Glasul Bucovinei, octombrie 1926 (Anul 9, nr. 2215-2239)

1926-10-01 / nr. 2215

Nr. 2215 Camera ia atitudine împotriva felului cum 88 proiectează uniformarea elevilor de liceu D. consilier D. Bucevschi cere urgenţa pentru propunerea d-sale des a se interveni la forurile com­petente împotriva felului cum sa proiectează unifor­marea liceelor. După o discuţiune la care participă d-nii Rol­, Teitler, Lerner-Arie, Weissmann, în sensul celor expuse de d. Bucevsci. Camera primeşte una­nim propunerea d-lui Bucavschî, alegând o delegaţie care va interveni în numele Camerei la forurile com­petente. Se mai votează câteva propuneri de urgenţă ale d-lui Brandmann. Propunerea d-lui Larner-Arie privitoare la legea chiriilor sa trimite secţiunii respective spre studiare. Se aleg apoi cu unanimitate membri corespon­denţi d nn­ director Aurel Ţurcan şi fost primar Nicu Flondor. •••• Jills'' In sil lil Int Süni Pamfletul „Dreptatea“ din Cernăuți sa constitue în apărător al neguţătorului evreu Schnapp, afirmând în numărul sau din 30 Septembrie a. c. ca Schrapp ar fi fost un mare binefăcător al fondului bisericesc bucovinean. Pe vremuri, zice „ Dreptatea“, firma Iacob Schnapp a contribuit prin ofertele ei ■favorabile la ri­dicarea preţurilor lemnului. Dar, continuă deştspeiu­­nea averescană, preţurile exagerate plătite de Schnapp şi „alte motive ce nu interesează“ (? ?) au avut drept urmare că bietul Schnapp a ajuns în jenă financiară... Şi ştiţi ce crimă a comis din nou consiliul epar­hial?? Cum­ a văzut că Schnapp-ul „Dreptăţii* e în întârzieri cu plăţile faţă de fond şi nu respectezâ angajamentele contractuale, i-a aplicat sancţiunile legale, adică a reziliat contractul încheiat cu Schnapp, scoţând lemnul din nou la licitaţie. Acest fapt i-a supărat insă cumplit pe d-nii averescani. De ce şi cum, numai Schnapp ştie, aşa cred dumialor ! O mai ştiu şi alţii şi deci vom reveni. .... D. Stresemann despre apropierea franco-germanâ „Malin“ publică un interview cu d. Stresemann asupra politicii de apropiere franco-germanâ. Minis­trul de externe al Germaniei declară că a prevăzut obiecţiunile tehnicienilor militari şi financiari la pro­­ectele stabilite la Thoiry. Rămâne însă fapt câştigat că d-sa şi d. Briand s’au pus da acord asupra posi­bilităţilor de apropiere, care va asigura pacea temei­nică a Europei şi va fi cu atât mai eficace, cu cât va fi realizată cu concursul Belgiei, Angliei şi Italiei. D. Stresemann a afirmat că ideia apropierii am­belor ţâri câştigă mult teren în Germania. Guvernul francez deasemenea este destul de puternic, pentru a obţine acelaş sprijin din partea opiniei publice. -—------------—•••»............ ■ -■■■■ „GLASUL BUCOVNEI” tenul de până mai ieri al d-lui prefect Boca, ţăranul Miron Maxamunc, i-a spus-o verde d-lui Prescornic ca să-i fie ruşine, că în loc să sprijine pe oamenii localnici, adjudecă licitaţia penedopei fratelui deputaţe­­lului averescan Onufrei Lunguleac, numai pentru că e frate cu Onufrei. Fripturistul Prescornic, diplomat mi­nune mare şi şiret ca oaia la coada, a încercat să-i liniştească pe oameni şi voind să se împace, le-a în­tins mâna. Gospodarii au refuzat să