Glasul Bucovinei, ianuarie 1929 (Anul 12, nr. 2846-2867)

1929-01-01 / nr. 2846

2 GLASUL BUCOVINEI No .846 In chestiunea senzaţionalului proces din 18 Decemvrie 18 Diversiunile şi insinuaţiunile ziarului guvernamental „Cuvântul Ţărănimii“ Privitor la procesul penal Înscenat Împotriva d-lui primar al municipiului Cernăuţi şi a avocaţilor Dr. M Menczer şi Dr. H. Schärf, proces care — după cum se ştie — a dus la condamnarea draconică a celo trei domni numiţi ziarul oficios al guvernanţilor de astăzi ,Cuvântul Ţărănimii­ din 23 Decemvrie a. c. publică un foarte caracteristic articol din care, pentru a se ve­dea mentalitatea acestor oameni noi dar şi anume de­desubturi ale întregii Înscenări, reţinem următoarele : Pentru „Cuvântul Ţărănimii“ procesul din chestiune nu a fost decât o înfrângere liberală „Cuvântul Ţărănimii scrie că­­acest interesant proces merită să fie adus la cunoştinţa onor. public pentru a se putea vedea cât de departe ajunsese In ul­timul timp îngâmfarea liberalilor din Cernăuţi­. Să vedem dlar pe scurt ce este cu această îngâmfare libe­rală ? In procesul furnizorului de cărbuni Radovici îm­­potriva primăriei Cernăuţi, proces derivând dintr’un con­tract încheiat acu 4 ani In urmă, pentru plata a 4.500.000 lei, avocaţii municipiului Cernăuţi, după ce obţinuseră câştig de cauză In primă instanţă, văd primejduită si­­tuaţiunea municipiului in faţa instanţei a doua. Ci află că reclamantul Ra­c­ovici a stăruit pe lângă funcţionarul Buzneanu de la grefa Tribunalului Cernăuţi ca dosa­rul in cauză să fie aşa nume­otat încât repartizarea lui să se facă neapărat la secţiunea l-a a curţi de apel unde judecă d-nii consilieri Ariton, Radovici şi E. Tarnavschi. Ei (avocaţii municipiului Cernăuţi) au tot auzit mereu de la d. Naum, avocatul reclamantului, că nu-i pasă de ceea ce se petrece in primă instanţă, căci instanţa a 11-a, adecă In speţă curtea de apel Cernăuţi, va şti să­dea dreptate. Avocaţii numiţi mai aflară că reclaman­tul i-ar fi informat pe d-nii consilieri ai secţiei I-a a curţii de apel Cernăuţi asupra substratului acestui pro­ces nncâ Înainte de a fi ajuns pendenta această cauză In faţa dumialor. Motivaţi de aceste informaţiuni şi de o serie de impresiuni personale din cursul desbaterii In apel, d-nii avocaţi ai municipiului Cernăuţi, folosindu-se, in inte­resul clientului lor, de dispozitiunile de procedură în vigoare, formulează pe tem­iurile de mai sus şi un cu­vinte absolut urbane şi nejignitoare, o cerere de recu­zare a complectului secţiei l-a a curţii de apel Cer­năuţi. Această cerere redactată de numiţii avocaţi e pre­zentată apoi d-lui primar Dr. R. Cândea spre semnare şi primarul municipiului nostru, consiiat de doi avocaţ cu Îndelungată practică p­ofesională şi desigur suficientă experienţă In materie de procese, semnează şi el cere­rea de recuzare. Iată faptele riguros exact relatate până la cea de a doua parte a problemei asupra căreia vom insista In cele ce urmează. Unde vede aci Cuvântul Ţărăni­mii­ un gest de îngâmfare şi încă liberală ? Cum, re­clamantul Radovici e poate naţ­onal-ţărânist şi dec pro­cesul său contra primăriei Cernăuţi un proces politic antiliberal? Sau poate interesul de a scuti oraşul Cer­năuţi de plata sumei de 4.500 000 lei câtre d. Ra­co­­vici este un interes liberal ? Cum oraşul Cernăuţi cu Întreg patrimoniul său e liberal ? Avocaţii cari au for­mulat cererea de recuzare au avut in vedere interese libe­ale sau anti-naţional-ţârăniste ? Sau, Doamne fe­reşte, insinuaţiunea d-lor dela *Cuvântul Ţărănimii* vrea să acrediteze prin afirmaţiunile sale r­­ati­ve la p­e­­tinsa îngâmfare liberală anume preocupări de natură politică d partid pe seama d-lor magistraţi implicaţi tn chestiune? Refuzăm a-i urma pe d-nii dela oficiosul naţional-ţârănist în această direcţie! Şi mai curând cre­dem a putea stabili pentru orice om de bună credinţă că de partea reprezentanţilor intereselor municipiului Cernăuţi, primar şi