Inainte, iunie 1951 (Anul 8, nr. 1973-1998)

1951-06-10 / nr. 1981

0 ¹ HF Wt7*- Noi victorii ale frontului păcii 0 300.000.000 de semnături au fost așternute până în prezent în întreaga lume pe Apelul pen­tru un Pact al Păcii, de când Apelul a fost lansat! Această ci­fră vorbește cu tărie despre fap­tul că idee­a unnui Pact al Păcii între cele cinci puteri a devenit un bun al masselor, însuflețin­­d­u-le să ia în propriile lor mâini cauza menținerii păcii și să o a­­pere până la capăt. * Campania pentru un Pact al Păcii ridică mișcarea mondială a partizanilor păcii — cea mai măreață mișcare a timpurilor noastre, — pe o treaptă nouă, mult mai înaltă. Pături mereu mai largi ale populației, indife­rent de naționalitate, apartenen­ță politică sau religioasă, îngroa­șă rândurile luptătorilor activi pentru cauza păcii. Popoarele întăresc semntura pusă pe Apel prin eroice ac­țiuni de paralizare a pregătiri­lor de război. Vitejia Raymondei Dien­niu este un caz izolat. A­­cum c­ateva zile, trei patrioți danezi au barat cu trupul lor calea unor treb­uri care transpir­tau arme americane livrate Da­nemarcei. In lupta împotriva răz­boiului, partizanii păcii dau mi­nunate pilde de eroism­ în massă. Gata de orice sacrificii, popoarele se împotrivesc aplicării pactului războinic al Atlanticului îndrep­tat împotriva Uniunii Sovietice, a țărilor de democrație populară, împotriva existenței și libertății popoarelor! Nu este țară p­e lu­me unde să nu clocotească ura aprigă împotriva prădalnicului și sângerosului imperialism ameri­can. Creșterea numerică și crește­rea combativității antiimperialis­­te a forțelor păcii constituie as­tăzi caracteristica principală a vieții internaționale. Recentele alegeri din Italia și Sicilia sunt încă o mărturie vie a acestei creșteri. Câtă larmă de­șănțată n’au făcut oficinile de propagandă imperialiste în legă­tură cu așa zisa „scădere a in­fluenței comuniștilor” în țările planului Marshall. Și iată rezul­tatele alegerilor: partidul guver­namental al lui de Gas­peri, a­­gentura italiană a imperialiștilor americani, a pierdut în Nordul Italiei și in Sicilia 1.540.000 vo­turi în comparație cu alegerile din 18 Aprilie 1948. In schimb, nu există oraș sau sat, în care blocul popular (comuniști, socia­liști, elemente de stânga fără de partid) să fi pierdut voturi. In ciuda teroar­ei și a excrocherii lor electorale, în Italia de Nord, blo­cul popular a obținut 36,3 la sută I d­in voturi față de 30,8 la la sută în 1948, iar în Sicilia cu 180.000 de voturi mai mult a decât în 1948. Poporul italian votat împotriva imperialis­mului, împotriva pactului A­­ntlanntic, împotriva războiului! Pe drept cuvânt, ziarul ame­rican „New York Times” scria plin de amărăciune: „Voturile obținute de coaliția comuniștilor și socialiștilor de stânga dove­­desc, că, cu toată suma de 1.300.000 dolari cheltuiți de Sta­tele Unite în Italia în cadrul planului Marshall, un număr i­­mens de italieni văd în progra­mtele partidelor de stânga mij­locul de a-și­ ridica nivelul de trai” — și ar fi trebuit să a­­dauge „ mijlocul de a împiedica deslănțuirea războiului pe care imperialiștii americani vor să-l a­­bată asupra omenirii. înrobito­rul „plan Marshall” — a cărui esență reacționară și agresivă a fost demascată de la început de partidele comuniste — a suferit un eșec rușinos în încercarea lui de a amăgi popoarele Europei Apusene. Succesul forțelor popu­lare din Italia constitue un se­rios avertisment pentru ațâță­torii la război imperialiști! Aceeași cruntă dezamăgire pro­voacă imperialiștilor americani referendumul popular împotriva remilitarizării Germaniei Occi­dentale. Cu toată interdicția or­donată de marionetele de la Bonn, referendumul se desfășoară pe teritoriul Germaniei Occidentale și în Berlinul Apusean, iar pri­mele rezultate arată că 91,5 la sută di­n participanți s’au decla­rat împotriva remilitarizării. In R. D. Germană, referendu­mul, desfășurat într’o atmosfe­ră de puternic entuziasm, a în­semnat o strălucită mărturie a voinței de pace a poporului german. După rezultatele pro­vizorii, 99,42 la sută din cetă­țeni