dea mâna cu d. Prescornic şi bine au făcut, fiindcă este fapt cert că gerentul Leon Lunguleac nu esta şi aci —­ca *Şi în ca­zul lui Leiser Fuchs de la Ropcea—decât interpusul unei noul afaceri scandaloase a tovărăşiei de specu­lanţi Onufrei Lunguleac-Reicher ele. Vom reveni. Din mrănăstirea­ Humorului Samovolnicie averescană Teroarea şi ilegalităţile guvernului averescan se ţin lanţ şi-ţi vine a crede că au înebunit cu toţii, căci altfel nu-ţi poţi închipui harul şi debandada în care a ajuns administraţia de azi. Consiliul comunal din Mânăstirea­ Humorului a fost disolvat în m­od ilegal, fixându se, noui alegeri. Alegerile cari s’au terminut cu isbânda listei fostului consiliu în frunte cu primarul Moldovanu, au fost anu­late după trei luni dela data efectuării lor, fiindcă vrednicul şi conştiinciosul primar Moldovanu a refu­zat cu indignare înscrierea în partidul ilegalităţilor şi a­ samovolniciilor. Jitarul judeţului, care credem c’a învăţat unde­va că răsplata nelegiuritor vine întotdeauna, să ia aminte ! Slugile tale preaplecate să ia cunoştinţă că vor fi curând răpuse în fundul mocirlei de unde un val furtunos şi vremelnic te-a scos la suprafaţă! Un mănăstirean M tan“­ii iriiiii Din Adâncata 0 licitaţie .... secretă Primim din Adâncate o plângere prin care ni se arată că prefectura Storojineţ a impus acestei co­mune prestaţiuni pentru refacerea şoselelor judeţene în sumă de peste 400 000 (patru suta mii) Lei. Lo­cuitorii comunei Adâncată sunt obligaţi să transporte dela apa Siretului 1175 m. c. de prundiş şi să re­facă cu munca lor şosetele dela gară până la Petri­­ceni, dela Slobozia Berlinţilor până spre Prisăcăreni şi dela Adâncată până la Dumbrava Roşie. încărca­rea acestor sarcini în măsură atât de mare şi ne­dreaptă asupra comunei Adâncată, a produs profundă nemulţumire între locuitorii ei. Dar chestiunea e şi cu cântec. La 22 Septem­brie a. c. s-a ţinut la primăria Adâncată o licitaţie secretă, adică o licitaţie averescană pentru luarea în antrepriză a lucrărilor de refacere a şoselelor. La a­­ceastă licitaţie averescană s-a prezintat împreună cu de­pretor fripturist Prescornic inevitabilul Leon Lun­­gule­ac, gerentul averescan din Ropcea, care este da­tele deputaţeiului averescan Onufrei Lunguleac. Geren­tul averescan Leon Lunguleac venise la licitaţie cu gândul că nu se vor mai găsi alţi ofertanţi. Când cele 2 gospodari iocalnici, şi anume Miron Horobeţ şi Goraş Lupuleac, aflând în ultimul moment şi mai mult din întâmplare de ţinerea acestei licitaţii, au pre­zintat şi ei oferta lor. Oferta gospodarilor Horobeţ şi Lupuleac a fost mai favorabila pentru comuna Adâncată cu lei 28.000 (douăzeci şi opt mii) decât oferta fratelui de sr­otesc Leon Lunguleac. Totuşi din ordinul companiei de ex­ploatatori Simion Boca (prefectul) — Onufrei Lunguleac (deputatul) — Reicher (avocatul) oferta gerentului ave­rescan Leon Lunguleac a fost primită, fripturistul Prescornic declarând că aşa are ordin de la d-nul pre­fect Boca. Faptul acesta a produs între locuitorii comunei Adâncată o profundă Indignare. Chiar la faţa locului, la primărie, oamenii cari erau prezenţi l-au batjocorit pe d. fripturist