Inainte, iulie 1958 (Anul 15, nr. 4160-4185)
1958-07-22 / nr. 4177
li Pagina 2 însemnări de la I. M S. „Electroputere“ Entuziasm, conștiinciozitate și cîteva condiții ce se cer îmbunătățite Zilele acestea, am stat de vorbă cu un grup de oameni entuziaști, iur colectiv de medici bine sudat, cu preocupări multiple. Aici în centrul atenției tuturor e omul, care trebuie înapoiat cu repeziciune producției, din nou puternic și plin de avînt. Acest colectiv de medici are sub îngrijirea sa un spital obișnuit, cu saloane pentru pacienți, cu cabinete pentru consultații, cu farmacie și personal auxiliar. In salonul pentru femei am găsit trei muncitoare: Anțam Elena, tehniciană, Popescu Elena ștanțatoare, Cotoran Paula bobinatoare. Sub supravegherea sorii Dumitrescu Georgeta, pacientele se simt bine și sînt mulțumite de îngrijirea ce li se acordă. In salonul pentru bărbați am găsit un tînăr de 16 ani, elev la școala profesională în anul III, pe nume Cîlțan Nicolae. Doctorul care mă însoțea, Grigoroiu Constantin, a înțeles probabil privirea mea contrariată deoarece, ca în orice spital, mă așteptam să văd bolnavi din abundență. — Intenția noastră este să redăm cît mai repede uzinei oamenii pe care ii „răpim“ nu pentru mult timp. Și reușim. Chiar acum de dimineață, am avut cinci ieșiri din spital. Apoi muncitorii au nivelul politic și profesional ridicat. Nu ni se întîmplă cazuri de sustragere de la muncă pe motiv de boală. In cabinetul de stomatologie, medicul Eugen Stănescu, mi-a declarat mulțumit că are instrumentele necesare pentru executarea profesiunii sale : — Îmi lipseau acele de nerv: ele nu se fabrică în țară și erau greu de obținut. Acum le am. In laborator se execută toate analizele de uz curent pentru policlinică și spital. Pentru înjghebarea lui, tot meritul revine medicului Buzduceanu Emilia. In plus, ea a calificat pe locul de muncă pe sora laborantă Preda Elena. Realizări sunt multe la I.M..5. „Electroputere" și oamenii sunt activi, pasionați. Dar asta nu este totul. Munca lor, deseori cunoaște piedici. Și poate dacă ele ar fi înlăturate prin străduința unora, atunci și, medicii, și pacienții ar avea o satisfacție în plus. Medicii pentru că nu ar mai privi sala de chirurgie veșnic. încuiată din cauza lipsei unui medic chirurg, pacienții pentru că nu ar mai fi nevoiți să alerge în oraș pentru o intervenție chirurgicală. Tovarășa Emilia Buzduceanu nu s-ar mai plînge de lipsă de spațiu și de lipsă de personal. (Pentru laborator e solicitat un chimist). O parte din lipsuri și-ar găsi rezolvarea. Bucătăria și sala de mese, puțin încăpătoare și incomod situate, necesitatea unei săli spațioase de consult, toate acestea ar putea fi mutate într-o aripă a spitalului care stă neterminată de cinci ani și mai bine. Nu știm ce socotesc cei din conducerea întreprinderii atunci cînd lasă materialul de construcție să se irosească, iar plăcile de teracote pentru sobe să fie călcate în picioare. Neglijență, comoditate, sau lipsă de atenție față de avutul obștesc ? De ce baia începută acum trei luni nu se mai termină odată și de ce uzina proprie a uzinelor „Electroputere" dă spitalului apă numai timp de două ore ? Este cazul ca conducerea uzinelor să dovedească mai multă preocupare față de condițiile în care funcționează spitalul. Și nu ne îndoim că o va face cît mai curînd. M. VASILESCU în întîmpinarea zilei de 23 August Oameni care dau viață cifrelor... (Urmare din pag. l a) — Ați uitat să ne vorbiți despre creșterea indicelui de productivitate a muncii. — Acolo stăm și mai bine, planificat avem ca în perioada 1 ianuarie — 22 august a. c., să obținem o creștere de 4,2 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Ei