Glasul Bucovinei, octombrie 1926 (Anul 9, nr. 2215-2239)
1926-10-01 / nr. 2215
Nr. 2215 Camera ia atitudine împotriva felului cum 88 proiectează uniformarea elevilor de liceu D. consilier D. Bucevschi cere urgenţa pentru propunerea d-sale des a se interveni la forurile competente împotriva felului cum sa proiectează uniformarea liceelor. După o discuţiune la care participă d-nii Rol, Teitler, Lerner-Arie, Weissmann, în sensul celor expuse de d. Bucevsci. Camera primeşte unanim propunerea d-lui Bucavschî, alegând o delegaţie care va interveni în numele Camerei la forurile competente. Se mai votează câteva propuneri de urgenţă ale d-lui Brandmann. Propunerea d-lui Larner-Arie privitoare la legea chiriilor sa trimite secţiunii respective spre studiare. Se aleg apoi cu unanimitate membri corespondenţi d nn director Aurel Ţurcan şi fost primar Nicu Flondor. •••• Jills'' In sil lil Int Süni Pamfletul „Dreptatea“ din Cernăuți sa constitue în apărător al neguţătorului evreu Schnapp, afirmând în numărul sau din 30 Septembrie a. c. ca Schrapp ar fi fost un mare binefăcător al fondului bisericesc bucovinean. Pe vremuri, zice „ Dreptatea“, firma Iacob Schnapp a contribuit prin ofertele ei ■favorabile la ridicarea preţurilor lemnului. Dar, continuă deştspeiunea averescană, preţurile exagerate plătite de Schnapp şi „alte motive ce nu interesează“ (? ?) au avut drept urmare că bietul Schnapp a ajuns în jenă financiară... Şi ştiţi ce crimă a comis din nou consiliul eparhial?? Cum a văzut că Schnapp-ul „Dreptăţii* e în întârzieri cu plăţile faţă de fond şi nu respectezâ angajamentele contractuale, i-a aplicat sancţiunile legale, adică a reziliat contractul încheiat cu Schnapp, scoţând lemnul din nou la licitaţie. Acest fapt i-a supărat insă cumplit pe d-nii averescani. De ce şi cum, numai Schnapp ştie, aşa cred dumialor ! O mai ştiu şi alţii şi deci vom reveni. .... D. Stresemann despre apropierea franco-germanâ „Malin“ publică un interview cu d. Stresemann asupra politicii de apropiere franco-germanâ. Ministrul de externe al Germaniei declară că a prevăzut obiecţiunile tehnicienilor militari şi financiari la proectele stabilite la Thoiry. Rămâne însă fapt câştigat că d-sa şi d. Briand s’au pus da acord asupra posibilităţilor de apropiere, care va asigura pacea temeinică a Europei şi va fi cu atât mai eficace, cu cât va fi realizată cu concursul Belgiei, Angliei şi Italiei. D. Stresemann a afirmat că ideia apropierii ambelor ţâri câştigă mult teren în Germania. Guvernul francez deasemenea este destul de puternic, pentru a obţine acelaş sprijin din partea opiniei publice. -—------------—•••»............ ■ -■■■■ „GLASUL BUCOVNEI” tenul de până mai ieri al d-lui prefect Boca, ţăranul Miron Maxamunc, i-a spus-o verde d-lui Prescornic ca să-i fie ruşine, că în loc să sprijine pe oamenii localnici, adjudecă licitaţia penedopei fratelui deputaţelului averescan Onufrei Lunguleac, numai pentru că e frate cu Onufrei. Fripturistul Prescornic, diplomat minune mare şi şiret ca oaia la coada, a încercat să-i liniştească pe oameni şi voind să se împace, le-a întins mâna. Gospodarii au refuzat să dea mâna cu d. Prescornic şi bine au făcut, fiindcă este fapt cert că gerentul Leon Lunguleac nu esta şi aci —ca *Şi în cazul lui Leiser Fuchs de la Ropcea—decât interpusul unei noul afaceri scandaloase a tovărăşiei de speculanţi Onufrei Lunguleac-Reicher ele. Vom reveni. Din mrănăstirea Humorului Samovolnicie averescană Teroarea şi ilegalităţile guvernului averescan se ţin lanţ şi-ţi vine a crede că au înebunit cu toţii, căci altfel nu-ţi poţi închipui harul şi debandada în care a ajuns administraţia de azi. Consiliul comunal din Mânăstirea Humorului a fost disolvat în mod ilegal, fixându se, noui alegeri. Alegerile cari s’au terminut cu isbânda listei fostului consiliu în frunte cu primarul Moldovanu, au fost anulate după trei luni dela data efectuării lor, fiindcă vrednicul şi conştiinciosul primar Moldovanu a refuzat cu indignare înscrierea în partidul ilegalităţilor şi a samovolniciilor. Jitarul judeţului, care credem c’a învăţat undeva că răsplata nelegiuritor vine întotdeauna, să ia aminte ! Slugile