Prescornic ca pe cel din urmă. Prie­­ lit­ Vijniţa Un prefect care bolşevizează judeţul E acelaşi „inteligent* şi „preacinstit* domn pre­fect al jud. Storojineţ, fostul magistrat Smeon Boca, care, de rând e prefect în atmosfera „binecuvântată“ a averescanismului bucovinean, şi-a pierdut simţul pentru cea mai elementară noţiune de drept. O dovadă. Intr’o zi de oficiu acest domn con­voacă la Vijniţa pe toţi funcţionarii şi pe gospodarii din comunele in care proprietar e di­n. Biigrey, îl citează şi pe acesta şi-i spună pe nemţeşte: „D­ie Biigrey, d ta vei da la oraş parcele tuturor funcţio­narilor cari n’au primit încă parcele, iar pământul ce ţi-a mai rămas îl vei împărţi imediat la ţărani.“ Uluit de cap, d! Bu­grey îl privi lung, dar fiind cam departe, nu simţi mirosul de alcool ce caracte­riza cuvintele d-lui prefect. Desme,ieşind­u-se însă, di Bu­grey ii răspunse: „D­­e prefect acesta-i bolşevism curat! Eu am dat cota de expropriere cuvenită. Cum vii d-ta să-mi ceri lucrurî cari nu cad în europatinţa d-tate*. Furios, prefectul îi răspunse: „Fac ce visau în judeţ. D-ta nu ştii că eu sunt un grobian. Iţi voiu do­vedi eu. Vei da totul ce-ţi cer.“ Proprietarul, scos şi el din sărite, îi replică pe ton ridicat: „D-ta eşti beat sau inconştient. Mâine ţă­ranii mă pot ucide—şi d-ta nu ţi­ dai seama că pro­pagi bolşevismul în locul ordinei. Straşnică cinste pe dl ministru Dori Popovici, să aibă astfel de pre­fecţi. . ■ Zise şi ieşi. Prefectul, viteaz cum ÎI cunoaştem, amuţi. Ţăranii se ghiontiră şi începură a râde pe ’n­­fundate.’ Dl Guido de la Scalia sări după dl Bilgisy şi-i ceru scuze în nume la ministrului Dori, care, zise dl Guido, „desigur va fi adânc indignat de purtarea incalificabilă a bădăranului prefect“... Şi epilogul ? Dl Guido de la Scarla i-a raportat d-lui Dori Po­povici despre noua ispravă a „inteligentului“ prefect. Acesta va aviza..... Numai avizul să nu vie prea târziu şi să nu aibă aceleaşi urmări şi pentru ministru şi pentru prefect! -----------------------••••----------------------­ SITUAŢIA EXTERNA Quaetnul cehoslovac va fi remaniat in cursul acestei săptămâni; din actualul guvern de funcţionari vor demisiona unii miniştri şi vor fi înlocuiţi cu oameni politici. * Alegerile parlamentare în Grecia vor avea loc pi 24 octombrie­­. Actualul guvern grec va recomanda parlamentului ratificarea acordurilor cu Iugoslavia. * Churchill acuză pe proprietarii de mine că prelungesc criza minieră, deoarece n’au ac­ceptat invitaţia guvernului să participe la con­ferinţa cu lucrătorii. In curând va avea loc în­trevederea dintre Chamberlain şi Mussolini. Guvernul Italian ar fi favorabil unei intervenții a puterilor străine în China. OrrîȚI „GLASUL BUGOVINfif? Pag. 3 IMFORMITSUNi PERSONALE­ ­. P. S. S. Mitropolitul Nectarie al Buco­vinei a părăsit Cernăuţii cu acceleratul Mier­curi seara plecând la Bucureşti. POLITICE D. Iorga spune că nu poate fi convocat congre­sul partidului naţional. — D. Iorga a trimis d-lui Ma­­niu o scrisoare, în care arată că congresul partidului naţional nu poate fi convocat. Orice adunare care şi-ar da acest titlu nu poate reprezenta partidul şi hotărîrile luate vor fi nule. ŞCOLARE Dela bacalaureat. — La comisiunea dela liceul „Aron Pumnul“ (prezident­­. Tr. Brăileanu) s’au pre­zentat la examenul înscris 180 candidaţi, din cari au fost respinşi 40, iar la comisiunea de la liceul real No. 1 (prez. d. T. Bădărău) din 176 candidaţi au fost respinşi 38. Examenul oral a început joi. ARTISTICE Teatrul Naţional.