bine, după 1 Mai, noi am sporit această cifră la 4,8 la suta. In momentul de față ea arată 6,9 la sută. Vă rog să nu uitați că sîntem de abia în a treia decadă a lunii iulie. Intr-adevăr făcînd o scurtă constatare reiese clar următorul fapt: încă de la data de 15 iulie muncitorii de la „E C. Frimu“ au raportat partidului nu numai că au îndeplinit angajamentele, dar că le-au și depășit. l L-am întrebat pe tov. Eugen Arabu: Vreți să ne relatați cîteva din măsurile tehnico-organizatorice care au concurat la obținerea acestor rezultate ? — Cu plăcere. Iată cîteva mai importante : s-au instruit muncitorii măsurători și calculatori, pentru extinderea celor mai bune mînuiri de executare și calculare ; s-a elaborat un plan pentru cuprinderea preparatului croitului, la toate produsele; s-au organizat brigăzi de calitate , s-a îmbunătățit și simplificat sistemul de decontare a manoperei pentru lucrările în acord și ultima măsură foarte importantă — s-a legat permanent munca de agitație și cea culturală de sarcinile de producție, de generalizarea muncii fruntașilor și inovatorilor. In lupta permanentă pentru depășirea tuturor indicilor de plan, organizația de bază PMR a sprijinit necontenit munca de agitație, dusă în rndul muncitorilor. De altfel, pe primul plan al întrecerii s-au situat comuniștii... — Fiindcă a venit vorba de muncitori, am vrea să cunoaștem cîțiva oameni care au dat viață cifrelor. — Să mergem în secții. Am purces la drum. Am intrat în secții și apoi am însemnat în carnet: comunistul Moise Berceanu, Florea Berceanu, Valerien Abbanescu.~comunista Maria Popescu, Maria Sandu... — Ce să scriu despre ei ? — S-au luat la întrecere cu normele, i-au ajutat și pe alții să se ridice la nivelul lor, într-un cuvînt sînt oameni cu care întreprinderea noastră se mîndrește. — Cu cît și-au depășit normele zilnice ? — Cu peste 25—30 la sută. Toți ? — Bineînțeles, încheierea reportajului de față mi-a sugerat-o răspunsul întreprinderii la chemarea lansată de „Țesătura" Iași. Iată-1 : colectivul întreprinderii noastre, îndrumat permanent de organizația de partid și mobilizat în întrecerea socialistă, va lupta pentru a da patriei confecții mai multe, mai bune și mai ieftine, aducînd astfel partea sa de contribuție la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. Destul de edificator! I. DOBRESCU ÎNAINTE Discufiele* locul le muncă Intr-o pauză, comunistul Vîrlan Ion maistru principal la sectorul II prelucrător al uzinei „7 Noiembrie" discutind cu un grup de muncitori despre îndeplinirea angajamentelor luate in cinstea zilei de 23 August. Colectiviștii — primii la terminarea treieratului Luptînd pentru a strînge la timp și fără pierderi recolta de păioase din anul acesta, membrii gospodăriilor colective din raionul Gura Jiului au terminat la timp recoltatul. Acum ei au intensificat tot mai mult ritmul treieratului. Colectiviștii din comunele Comoșteni, Daneți, Ostroveni și Gighera, au terminat complet treieratul tuturor păioaselor. La cele trei gospodării colective din comuna Gighera s-au obținut producții destul de mari. Așa de pildă, colectiviștii de la GAC „Grigore Preoteasa" au realizat o producție medie de 1600 kg. la hectar, iar cei din GAC „Nicolae Bălcescu“ satul Zăval au realizat 1700 kg. grîu la hectar. Imediat ce au terminat treieratul, colectiviștii din raionul Gura Jiului au și transportat la bazele de recepție plata muncilor S.M.T. și obligațiile contractuale: N. BIȚU și GH. NEACȘU corespondenți. Pe urmele materialelor nepublicate Corespondentul nostru voluntar din comuna Bobicești raionul Balș scria ziarului că agenția poștală, prin salariații săi, nu mai face abonamentele solicitate de cetățeni la