avocaţi, a lipsit, atunci când s’au văzut siliţi de Împrejurări să recurgă la mijlocul recu­­zaţiunii, orice preocupare de interese politice de partid şi desigur şi orice acces de îngâmfare, mai ales de aşa zisă îngâmfare liberală. Afirmaţiunile contrar ale gu­vernanţilor naţional-ţârânişti dela ,Cuvântul Ţărănimii“ sunt Încât priveşte primăria Cernăuţi şi pe reprezen­tanţii săi In proces, ridicole şi puerile încercări de a da turnură de politică liberală unui proces impus primă­riei şi In cursul căruia primar şi avocaţi au stăruit să apere cu toate mijloacele legale dreptul municipiului Cernăuţi, nu Insâ al unui partid politic I încât Insă afir­maţiunile oficiosului naţional-țărănist din Cernăuţi, că In speţă s’ar fi violat un conflict politic antiliberal, li vi­zează poate pe magistraţii implicaţi ulterior In procesul penal de care ne ocupăm In cele ce urmează, pentru această lăture a problemei să binevoiască a răspunde d. ministru Dr. T. Sauciuc-Sâveanu, d. ministru de Jus­tiţie Gr Iumian şi arhideştepţii redactori ai „Cuvântu­lui Ţărănimii". Denaturările naţional-ţărăniste In articolul semnalat din ziarul naţional-ţărănist de la Cernăuţi se debitează însă pe această chestiune şi o serie de inexactităţi în fapt. Intre altele autorul ace­stui articol g­vernamental afirmă că primarul şi avo­caţii municipiului Cernăuţi i-au recuzat pe d-nii con­silieri Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi „învinuindu-i că nu sunt imparţiali şi că s’ar lăsa influenţaţi în da­rea deciziunilor acestei secţii.“ Pentru a se vedea cum minte „Cuvântul Ţărănimii“ vom cita în cele ce ur­mează textul exact al celor două motive de recuzare aşa cum sunt redactate în cererea înaintată d-lui prim­­preşedinte al Curţii de Apel din Cernăuţi. Iată textual pentru ce s’a cerut recuzarea d-lor consilieri Ariton, Radovici şi Tarnovschi: 1) Partea reclamantă (adecă furnizorul Radovici) a stăruit pe lângă grefierul Buz­neanu de la tribunal secția lll-a să facă ca dosarul în chestie să fie repartizat în instanța de apel la com­plectul susarătat. 2) Atât reclamantul cât şi reprezen­tantul acestuia au informat încontinuu chiar înainte de ce a ajuns cauza la instanţa de apel pe d-nii consi­lieri susarătaţi despre starea cauzei din litigiu, provo­­cându-i să-şi dea părerea în această pricină Atât cu­prinde motivarea cererii de recuzare şi nimic mai mult ! E o mare şi evidentă deosebire între ceea ce spune cererea de recuzare şi ceea ce insinuă „Cuvântul Ţă­rănimii“, având pretenţia ca prin această mistificare sa scuze oarecum în faţa opiniei publice strania înscenare a acestui proces şi draconica sentinţă dată apoi de ju­decătorul minoritar Osias Plitter. Dar oare cine i-a ru­gat pe aceşti guvernamentali de la „Cuvântul Ţără­nimii“ să încerce o astfel de apărare în publicitate a acestei odioase chestiuni? Sau poate, improvizându-se ei înşişi, în apărători prin inspiraţie proprie, au crezut că servesc prin insinuaţiuni şi mistificări, cauza cuiva, de pildă a magistraţilor de la Curtea de Apel, a jude­cătorului Osias Plitter, a furnizorului de cărbuni Rado­vici etc. ? ?... Vai de aşa servicii, vai de serviciile pe care cu orice preţ ţine să ţi le aducă prostul !... Adevărul în chestiunea anchetei Şi mai afirmă „Cuvântul Ţărănimii“ că de cere­rea de recuzare amint­­ă mai sus s-ar fi sesizat d. mi­nistru de justiţie Gr. Iunian, ordonând o anchetă şi trimiţând pe inspectorul judecătoresc d. Magheru, con­silier la înalta curte de casaţie şi just­ţie, spre a cer­ceta cazul. Şi aci „Cuvântul Ţărănimii“ minte şi mi­stifică, şi iată cum. Este absolut inexact că Ministerul de Justiţie s’a sesizat de la sine chiar numai în urma faptului prezentării cererii de recuzare la preşidenţia curţii de­­apel Cernăuţi. Departe ar mai ajunge mini­sterul de justiţie dacă „s’ar sesiza“ de fiece cerere de recuzare! Adevărul în această chestiune este următo­rul : Recuzarea în scris a d-lor consilieri Ariton, Rado­vici şi