—Teatrul Naţional din Cer­năuţi îţi va deschide stagiunea în ziua de 16 Oc­tombrie crt. cu „Trandafirii Roşii“ de Z. Bâr­san şi nu cu „Viforul“, cum fusese stabilit la început. In rolurile principale vor apare d-nii: Iancu Constantiniu, Nae Bulandra, Petre Bulandra, Al. Mitric, Th. Păunescu, Lăsărescu, Cordea; d­nele: Gina Sandri, Ecat. Ionescu, Calinescu, Fulda, Ioanin, Şaban, Cososchi, A. Vitzu etc. etc. Pentru montarea piesei se lucrează In atelierele teatrului costume şi decoruri noui. Piesa este pusă în scenă de d-nul Victor Bumbetti, dir. de scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Repetiţiile se fac sub supravegherea d lui Aurel Maican. MUZICALE Reîncep producţiile Conservatorului local.—Con­servatorul local îşi reîncepe seria producţiilor. Prima rudiţie va avea loc Duminecă 3 Octombrie crt­, orele 11 dim., în sala Filarmonică. Se va executa următoa­rea programă: 1) Simfonia II de Beethoven 2) Tân­­dala şi păcală, poem simfonic de A. Zirra şi 3) Ca­priciu italian de Tschaykowski. Matineu melodramatic-muzical. — D. Prof. Teo­dor Nastasi va recita Duminică, 10 Oct. cu ora 11 a. m., în sala filarmonică în limbile română, germană şi franceză, din operele lui Shakespeare, Goethe, Haine, Eminescu, Alecsandri, Carmen Sylva, Verhaeren, Mus­set, Dahmel, Tagore, Minuțescu, Voevidca,­­ Busch etc. etc. D-ra Sylvia Blaser va executa la pian piese din operele lui Chopin, César Franck şi Balakirev. Vânzarea biletelor la Direcţiunea de concerte E. Guthert, str. Flondor 9. Citire continuarea pe pagina IV-a DIN PUBLIC Școala Cars comercială „Progresul", strada Popovici Lo­­gothed­ No. 12. Înscrieri se mai fac a) în cursul de un an b) in curs de bancă şi in cursul de 6 luni, înformaţiuni in cancelaria şcoalei, strada Mărăşeşti No. 16, de bacalaureaţi la şcoala comercială „Progre­sul“. Înscrieri şi informaţiuni în cancelaria şcoa­­lei, strada Mărăşeşti No. 16. M da pian Betty Seidner are loc Luni 4 Octom­brie ora 8 şi jum. seara. Hoffrich Pomi fructiferi, Coacăze, Arbuşti (tufe de 11111 llllilil ornament şi Trandafiri altuiţi, se începe plantarea de toamna în luna Octomvrie, Catalogu gratuit, M. Mitrofanovici, Cernăuţi str. Română 8. Cu apropierea noului an şcolar Librăria şi Pa­petaria la „Marca Ţării* Cernăuţi Piaţa V. Alexandr­u, este asortata cu toate cărţile şcolare de curs pri­mar şi secundar, noui şi vechi (anticvare) cărţi lite­rare rom. germ. şi franceze precum şi cu recvizii şcolare, furnituri pentru birou cu preţurile cele­­­ reduse. La cărţi primare acordăm 10 proc. rabat la căi secundare 5 proc. rabat. Cumpăraţi numai marfă bună şi ieftină. Furniză şi comenzi în provincie. Vânzarea engros şi endetail. Serviciul curant. Se cumpără cărţi anticvare de şcoală şi litere Librăria la Marca Ţării Cernăuţi Piaţa V. Alexandri­a

Next