diverse publicații, pe considerentul că ar fi îndeplinit planul. In răspunsul ce l-a trimis la redacție Direcția regională P.T.T.R. Craiova ne confirmă justețea lipsurilor sezisate. Stan Năstasie din cadrul agenției poștale Bobicești, a fost pedepsit cu „mustrare scrisă cu avertisment” și pierderea sporului de vechime pe 3 luni de zile, pentru faptul că el se face vinovat de această lipsă. Un grup de cititori din comuna Zorlești raionul Novaci, ne 6ezisa că moașa comunală Ioana Ionescu neglijează malenea profesională, ocupîndu-se mai mult de probleme cu caracter personal. Sfatul popular raional Novaci, căruia i s-a trimis sezisarea spre rezolvare, ne comunică că cele sezisate sunt adevărate, iar pentru remedierea acestor lipsuri, a foat luată următoarea măsură: intr-o ședință ce a avut loc la centrul de raion cu tot personalul medico-sanitar, moașa comunală Ioana Ionescu a fost aspru criticată și ea s-a angajat că-și va schimba atitudinea față de muncă. * Din Cujmir, un corespondent voluntar scria acum cîteva zile în urmă redacției despre lipsa de preocupare gospodărească din partea sfatului popular comunal Cujmir, care nu a luat măsuri pentru repararea acoperișului casei raionale de cultură. Organul în drept ne confirmă justețea celor sezisate și ne comunică că s-au luat măsuri pentru repararea casei de cultură din Cujmir. * In comuna Rudari, raionul Plenița, de multă vreme instalațiile unei băi stăteau aruncate la voia întîmiplării fără ca cineva să le acorde vreo atenție, — scria un corespondent voluntar. Sfatul popular raional Plenița, în răspunsul pe care ni l-a trimis, ne confirmă că cele sezisate sunt adevărate și că s-au luat măsuri prin sfatul popular al comunei Rudari ca aceste instalații să fie păstrate în condițiuni bune, urmînd a fi folosite în curînd pentru construcția unei băi Comunale; * AGENDA ZILEI CINEMATOGRAFE „Maxim Gorki": Chemarea văzduhului. „23 August. Rîndunica. „30 Decembrie": In luna de miere. „Tineretului": Melodii nemuritoare. „8 Mai" Coordonate necunoscute. Buletin meteorologic Timpul probabil pentru următoarele 24 de ore. Vremea se menține inimoasă dar nestabilă, cu cerul variabil, mai mult noroi ziua cînd se vor semnala averse locale de ploaie însoțite de descărcări electrice. Vînt slab pînă la potrivit din sectorul sud-estic. Temperatura staționară ; noaptea minimele vor fi cuprinse între 16—20 grade, iar ziua maximele vor urca pînă la 28—30 grade. (Centrul meteorologic Craiova) Noaptea la aria colectiviștilor S-a inserat de mult. Singure, străjuind liniștea nopții, luminile Calafatului își oglindesc chipul in undele bătrâciului fluviu. încolo, se pare că totul doarme... Dar, dacă nu te-ai culcat totuși și asculți mai atent in liniștea nopții, de undeva de la marginea orașului vei auzi deslușit un zgomot de batoză. Zumzetul acesta surdeni reaminti spusele unui cunoscut: La gospodăria colectivă „Grivița roșie" din Calafat se treieră și noaptea ! Vrind să le cunosc hărnicia, mi-am îndreptat pașii intr-acolo împreună cu instructorul de partid Ion Ștefănescu, încă de cu seară, așa cum am aflat pe arie, intrase la riad ceata a 3-a condusă de colectivista fruntașă Paula Resteanu. Aproape peste tot erau numai femei: sus pe batoză la dezlegatul snopilor, la paie, la încărcatul sacilor, dar absolut peste tot, cele 17 colectiviste din echipă dovedesc o hărnicie rar intilnită. Coșarul Ion Singuran, abia prididește să anuice snopii dezlegați de colectivistele Sevastița Turtea și Maria lui Ciuperceanu. Cu mișcări sigure, ele prind zdravăn snopii ridicați în furcă și cu o singură smucitură de cutii, retează legătura de paie, se apleacă apoi și cu amîndouă brațele ridică snopul dezlegat și-l