E. Tarnovschi s’a făcut la 29 Octombrie 1928. La câteva zile apare în ziarul naţional-ţărănist „Drep­tatea“ din Bucureşti o notiţă de senzaţie, ticluită de cei interesaţi în înscenarea acestui scandal, în care se spune că, în procesul primăriei municipiului Cernăuţi împotriva furnizorului Radovici, primarul Cernăuţilor şi avocaţii primăriei au recuzat pe d-nii consilieri de curte Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi acuzându-i de ve­nalitate ! Să reţinem clar că firul pe care astăzi îl toarce în această chestiune naţional-ţărănistul „Cuvânt al Ţărănimii“ de la Cernăuţi porneşte de la naţional­­ţărănista „Dreptate“ din Bucureşti. Notiţa aceasta din „Dreptatea“ de la Bucureşti, cuprinzând insinuarea că la Cernăuţi judecători de la curtea de apel ar fi fost acuzaţi de venalitate, a par­venit d-lui Gr. Iunian, ministrul de justiţie, care — se ştie — a dat anume ordine în această chestiune. Asu­pra capitolului acestor ordine ministeriale naţional-ţără­niste, motivate de insinuaţiunile şi mistificările presei oficioase naţional-ţărăniste, vom reveni după ce pro­blema va fi fost discutată cu amploarea pe care o me­rită în parlament Deocamdată am ţinut să evidenţiem interdependenţa între ceea ce inventează şi insinuă presa guvernamentală naţional-ţărănistă şi ceea ce pentru ace­eaşi presă înseamnă apoi că Justiţia îşi face datoria, înfrângând trufia liberală“­­... Concepţii naţional-ţărăniste despre onoa­rea magistraţilor Fapt este că, după apariţia tendenţioasei notiţe din naţional-ţărănista ,Dreptate“ de la Bucureşti, so­seşte în anchetă la Cernăuţi de consilier la înalta curte de Casaţie şi inspector judecătoresc Magheru, începe deci anchetarea cazului şi „deştepţii“ de la „Cuvântul Ţărănimii“ scriu textual despre efectele anchetei pre­cum urmează: „... Consilierii susarătaţi sunt aflaţi la înălţimea lor de magistraţi superiori, şi în consecinţă simţindu-se adânc jigniţi în sentimentele şi onoarea lor intentează o acţiune penală în contra calomniatori­lor1‘... Va să zică după concepţia naţional-ţărănistă de la „Cuvântul Ţărănimii“ „consilierii susarătaţi“ abia după ce fură „aflaţi la înălţimea lor de magistraţi superiori“ s’au simţit „în consecinţă“ jigniţi în „sentimentele şi onoarea lor“ etc.... Nostimă idee mai au aceşti pamfle­tari naţional-ţărănişti despre onoare şi modul ei de re­paraţie, şi într’adevăr d-nii consilieri Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi n’au de loc motive să Ie fie recunoscă­tori pentru felul cum sunt susţinuţi ! Rezultatul anchetei Dar să ne întoarcem la ancheta d-lui inspector Magheru. Rezultatul acestei anchete şi raportul d-lui Magheru nu sunt cunoscute până astăzi, deşi în cauză avurăm şi faimosul proces penal desbătut în faţa judecătoriei mixte Cernăuţi la 18 Decem­vrie 1928. Această anchetă şi raportul prezentat de­­pe urma ei ministerului de justiţie vor ajunge la cunoştinţa publică abia cu prilejul discutării acestei afaceri în parlament. Până atunci rămâne să discutăm problema numai pe baza faptelor cunoscute şi să reţinem ca fir conducător că şi ancheta din chestiune a fost provocată de notiţa alarmantă şi calomnioasă apă­rută în oficiosul naţional-ţărănist „Dreptatea“ din Bucureşti. De la proces civil la proces penal Şi, iată-ne dar ajunşi de la procesul civil dintre primăria Cernăuţi şi furnizorul Radovici pentru plata a 4.500.000 lei, la procesul penal dintre d-nii con­silieri Ariton, Radovici şi E. Tarnovschi ca acuzatori particulari şi d-nii primar Dr. R. Cândea şi avocaţii Dr. M. Menczer şi Dr. H. Scharf ca inculpaţi. Aşa cum prezintă „Cuvântul Ţărănimii“ chestiunea s’ar părea că geneza acestui memorabil proces penal n’ar avea la bază nici un ordin dat de autorităţile superioare magistraţilor reclamanţi. Ori astăzi se ştie din comunicarea făcută de d-l consilier Radovici în desbaterea din 18 Decemvrie 1928 că d-nii consilieri reclamanţi au primit ordin să reclame în justiţie îm­potriva calomnierii