tale preaplecate să ia cunoştinţă că vor fi curând răpuse în fundul mocirlei de unde un val furtunos şi vremelnic te-a scos la suprafaţă! Un mănăstirean M tan“ii iriiiii Din Adâncata 0 licitaţie .... secretă Primim din Adâncate o plângere prin care ni se arată că prefectura Storojineţ a impus acestei comune prestaţiuni pentru refacerea şoselelor judeţene în sumă de peste 400 000 (patru suta mii) Lei. Locuitorii comunei Adâncată sunt obligaţi să transporte dela apa Siretului 1175 m. c. de prundiş şi să refacă cu munca lor şosetele dela gară până la Petriceni, dela Slobozia Berlinţilor până spre Prisăcăreni şi dela Adâncată până la Dumbrava Roşie. încărcarea acestor sarcini în măsură atât de mare şi nedreaptă asupra comunei Adâncată, a produs profundă nemulţumire între locuitorii ei. Dar chestiunea e şi cu cântec. La 22 Septembrie a. c. s-a ţinut la primăria Adâncată o licitaţie secretă, adică o licitaţie averescană pentru luarea în antrepriză a lucrărilor de refacere a şoselelor. La această licitaţie averescană s-a prezintat împreună cu depretor fripturist Prescornic inevitabilul Leon Lunguleac, gerentul averescan din Ropcea, care este datele deputaţeiului averescan Onufrei Lunguleac. Gerentul averescan Leon Lunguleac venise la licitaţie cu gândul că nu se vor mai găsi alţi ofertanţi. Când cele 2 gospodari iocalnici, şi anume Miron Horobeţ şi Goraş Lupuleac, aflând în ultimul moment şi mai mult din întâmplare de ţinerea acestei licitaţii, au prezintat şi ei oferta lor. Oferta gospodarilor Horobeţ şi Lupuleac a fost mai favorabila pentru comuna Adâncată cu lei 28.000 (douăzeci şi opt mii) decât oferta fratelui de srotesc Leon Lunguleac. Totuşi din ordinul companiei de exploatatori Simion Boca (prefectul) — Onufrei Lunguleac (deputatul) — Reicher (avocatul) oferta gerentului averescan Leon Lunguleac a fost primită, fripturistul Prescornic declarând că aşa are ordin de la d-nul prefect Boca. Faptul acesta a produs între locuitorii comunei Adâncată o profundă Indignare. Chiar la faţa locului, la primărie, oamenii cari erau prezenţi l-au batjocorit pe d. fripturist Prescornic ca pe cel din urmă. Prie lit Vijniţa Un prefect care bolşevizează judeţul E acelaşi „inteligent* şi „preacinstit* domn prefect al jud. Storojineţ, fostul magistrat Smeon Boca, care, de rând e prefect în atmosfera „binecuvântată“ a averescanismului bucovinean, şi-a pierdut simţul pentru cea mai elementară noţiune de drept. O dovadă. Intr’o zi de oficiu acest domn convoacă la Vijniţa pe toţi funcţionarii şi pe gospodarii din comunele in care proprietar e din. Biigrey, îl citează şi pe acesta şi-i spună pe nemţeşte: „Die Biigrey, d ta vei da la oraş parcele tuturor funcţionarilor cari n’au primit încă parcele, iar pământul ce ţi-a mai rămas îl vei împărţi imediat la ţărani.“ Uluit de cap, d! Bugrey îl privi lung, dar fiind cam departe, nu simţi mirosul de alcool ce caracteriza cuvintele d-lui prefect. Desme,ieşindu-se însă, di Bugrey ii răspunse: „De prefect acesta-i bolşevism curat! Eu am dat cota de expropriere cuvenită. Cum vii d-ta să-mi ceri lucrurî cari nu cad în europatinţa d-tate*. Furios, prefectul îi răspunse: „Fac ce visau în judeţ. D-ta nu ştii că eu sunt un grobian. Iţi voiu dovedi eu. Vei da totul ce-ţi cer.“ Proprietarul, scos şi el din sărite, îi replică pe ton ridicat: „D-ta eşti beat sau inconştient. Mâine ţăranii mă pot ucide—şi d-ta nu ţi dai seama că propagi bolşevismul în locul ordinei. Straşnică cinste pe dl ministru Dori Popovici, să aibă astfel de prefecţi. . ■ Zise şi ieşi. Prefectul, viteaz cum ÎI cunoaştem, amuţi. Ţăranii se ghiontiră şi începură a râde pe ’nfundate.’ Dl Guido de la Scalia sări după dl Bilgisy şi-i ceru scuze în nume la ministrului Dori, care, zise dl Guido, „desigur va fi adânc indignat de purtarea incalificabilă a bădăranului prefect“... Şi epilogul ? Dl Guido de la Scarla i-a raportat d-lui Dori Popovici despre noua ispravă a „inteligentului“ prefect. Acesta va aviza..... Numai avizul să nu vie prea târziu şi să nu aibă aceleaşi urmări şi pentru ministru şi pentru prefect! -----------------------••••---------------------- SITUAŢIA EXTERNA Quaetnul cehoslovac va fi remaniat in cursul acestei săptămâni; din actualul guvern de funcţionari vor demisiona unii miniştri şi vor fi înlocuiţi cu oameni politici. * Alegerile parlamentare în Grecia vor avea loc pi 24 octombrie. Actualul guvern grec va recomanda parlamentului ratificarea acordurilor cu Iugoslavia. * Churchill acuză pe proprietarii de mine că prelungesc criza minieră, deoarece n’au acceptat invitaţia guvernului să participe la conferinţa cu lucrătorii. In curând va avea loc întrevederea dintre Chamberlain şi Mussolini. Guvernul Italian ar fi favorabil unei intervenții a puterilor străine în China. OrrîȚI „GLASUL BUGOVINfif? Pag. 3 IMFORMITSUNi PERSONALE . P. S. S. Mitropolitul Nectarie al Bucovinei a părăsit Cernăuţii cu acceleratul Miercuri seara plecând la Bucureşti. POLITICE D. Iorga spune că nu poate fi convocat congresul partidului naţional. — D. Iorga a trimis d-lui Maniu o scrisoare, în care arată că congresul partidului naţional nu poate fi convocat. Orice adunare care şi-ar da acest titlu nu poate reprezenta partidul şi hotărîrile luate vor fi nule. ŞCOLARE Dela bacalaureat. — La comisiunea dela liceul „Aron Pumnul“ (prezident. Tr. Brăileanu) s’au prezentat la examenul înscris 180 candidaţi, din cari au fost respinşi 40, iar la comisiunea de la liceul real No. 1 (prez. d. T. Bădărău) din 176 candidaţi au fost respinşi 38. Examenul oral a început joi. ARTISTICE Teatrul Naţional.—Teatrul Naţional din Cernăuţi îţi va deschide stagiunea în ziua de 16 Octombrie crt. cu „Trandafirii Roşii“ de Z. Bârsan şi nu cu „Viforul“, cum fusese stabilit la început. In rolurile principale vor apare d-nii: Iancu Constantiniu, Nae Bulandra, Petre Bulandra, Al. Mitric, Th. Păunescu, Lăsărescu, Cordea; dnele: Gina Sandri, Ecat. Ionescu, Calinescu, Fulda, Ioanin, Şaban, Cososchi, A. Vitzu etc. etc. Pentru montarea piesei se lucrează In atelierele teatrului costume şi decoruri noui. Piesa este pusă în scenă de d-nul Victor Bumbetti, dir. de scenă la Teatrul Naţional din Bucureşti. Repetiţiile se fac sub supravegherea d lui Aurel Maican. MUZICALE Reîncep producţiile Conservatorului local.—Conservatorul local îşi reîncepe seria producţiilor. Prima rudiţie va avea loc Duminecă 3 Octombrie crt, orele 11 dim., în sala Filarmonică. Se va executa următoarea programă: 1) Simfonia II de Beethoven 2) Tândala şi păcală, poem simfonic de A. Zirra şi 3) Capriciu italian de Tschaykowski. Matineu melodramatic-muzical. — D. Prof. Teodor Nastasi va recita Duminică, 10 Oct. cu ora 11 a. m., în sala filarmonică în limbile română, germană şi franceză, din operele lui Shakespeare, Goethe, Haine, Eminescu, Alecsandri, Carmen Sylva, Verhaeren, Musset, Dahmel, Tagore, Minuțescu, Voevidca, Busch etc. etc. D-ra Sylvia Blaser va executa la pian piese din operele lui Chopin, César Franck şi Balakirev. Vânzarea biletelor la Direcţiunea de concerte E. Guthert, str. Flondor 9. Citire continuarea pe pagina IV-a DIN PUBLIC Școala Cars comercială „Progresul", strada Popovici Logothed No. 12. Înscrieri se mai fac a) în cursul de un an b) in curs de bancă şi in cursul de 6 luni, înformaţiuni in cancelaria şcoalei, strada Mărăşeşti No. 16, de bacalaureaţi la şcoala comercială „Progresul“. Înscrieri şi informaţiuni în cancelaria şcoalei, strada Mărăşeşti No. 16. M da pian Betty Seidner are loc Luni 4 Octombrie ora 8 şi jum. seara. Hoffrich Pomi fructiferi, Coacăze, Arbuşti (tufe de 11111 llllilil ornament şi Trandafiri altuiţi, se începe plantarea de toamna în luna Octomvrie, Catalogu gratuit, M. Mitrofanovici, Cernăuţi str. Română 8. Cu apropierea noului an şcolar Librăria şi Papetaria la „Marca Ţării* Cernăuţi Piaţa V. Alexandru, este asortata cu toate cărţile şcolare de curs primar şi secundar, noui şi vechi (anticvare) cărţi literare rom. germ. şi franceze precum şi cu recvizii şcolare, furnituri pentru birou cu preţurile cele reduse. La cărţi primare acordăm 10 proc. rabat la căi secundare 5 proc. rabat. Cumpăraţi numai marfă bună şi ieftină. Furniză şi comenzi în provincie. Vânzarea engros şi endetail. Serviciul curant. Se cumpără cărţi anticvare de şcoală şi litere Librăria la Marca Ţării Cernăuţi Piaţa V. Alexandria