pun la indenting coșarului. După ce îndeasă cițiva snopi în batoză, Ion Singuran se oprește cîteva clipe și răsuflă; apoi mai bagă un snop... și încă altul... Batoza înfulecă cu nesaț snop după snop. ! ■ Ia lumina unui bec. Opriții lui Gherghmiu, ce se află jos Ungălada in care curg boabele, ajută Anei Tănăseanu să umple cu gria auriu niște saci. In timp ce umplu sacii, etc glumesc și rid pe seama lui Constantin abia prididește să Bădica, care abiacare la camion sacii dolofani și grei. M-am retras apoi cu președintele gospodăriei intr-un colț al ariei Nu de altceva, dar un lucru îmi era neclar : unde-ar fi ceilalți bărbați din gospodărie ? —■ Sunt cu atelajele la cărat de gria, iuii spuse președintele. Stogurile astea pe care le vedeți pe arie, nu sunt decit o parte din griad recoltat. Pină acum abia am treierat recolta de pe 60 hectare de grîu și mai avem incă pe alita grămadă pe cimp. De aceea, încheie el, ne-am organizat in așa fel munca nicit să putem treiera și noaptea. — Dacă vom lucra tot așa, complectă un alt colectivist ce stătuse pînă acum de o parte, sperăm că in vreo 7—8 zile și tot atîtea nopți să terminăm treieratul. După cîteva clipe de tăcere reluă: — Ș-apoi... pe răcoare se lucrează mult mai ușor decit pe căldură. Ascultam cele spuse de colectiviștii de la „Grivița roșie" și in sinea mea cugetam, ce bine ar fi dacă și ceilalți colectiviști și întovărășiți din raion ar treiera și noaptea. Batozele ar fi eliberate mai repede ; s-ar câștiga mai multe zile bune de lucru și pe deasupra treieratul s-ar face cu pierderi mai puține. »..Deodată un fluierat prelung m-a făcut să tresar. Am întrebat nedumerit : — ■Dar ce s-a uitimplat ? — P h! nimic deosebit, începe ridicatul paielor. Ani spuse Calm președintele. — ?/... — Ca să ușurăm munca, îmi explică el văzindu-mă că nu-s lămurit, să scutim oamenii de eforturi inutile, am făcut rost de un motor vechi de betonieră, l-am reparat și uite, acum îl folosim la ridicatul paielor pe șiră. Pentru a-l porni sau opri in timpul nopții, ne folosim de fluieratul pe care îl auzirăți. Intr-adevăr, cocoțat pe o șiră uriașă, șirarul șef Ion Patru își reluase activitatea un moment... întreruptă doar pentru Un maldăr mare de paie tocmai urca încet spre vârful șirei cu o casă cu etaj. După un alt fluierat tot așa de strident, grămada de paie se opri din mersul ei și cit ai număra pină la douăzeci, cele câteva femei o și imprăștiaseră in mod uniform. Am cercetat toată instalația: e simplă, dar ingenioasă... O adevărată inovație. Și aită deosebire este între aria pe care o știam din copilărie și aceasta pe care o vedeam acum, aria celor înfrățiți . Tirziu de tot ne-ai îîviat rămas bun de la harnicii colectiviști și am plecat. Zumzetul batozei ne-a mai însoțit o bucată de drum, iar becurile de la arie ne priviră din ce in ce mai palid și pină la urmă nu se mai văzură. M. STĂNESCU * ANUNȚ Se aduce la cunoștința publicului : în timpul nopții bolnavii suferind de afecțiuni acute ale dinților, primesc îngrijire de urgență la policlinica nr. 1 str. Severinului nr. 18, prin serviciul de gardă stomatologic. I. C. R. M. Craiova strada Karl Marx nr. 24 publică pierderea scrisorii de trăsură C.F.R. nr. 132131 din 10 noiembrie 1957 emisă de Uzinele Cugir pentru destinatar I.C.R.M. Craiova cuprinzînd 4.250 kg. mașini de cusut încărcate în vagonul nr. 102.433. O declară nulă și fără valoare în mina oricărei persoane s-ar afla. Articole de galanterie și lenjerie bărbătească găsiți în toate magazinele CCL PRODUSE INDUSTRIALE din Craiova, precum și la magazinul specializat din Calea Lenin nr. 53. La Casa de cultură a sindicatelor Artiștii amatori repetă — Nu-i bine ! încă odată !... Și