au participat la referendum și dintre ei 95,98 la sută ș’au pronunțat împotriva remilitari­zării Germaniei și pentru înche­ierea tratatului de pace cu Ger­mania in 1951. Usturătoare pal­mă pe obrajii Hitlerilor ameri­cani! Acelaș proces de creștere și de intensificare a luptei pentru pace, împletită cu lupta împo­triva sărăcirii ma­selor munci­toare provocate de cursa nebu­nească a înarmărilor, se desfă­șoară cu putere nu chiar bâr­logul ațâțătorilor la război. De la un an la altul crește mișcarea grevistă in Statele Unite. In ciu­da legii anitimuncitorești Taft­ Hartley, în 1950 au avut loc 4700 de greve la care au partici­pat circa 2.750.000 muncitori. In comparație cu 1949 numărul grevelor a crescut cu 30 la sută. Anul acesta proporția este și mai mare. Flacăra mișcării greviste și an­­tifranch­iste aprinsă în Martie, la Barcelona, nu s’a stins niciurn moment; „sigura” Spanie se do­vedește și ea „teren minat’’’ pen­tru pla­nurile agresorilor. Regi­murile fasciste din Spania fran­­chistă, din Iugoslavia, aflată sub călcâiul călăului Tito, din Turcia, și Grecia, regimuri susținute pe baionete americane, nu sunt de­cât piloni putrezi ai coaliției a­­gresorilor. In atât de mare măsură a fost alarmat imperialismul america­­no-englez de amploarea mișcării populare anticolonialiste din I­­ran, încât a găsit că este necesar ca însăși căpetenia agenților mi­liardarilor americani, Truman, să intervină cu brutalitate în aface­rile interne ale Iranului. Poporul iranian își afirmă îrisă cu tăr­e hotărîrea de a izgoni definitiv pe jefuitorii imperialiști. Evenimen­tele di­n Iran ilustrează grăitor procesul continuu de descompu­nere a imperialismului în țările dependente și coloniale. Eroicul popor coreean, care cu sprijinul frățesc al voluntarilor chinezi dă lovituri puternice hoardelor cotropitoare, a devenit steagul luptei pentru libertate și independență a popoarelor din Vietnam, Malaya, Birmania, etc. Ardem pământul sub picioarele colonizatorilor! Eliberarea pașnică a poporului tibeta­n­ și reîntoarcerea lui în familia popoarelor chineze, re­zultat al politicii de pace a RP­ Chineze, reprezintă o înfrângere serioasă a planurilor imperialiste în Asia și o victorie a întregului lagăr al păcii. Lupta pentru pace a popoare­lor își­­ trage izvorul de forță și (continuare în pag. 4-a) .­ Articol de ionii apărut in „Scân­teia" Nr. 2060. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­— ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL TIM-R. ȘI AL STATULUI POPULAR REGIONAL DOLJ • ANUL VIII. NR. 1981i 4 PAGINI 4 LEI DUMINICĂ 10 IUNIe 1931 Contribuția noastră la cauza păcii Muncitorii, tehnicienii și func­ționarii f­abricei de postav „Ol­tenia” văz­ând Apelul lansat de către­ Comitetul Permanent de luptă pentru Pace, au pornit la acțiune pentru strângerea semnă­turilor pentru un Pact al Păcii. Cu toți și-au exprimat voința dârză de a zădărnici mârșavele planuri de război ale imperiali­știlor americani și engl­ezi. Tot pentru a aduce o contri­buție însemnată luptei pentru pace, muncitorii și tehnicienii fa­br­icei de postav „Oltenia” au pus în practică aplicarea metodelor stahamoviștilor sovietici ca Mel­­nicov la secția filatură și altele. Semnând Apelul oame­nii muncii de la fabrica de postav „Oltenia” și-au luat angajamentul să muncească mai cu spor pentru a termina la timp sarcinile ce le revin din Planul Cincinal factor activ în lupta pentru pace. Comitetul de luptă pentru pace din fabrica de postav „"Oltenia”, Au semnat toți cetățenii din comună In munca sa, Comitetul de luptă pentru pace din communa Baldovinești raionul Balș a în­tâmpinat peste tot voe bună și o voință de nestrămutat la toți cetățenii cinstiți de a lupta pen­tru pace. Atât la vârstnici cât și la tineret s’a făcut simțită o dra­goste nețărmurită pentru pace și spre o viață mai bună. Au semnat bătrâni, femei și copii iar pe fața lor se putea ve­dea un zâmbet de seninătate ce oglindea, voința lor de pace iar când semnau spuneau: „Vrem pa­ce, trăiască pacea”. Lucrând în felul acesta Co­mitetul de luptă pentru pace din comuna Baldovinești raionul