Glasul Bucovinei, iulie 1939 (Anul 22, nr. 5657-5681)

1939-07-01 / nr. 5657

Pag. 2 No. 5657 vă menţine viguros In timpuri de surmenaj guma de mestecat Wrigley calmează gâtul dvs. şi vă menţine viciu. Mestecarea gumei Wrigley constitue calea naturală pentru dinţi sănătoşi şi tari. întăreşte gingiile. Cumpăraţi chiar azi câteva pacheţele de gumă de mestecat WRIGLEY 23086 Vesta higolemiei (Rador). — M. S. Regele s’a înapoiat în Capitală aseară la ora 23, venind dela serbă* rîle ce s’au desfăşurat la Neamţ. In gara Mor goşoaia, Suveranul a fost întâmpinat şi salutat de d-nii M. Ghelmegeanu, ministrul lucrărilor publice şi comunicaţiilor, gen. Ilasievici, şeful Casei Militare a M. S. Regelui, baron Flondor, mareşalul Palatului.* (Rador). — M. S. Regele va primi astăzi comisiile Camerei şi Senatului cu adresa de răspuns la mesaj.* (Rador). — Preşedintele Senatului înştiin­ţează pe d-nii senatori că viitoarea şedinţă va fi Marţi 4 Iulie la ora 16 şi nu Vineri 30 Iunie, cum se anunţase. -------------------«•••------------------­ Majorarea pensiilor invalizilor ia se va face cu începere data 1 Iulie Bucureşti, 30 (Rador). Ministerul apărării raţionale aduce la cunoştinţă invalizilor de răsboi, grade inferioare (r vizuiţi şi, clasaţi cu 60, 40, 20 la suta invaliditate, conf. legii din 10 Octombrie 1932) că dela 1 Iulie 1939 li se majoreeză pensiile la cotele stabilite de art. 6 și 7 din legea din 1932. * Biciclete DÜRKOPP Biciclete DÜRKOPP Biciclete DÜRKOPP fcEOMIPft & CO. S. A. Cernăuți, Iancu Flondor 19 2308r v­mm: n m uliiiihiiii 'i i. ^ ui comitet al itetimii (intram „C. Ponta“ Suceava Reuniunea muzicală-dramatică „Ciprian Po­­rumbescu“ din Suceava, întrunită în adunarea generală ordinară. Luni, 26 iunie a. c.) şi-a ales pe anul admin. 1939/40, următorul comitet: preşedinte : Şt. Pavelescu ; vicepreşedinte : Gh. Doroftei, institutor î. r.; secretar: Vespazian Velehorschi, preot; casier: dr. Cristea Saco, avocat; bibliotecar: Dimitrie Filip, funcţ. Adţia fin. ; econom: d-na Lucreţia D. Filip; membri fără funcţie: Leontie Moţoc, primarul Sucevei, d-na Marta V. Velehorschi, şi Maxim Boşcoianu, lector bisericesc. Comisia revizuitoare: preşe­dinte: Grigore Sotniţchi, arhidiacon, Const. Brăteanu, revizor şcolar şi Emilian Popinciuc, avocat; juriul muzical: Victor Morariu, prof. univ., dr. L. Wachtel, preş. Trib., Const. Teo­dosiu, prof. sec., Aurel Bar, comisar de poliție, Şt. Pavelescu şi D. Filip. Rezultatul examenelor în scris la bacalaureat De la liceul „Aron Pumnul“ Comisiunea 44 de la liceul „Aron Pumnul“ în conferinţa de ori seară, sub preşedinţia d-lui prof. univ. Ilie Bacinschi a dat următorul re­­zultat la examenul de bacalaureat în scris : Din 113 candidaţi prezentaţi, au reuşit 102. ----------------------------------------­ GLASUL BUCOVINEI Sâmbătă 1 Iulie 1939 O placă comemorativă pentru Mihai Emin­eseu la Cernăuţi La şcoala unde marele poet şi-a făcut cei dintâi ani de studii telm­­orul I circulaţie In comuna Şebutinţi din judeţul Hotin s’a înregistrat un accident mortal de circulaţie. Săteanul Matei Harobaros aflându­-se cu o căruţa în drum spre moară, caii s'au speriat de o maşină şi*au luat*o la fugă, Harobaros a căzut între picioarele cailor, cari l*au călcat omorându*l. N’au trecut nici două săptâmăni de când s’a împlinit jumătatea de veac dela moartea lui Eminescu, şi asistăm la Cernăuţi la a treia comemorare a lui, începutul­­ a făcut universitatea Carolina, iar la o săptămână a fost urmată de Liga culturală. Miercuri a fost organizată o nouă come­morare a lui Eminescu, prin punerea unei plăci comemorative la o şcoală pe unde a învăţat Eminescu. Se ştie că cei dintâi ani de şcoală i-a făcut Eminescu la Cernăuţi, in anii 1859 şi 1860 Eminescu a frecventat şcoala primară la Cernăuţi, şi anume actuala şcoală primară din str. G­ra­ Prezan. Asociaţia învăţătorilor din municipiul Cer­năuţi de sub preşedinţia d-lui inst. G. Ucra­­ineţ şi-a impus ca o frumoasă datorie de a fixa această urmă eminesciană în Cernăuţi, pu­nând o placă comemorativă la şcoala din str. G-ral Prezan. Desvelirea acestei plăci s’a făcut ori dimineaţă printr’o solemnitate simplă, dar