de venalitate lansate prin coloanele ziarului naţional-ţărănist „Dreptatea“ din Bucureşti. Ordinul respectiv al ministerului de justiţie viza forma şi fondul acuzaţiunii aşa cum fusese lansată de zia­rul „Dreptatea“ nu de cererea de recuzare a incul­paţilor. E dar lesne de înţeles de ce „Cuvântul Ţără­nimii“ încearcă să treacă tiptil peste această lăture a problemei. Totuşi un ordin se dăduse. Ceva ca în preajma unei furtuni se condenzase deasupra palatului de justiţie din Cernăuţi. Astăzi ştim din „Cuvântul Ţără­nimii“ ce anume: îngâmfarea liberală trebue în­frântă 11... Şi „Cuvântul Ţărănimii“, prea vesel de marea „înfrângere a trufiei liberale“ obţinute prin o nemai­văzută înfrângere a legalităţii şi omeniei, se face a aduce relatări „de spirit“ asupra desbaterii din 18 Decemvrie 1928 a acestui proces de pomină. Cică d-l primar Cândea „n’a îndrăznit“ să apară în faţa judecătoriei ci l-a trimis pe d-l avocat Dr. A. Morariu „ca să cerşească milă în faţa instanţei.“ Iată dar că, după concepţia d-lor de la „Cuvântul Ţărănimii“, a apare în faţa instanţelor de judecată este un act de „îndrăzneală“, chiar dacă eşti inculpat într-o biată cauză de acţiune particulară! Sau poate d­nii de la „Cuvântul Ţărănimii“ au totuşi dreptate! ?... Căci judecând după felul cum a fost judecat acest proces se putea întâmpla ca — după cum spunea unul din victimele acestei înscenări — inculpaţii să fi fost condamnaţi în mod definitiv la muncă silnică pe viaţă, fără drept de opoziţie, de apel sau recurs, şi deci trimişi imediat la Ocnele Mari! Mai ştii ce putea să se întâmple ! ?... Şi atunci, desigur, în această ipoteză, inculpaţii trebuiau să fie oameni­­cu adevărat curajoşi pentru a îndrăzni să apară în faţa judecătorului Osias Plitter!... Dar „Cuvântul Ţărănimii“ afirmă că avocatul d-lui primar Dr. Cândea ar fi „cerşit milă în faţa instanţei“ — este aidoma fraza utilizată de d-l con­silier Radovici în filipica d-sale acuzare făcută în instanţă. Adevărul în această chestiune este că d-l avocat Dr. A. Morariu a arătat în faţa instanţei că d-l primar Dr. R. Cândea a semnat în perfectă bună credinţă un act ce i-a fost prezentat de cei doi avo­caţi pledanţi în procesul ştiut; că d-lui primar Dr. Cândea nici prin gând nu i-a trecut să jignească pe d-nii consilieri reclamanţi; că d-sa nici nu-şi putea închipui că, urmând cererii d-lor avocaţi de a înde­plini un act de procedură întru apărarea legitimă a intereselor municipiului Cernăuţi, ar putea fi implicat într-un proces penal ca acesta. Pe aceste motive şi referindu-se la textul legii şi la decizii ale Curţii de Casaţie d-1 avocat Dr. A. Morariu a cerut achitareaa d-lui primar Dr. R. Cândea. Dar d-1 avocat Dr. A. Morariu a insistat şi asupra celeilalte laturi a che­stiunii, a laturei ei stranii şi de inadmisibilitate principială. S’a spus de cătră d-1 Dr. A. Morariu în instanţă că procesul acesta este, aşa cum fusese pornit, ceva unic în felul său; că acest proces e de natură a provoca un grav conflict principial între magistraţi şi avocaţi; că urmările procesului acestuia nu vor fi bune şi că pornirea ce se manifesta din capul locului împotriva inculpaţilor nu poate să ducă decât la absurd şi la scandal. D-l Dr. A. Morariu nu a cerşit milă pentru d-l primar Dr. Cândea, ci dim­potrivă, prevăzând clar urmările ce trebuiau să vină după urma felului cum începuse şi cum era forţată această urmărire penală, le-a atras atenţiunea d-lor consilieri reclamanţi asupra a ceea ce în mod fatal trebuia să urmeze după o eventuală condamnare a acuzaţilor şi, desigur şi în interesul dumialor şi al prestigiului magistraturii, i-a sfătuit să se declare mulţumiţi cu lămuririle date în instanţă de toţi in­culpaţii că n’au avut intenţiunea să-i jignească şi deci să se desiste de orice altă urmărire. Aceasta înseamnă, domnilor de la „Cuvăntul Tăranimu­, că d-l primar Dr. R. Cândea a cerşit milă în faţa in­­stanţei prin avocatul ce-l reprezintă ?...

Next