Balș, a reușit ca prin munca ce a de­pus-o să obțină un număr de 1675 de semnături în această co­mună, semnături ce reprezintă sută la sută pe toți cetățenii cinstiți d­in comună. Aceasta fiind o nouă dovadă că luptând pen­tru pace, noi oamenii mun­i­ vom întâmpina cu rezultate cât mai bune strângerea recoltelor din a­­nul acesta, dându-ne cotele către Stat cu toată dragostea noastră ce-o avem pentru Patrie. Comitetul de luptă pentru pace comuna Baldovinești, raionul Balș. CifLI* in pag ill­a. Viața de Partid Critica și autocritica, arma de întărire și desvoltare a Partidului nostru in pag. iv­a. Să întărim unitatea în lupta pentru pace! Siria refuză „ajutorul*’ american in numele vieții „Schimbul păcii“ ia metalurgica „7 Noembrie“ „Noroc bun tovarăși, astăzi a­­vem „schimbul păcii”. Să arătăm cu această ocazie dragostea fier­binte ce o purtăm marei Uniuni Sovietice, stegarul luptei pentru pace, să arătăm imperialiștilor că noi oamenii muncii întărim semnă­tura pusă pe Apelul Păcii și vom lupta cu pacea să învingă răz­boiul”, acestea sunt cuvintele ce și le spuneau muncitorii și teh­nicienii fabricei metalurgice „7 Noembrie” în dimineața zilei de 9 Iunie, înainte de a începe lucrul. In secția turnătorie lucrul era în toi. In cubil cu fonta încinsă la o temperatură de 1500 grade aș­tepta să ia drumul fermelor pen­tru a se transforma în piese ne­­cesare fabricilor și agriculturiii Pa­triei noastre. In urustul macaralei ce poate ridica 8.000 kgr., turnăto­rii formari, cubiliștii, maestrul sec­ției, inginerul șef, directorul și se­cretarul organizației de bază în strânsă colaborare, se avântau să dea viață angajamentului de a depăși cel mai înalt vârf de pro­ducție realizat până atunci. Munceau cu spor turnătorii să realizeze 38.000 kgf. fontă, adică cu 18 tone mai mult decât preve­deau sarcinile de plan pe a­­ceasta zi. La fel ca în întreaga țară, în fabricile și întreprinderile orașului Craiova, muncitorii și tehnicienii au organizat „schim­buri ale păcii", manifestându-și astfel hotărîrea lor nesdrunci­­nată de a apăra cauza păcii, de a lupta până la capăt pen­tru obținerea celui mai de preț bun al popoarelor — PACEA, Pantalie Ion și Negoiță Dumi­tru turnători fruntași, se avântau în a termina cât mai repede și în cele mai bune condițiuni o masă de recoacere de 5000 kgr. și un capac de recoacere de 3000 kgr. necesare fabricei de laminoare „Nicolae Cristea” din Galați. In această zi turnătorii s’au an­gajat să termine și două­ lrigo­­tiere de câte 2200 kgr. pentru uzi­nele „Sovrommetgl”-Reșița. Cu multă dragoste lucra comunistul Pavel Nifov, tată a patru copii, la o fermă pentru un piston de com­presor în greutate de 400 kgf. — In ziua „schimbului păcii”, voiu termina pistonul și în loc de 100 ore câte am alocate îl voiu da gata în numai 20 ore, strâduin­­du-mă să întăresc astfel semnă­tura pusă pe Apelul Păcii” ne-a spus acesta. „Să întărim semnăturile noas­tre pe Apelul Păcii prin noui vic­torii în producție” era lozinca ce o afișaseră muncitorii secției coc­­sarie. Sub această lozincă coc­­sarii desfășurând larg întrecerea socialistă au obținut încă din pri­mele ore ale dimineții în cadrul „schimbului păcii” rodnice rezul­tate. Cocsarii Pistrițu Gheorghe, Negrea Dobre, Radu Vasile, Sán­dor Alexandru, Stoian Constantin și Pavel St. Florea, din echipa co­munistului Ion Cârjaliu, decorat cu „Medalia Muncii” reușiseră a-și scoate într’o singură oră 6000 kgr. cocs din trei retorte, dând astfel cu 5250 kgr. mai mult cocs decât era programat într’o oră. In patru ore, secția cocsârie a reușit sa dea cu 7.200 kgr. cocs peste prevederi. Muncind cu spor, dând încă din primele ore ale „schimbului pă­cii” produse peste plan, muncitorii și tehnicienii de la „7 Noembrie” și-au dovedit încă o dată dragos­tea fierbinte pe o poartă Partidu­lui, conducătorului nostru scump tovarășul Gheorghe Gheorghiu- Dej, lupta hotârîtâ pentru apărarea păcii și întărirea Patriei noastre scumpe, Republica Populară Ro­mână. Un prilej deosebit de manifestare a voinței de luptă pentru pace Textiliștii dela fabrica de con­fecții „I. C. Frimu” s’au