impunătoare. Solemnitatea La orele 11 dim. s’a adunat în faţa şcoli o mulţime mare de cetăţeni. Din partea rezi­­denţiei regale a participat secretarul general dr. N. Lupu, din partea armatei d. general H. Dimitriu, comandantul diviziei, împreună cu şeful statului major, it. col. Cristescu, din par­tea societăţii pentru cultură, vice­preşedinţii Em. Iliuţ şi C. Loghin, din partea Ligii cultu­rale, secretarul general prof. I. Mandiuc, din partea primăriei, vice-primarul col. Cantemir, din partea inspectoratului şcolar insp. sec. Ţur­­can, din partea Strajii Ţârii prof. Gr. Raţiu, comandant de legiune, din partea Serviciului Social, director Narly, insp. gen. Ifrim It. col. C. Ionescu, comandantul pieţii, secr. gen. I. Negura, apoi prof. Ip. Tarnavschi, directorul şcolii normale de bălţi prof. Enescu, Bolocan, profesori, mulţi învăţători precum grupul de profesori şi învăţători participanţi la Săptămâ­na pedagogică. Cuvântările înainte de începerea serviciului divin, d. Gh. Ucraineţ, preşedintele Asociaţiei învăţăto­rilor din municipiu, rosteşte câteva cuvinte de omagiu pentru Eminescu, căruia învăţătorimea cernăteţeană îi închină această placă comemo­rativă. D. Ucraineţ desveleşte placa şi o încre­dinţează directorului şcoli spre bună păstrare. D. Il. Gramatovici, directorul şcolii pri­mare „I. Litviniuc“, se simte fericit de a lua în primire această placă şi promite că o va păstra cu cinste. Un sobor de preoţi alcătuit din păr. V. Berariu, O. Soroceanu şi Em. Boca, a oficiat actul sfinţirii plăcii. Răspunsurile la serviciul divin le-a dat un cor de învăţători, condus de d. E. Braha, încheind actul divin, păr. predicator Ol. Soroceanu a desfăşurat în cuvinte simple sin­teza operei lui Eminescu, lămurind rostul şi semnificaţia acestei înălţătoare serbări. D. E. Goraş, revizorul şcolar al jud. Cer­năuţi, rosteşte o cuvântare în care prinde me­ritele lui Eminescu pentru şcoala. D. director Em. Iliuţ, vice-preşedintele so­cietăţii pentru cultură, arată legăturile ce au existat între această societate şi între A. Pumnul şi M. Eminescu. Paşii lui Eminescu pe aici au trecut, glasul lui pe aici a răsunat, iar în acest Cernăuţi nu există stradă, în care numele lui să nu evoce amintiri trainice. In biblioteca Societăţii pentru cultură se găsesc o mulţime de cărţi, pe car degetele a­­cestui minunat copil le-au foiletat de atâtea ori.­in numele societăţii pentru cultură se în­chină în faţa acestui gest nobil al învăţătorimii. D. prof. I. Mandliuc aduce omagiul de re­cunoştinţă al Ligii culturale, care îşi datoreşte însăşi existenţa dogmei naţionaliste, lui Emi­nescu. După aceasta asistenţa a intrat înlăuntrul şcolii. Intr’o clasă frumos împodobită cu ver­deaţă şi steaguri tricolore şi străjereşti au fost expuse pe o masă matricolele şcolare din anii 1859 şi 1860, unde a trecut ca elev. Michael Eminowicz născut în 6 Dec. 1850 la Botoșani ----------------£«••---------------­ Terorismul din Palestina Manifestul rectorului Universi­tăţii şi a Marelui Rabin Ierusalim 29 (Rador). Rectorul Uni­ver­si­­tăţii şi numeroşi mari rabini au publicat un manifest prin care condamnă categoric tero­rismul la care se dedeau evreii în Palestina. Manifestul subliniază că actele de violenţă ale evreilor silesc pe arabi să treacă la represalii. Ele­minează în acelaş timp poziţiile politice ale evreilor faţă de Anglia şi faţă de demo­­craţii şi pot ţări pe evrei într’un răsboi civil. Documentul se termină cu recomandaţia ca elementele turbulente să fie izolate. Publicatiune Se publică spre cunoştinţa generală că în ziua de 7 iulie a. c. ora 10 a. m. se va vinde cu licitaţia publică la Cernăuţi Piaţa Ghica Vodă No. 3 averea mobilă urmărită a casei Partidului Naţional Ţărănesc S. A. compusă din diferite maşini tipografice, material tipo­­grafic, precum şi mobilier tipografic şi altele anume specificate în procesele verbale de ur­­mărire spre despăgubirea domnului Nicolai Lencu, Josef Hubert, Samoil Hostiuc, Mihalina Dominovsca, Mihai Cepiciuc, Gheorghe Babteş, Rudolf Medved, Flora Cercavschi, Victor Timingeru, Petru Grabovschi, Ilie Corduban și Leon Rusu. 23095 Vânzarea se va face numai pe bani gata.

Next