisie. Tot acel român scăpat din lagăr, povesteşte că mulţi dintre cei închişi se roagă de soldaţi să-i împuşte, căci s’au săturat de răbdat. Păţania unuia care zădăreşte un urs Bătrânul Petrea Petroniac din Ciahor se afla în ziua de 28 Noembrie crt. pentru nişte afaceri ale sale în Gara Grădina Publică. Tocmai în aceasta zi se muta din Cernăuţi menajeria circului „Medrarfo“, care îşi încărca animalele sălbatice (lei, tigri, urşi, momite, etc.) în vagoane. Bătrânul dorind să vadă şi el cum arată aceste dihănii, s’a apropiat de vagonul unde erau încărcaţi urşii şi a început să-i zădărascâ şi să se joace cu dânşii. Deodată bătrânul nostru — bătrân nu prea păţit, se vede — se trezeşte în ghiarele unui urs, bătrân şi el, care-i întinse labele printre deschizătura de la uşa vagonului astupată rar cu scânduri. Dihania, neavând nici o poftă de glumă, îşi înfipse aşa de tare ghiarele în mâna dreapta a lui Petroniac, încât carnea de pe mână până la os (ciolan) a rămas în ghiarele dihaniei. Bietul bătrân a fost legat la mână şi de un servitor al circului dus la spitalul central. Acuma ce-a văzut tatâ-su, când a intrat în odaia lui ? Într’un perete avea un ceas cu cuc. Când bateau ceasurile, cucul eşia şi cânta. Bietul cuc, era pe biurou, alături de fel de fel de rotiţe din maşinăria ceasului. — L’a stricat, îşi zise tatâ-su ; însă când observă mai bine şi văzu călimara spartă și cerneala împrăștiata pe birou; când vâzu o statuetă ruptă în două, o vază mare de flori, în țăndări pe jos, atunci se înfurie. De-ar fi dat ,în clipa aceia peste Puiu lui cel cuminte, l’ar fi snopit în bâtae. Rămase omul In mijlocul odăii, parcă i-ar fi dat cineva în cap cu o măciucă. Cum sta el așa, supărat, intră în birou și nevastă-sa, speriată. — Dragă, începu ea să vorbească, să vezi ce i în odaia noastră ! Să știi c’au fost hoții. Au întrebat pe servitor, Insă servitorul răspunse : — De unde, n’a fost nimeni. N’aş fi simţit eu ? d. Puiu a plecat, cum v’am spus. — Geamurile dela odăi erau închise, uşile le au găsit încuiate, se vede că n’au fost hoţii, vorbi doamna Orăscu. Să fi făcut Puiu toate, astea? zise cu oarecare îndoială. Tocmai, pe când se întrebau amândoi şi se munceau cu mintea să se lămurească, apare şi Puiu cu mătuşica lui. Tata-su, nici una, nici două îl întreabă : — Bine, blestematule, de astea faci ? Puiu a început să plângă şi să se roage să-l ierte. Aşa te-am învăţat eu ? Mai rămânea să dai foc casei păcătosule ! Printre lacrimi, Puiu caută să se desvinovăţească. Spunea c’a vrut să ’ntoarcâ ceasul şi cucul a sburat pe biurou. — Bine, a sburat cucul, zise tata-su, dar rotițele din mașinărie cum au ajuns pe biuroul meu ? — S’au luat după cuc ! răspunse Puiu. Nu-i prost se gândi tatâ-su. Pentru răspunsul acesta face să-l iert. — Pleaca de aci, zise poruncitor. N’așteptă Puiu sâ-i spună a doua oară să plece, că şi plecă— Acuma eşti mulţumită, cucoană, vorbi domnul Orăscu nevesti-si. Priveşte ce bucurie ţi-a făcut odoraşul cel cuminte! — Copii, ce ştiu ei, zise mătuşica, sâ-i imbugeze. Copii, copii, răspunse domnul Orăscu. Şi eu am fost copil. Insă, nu stricam lucrurile din casă. Asta Iţi scoate peri albi înainte de vreme ! — Aveţi şi voi partea voastră de vină, îndrăzni să vorbească mătuşica Prea l-aţi lăsat în voia lui. Ceia ce v’a făcut azi, să vă fie de învăţătură pe viitor. — Hei, zise domnul Orăscu, avea dreptate Nastratin Hogea. El bâtea copilul înainte de a se duce cu ulciorul la apă şi dacă întrebai de ce bate, îţi răspundea: Ce-mi foloseşte să i bat după ce mi-o sparge ulciorul! Săi bat înainte, ca să nu mi-1 spargă! Din revista „Albina“ Vasil« Savel Pag. 3 DIN PUBLIC Consilier technic Leo Fuchs Braunthal. Inginer titrat şi autorizat pentru toate specialităţile, a reînfiinţat biroul său tehnic la Cernăuţi strada Mârâşeşti No. 5, şi se ocupă cu proiecte şi expertize de tot felul de clădiri de case şi fabrici de construcţie pentru transportul lemnelor pe uscat şi pe apâ şi pentru întrebuinţarea apelor cu puteri motrice. Se caută o îngrijitoare care ştie şi fierbe pentru unbolnav la o familie bine situată din judeţul Storojineţ. Plată bună. Ofertele se vor adresa sub „îngrijitoare“ la adiţia ziarului. Reprezentaţia Raoul Aslan în Cernăuţi. După cum s’a anunţat deja, reprezentaţia Raoul Aslan de la teatrul imperial din Viena începe în sala filarmonică din Cernăuţi cu un ansamblu propriu, care a avut mari succese in Bucureşti. Se vor da numai 9 reprezentaţii In toate piesele, Raoul Aslan, sărbătoritul şi iubitul erou al teatrului imperial are rolul principal Ansamblul se compune din următorii actori principali: Eugen Dumont dela teatrul popular german, Albert Johannes dea teatrul popular, Georg Braun dela „Neue Wiener Bühne“, Robert Felden dela teatrul orăşenesc din Berlin, Camilo Trimbacher dela teatrul palatului imperial Ria Thiele dela teatrul popular german în Viena, Margarete Kloin-Hruby dela teatrul imperial Hilde Radnay dela Kammerspielhaus. Reprezentaţia de deschidere începe Duminică 2 Decembrie crt. orele 8 seara. Se va juca „Unterwegs“ splendidă comedie în 3 acte de Thadeus Rittner care este una din cele ma reuşite bucăţi de la teatrul imperial din Viena, şi seria de 3 ani în repertoriu. Urmează apoi „Richard il“ de Shakespeare cu Raoul Aslan în rolul principal. „Der Zarewitsch” de Gabriela Zapolska „Der Brannd im Opernhaus“ de Georg Kaiser ,Hamlet“ etc. Cu siguranţă că publicul cerbăuţean va primi această trupă cu cel mai mare entuziasm. Biletele se primesc pentru toate reprezentaţiile începând de azi la agenţia de bilete „Carmen Sylva“ din strada J. Flondor 22.