pregătit cu o deosebită grijă pentru ziua „schimbului păcii”­. Cu două zile înainte ei au început să-și pună la punct toate mașinile, pregă­­tindu-și și materialele pentru ziua record de 9 Iunie a.c. De cum intri pe ușă îți apar în față lozinci pentru pace și un anunț mare scris frumos care spu­ne că astăzi e zi record pentru toți muncitorii, în cinstea păcii. La ora 7 dimineața muncitorii și tehnicienii au început să lu­creze efectiv. Nenumărate mun­citoare și-au împodobit locul de producție cu flori albe și purpurii, maci roșii, care vin să aducă o atmosferă plăcută și veselă în ziua aceasta mare. Un entuziasm măreț a cuprins întrea­ga fabrică de la un capăt la al­tul și nu se aude decât țăcăni­turi de mașină mânuite de oame­nii harnici. Din prima oră a schimbului s’a putut vedea că banda a VlI-a a depășit sarcinile de plan cu 20 la sută, obținând steagul de fruntașă pe fabrică. Până la ora 11 toți muncitorii din banda V-a condusă de tov. Dogaru Ion­­gu realizat cea mai mare parte din programul zilnic, cu sută la sută peste pl­an, cucerind în ora doua și a treia steagul de fruntașă. Tov. Crișu Vasile s’a străduit mult pentru a-și îndeplini sarcinile și angajamentul luat de a da cu sută la sută mai mult peste plan. El are doi­ copii pe care vrea să-i vadă mari. ..Pe Alexandra o va face doctoriță fiindcă învață bine și astăzi Partidul ajută pe mun­citori ca să-și învețe copiii, dân­­du-li-se posibilitate să studieze în școlile cele mai înalte din țara noastră”. De aceea, el luptă pen­tru pace și a reușit să-și reali­zeze angajamentul luat, fiind bucuros că alături de milioanele de muncitori din lumea întreagă își aduce și el mica lui contri­buție. In ziua schimbului păcii, ute­­mistul Grecu Nicolae s'a trezit mai de dimineață și a pornit gră­bit spre fabrică pentru a fi gata cu toate lucrurile la ora fixată. El vrea ca astăzi să dea mai mult peste plan și așa cum întreaga bandă a V-a în care lucrează și-a luat angajamentul, de a depăși planul în această zi, el nu vrea să rămână mai prejos și contri­buind cu elanul lui tineresc sa sprijine banda de a m­erge tot mai înainte. El nu vrea război, e tânăr și dorește pacea. El vede că numai în timp de pace i se vor putea realiza toate visurile lui tinerești, pentru viitorul însorit ce-i aș­teaptă pe toți oamenii muncii din țara noastră în drum spre construirea socialismului. Nici muncitoarea Dincă Con­stanța din banda Vit­a n’a ră­mas mai pe urmă și alături de ceilalți contribue și ea la depă­șirea planului, fiindcă știe că a­­duce războiul, de pe urma căruia și-a pierdut soțul. Succesul oamenilor muncii din fabrica „I. C. Frimu”, sun­t un rezultat al dragostei de care sunt pătrunși toți oamenii cinstiți din lumea întreagă, de a lupta pentru pace fiind partizani activi în marele front al luptei pentru pace din lumea întreagă. El ÎNVAȚĂ LIMBA LUI LENIN ȘI STALIN In raionul Balș, din inițiativa comitetului raional ARLUS, au luat ființă numeroase cursuri popu­lare de limba rusă, care sunt urmate de oameni ai muncii, dornici de a învăța limba lui Lenin și Stalin. In clișeu, un aspect din sala de curs, unde învață limba rusă, activiștii Comitetului raional de partid Balș. Tovarășa Panțucu Elena a început să scrie ș­i să citească în limba rusă. Primele cuvinte care le scrie pe tablă sunt: „Stalin înseamnă pace”. Sucese în producție la ,,Partizanul 41 Intensificând întrecerea socia­listă, muncitorii și tehnicienii de la fabrica de paste făinoase „Partizanul” au realizat sarcinile de plan în cursul lunei Mai în proporție de 101,7 la sută. In secția ambalaj, în cursul lunei Mai s’a evidențiat prin munca desfășurată tov. Vasilica Vasile precum și utemista Gioană Constanța. In urma ca­lificării lor pe locul de producție cu ajutorul metodei Kollear, ele au realizat planul în proporție de 111—114 la sută. Muncitorii fruntași și tehni­cienii, au contribuit din plin la calificarea tovarășilor lor de muncă, astfel încât în urma cursurilor de calificare tov. Or­­honie Gheorghița și Migamie E­­lena și-au ridicat cunoștințele profesionale și în prezent lucrea­ză­ la mașinile Bü­hler.

Next