replicile se aud iar. — Ia sfîrșit, bine. Luați o pauză de 10 minute ! Am profitat de această mică pauză, pentru a mă adresa actorului emerit Ovidiu Rocoș, care este în același timp, responsabilul cercului dramatic de la Casa de cultură a sindicatelor din Craiova. — Ce se repetă ? — Repetăm actul trei din piesa „Sosesc deseară" de Tudor Mușatescu. După cum vezi, sîntem încă la „masă". In repertoriu mai avem inclusă și piesa „Dezertorul“ de Mihail Sorbul, care este o reluare, dar cu o nouă garnitură de interpreți. — Amîndouă piesele sînt în regia dv. ? — Da! Amîndouă. — Spuneți-mi maestre, după cîte știu sînteți și profesor la Școala populară de artă. Cum vă împăcați cu munca de actor, profesor și regizor ? — La teatru am intrat în concediu pînă la începerea repetițiilor pentru viitoarea stagiune, la Școala populară de artă mi-am scos promoția, iar aici, după cum vezi, repet... Am aflat că la Casa de cultură, tov. Ovidiu Rocoș, un neobosit îndrumător, face această muncă voluntar. Și pe drept cuvînt ea constituie pentru el o mulțumire sufletească. De altfel, elevii lui sînt și ei entuziaști. Majoritatea sînt în producție. După orele de servici, vin aici să se ia la întrecere, de data asta, cu replicile, să transpire din belșug pînă să audă acel bine, foarte bine... Maestrul mi-a spus: — Nici cînd în viața mea n-am observat această sete de cultură, pentru frumos, pentru a cunoaște cît mai mult. Revoluția culturală a descătușat mințile și sufletele. Cum să nu muncești cu ei, să le îndrumi fragilele lor căutări pentru artă ? L-am întrebat: Veți face probabil un turneu în regiune cu piesele ? — Da. Desigur. Consider că regiunea noastră este foarte puțin deservită de activitatea Teatrului Național din Craiova. De altfel, ei zic și o scuză, nici nu pot pleca în regiune cu montări de mare anvergură, așa cum are teatrul nostru în repertoriu. Nu sunt nici scene așa de mari, și apoi este foarte greu să transporți decorul. De aceea, noi am inclus în repertoriu piese care se pot ușor juca pe scenele căminelor culturale și care cer minimum de transport. L-am întrerupt: — M-ar interesa perspectivele de viitor ale acestui cerc dramatic ? Ce puteți să-mi spuneți despre aceasta ? — Noi vrem să constituim nucleul unui ansamblu artistic de tineret. Sunt sigur că vom reuși să facem acest lucru, pentru că avem la dispoziție tot ce ne trebuie. Mă refer la această casă de cultură, la tinerii entuziaști din oraș care ar putea fi atrași în această muncă de culturalizare — Ansamblul ar putea fi permanent, nu ? — Bineînțeles. Inchipuiți-vă ce prestigiu ar putea să capete acest ansamblu și alte talente ar putea descoperite și îndrumate. Să nu drezi deți că ceea ce vorbesc este o himeră ; mai curînd, înființarea acestui ansamblu depinde de timp. — Sperăm că acest timp se va reduce la 1 an maximum ? — Poate mai puțin, poate mai mult. Cert este, că ce a fost greu a fost deja făcut pînă acum, începutul a fost într-adevăr foarte greu. Ca orice început. Și cum nu ne lipsesc oamenii și condițiile optime... Cele 10 minute trecuseră. T am mai răpit maestrului încă 2 minute rugîndu-i să-mi spună numele cîtorva Interpreți. Tatăl: Nicolae Stanică, Tind Popescu, Marius Paraschivescu, Mihai Istrati și alții. O ultimă întrebare: Ce puteți să ne spuneți despre ei și pe cînd premiera la „Sosesc deseară"? — Sînt tineri buni, talentați. Majoritatea utemiști. Unii lucrează în alimentația publică, unii în CFR, alții în fabrici... — Ați uitat să-mi spuneți pe Cînd premiera ? — In jurul datei de 23 August. După cum vezi, vrem să ne prezentăm și noi cu ceva la aniversarea celor 14 ani de viață liberă. M-am despărțit de acest mănunchi de entuziaști, le-am urat succes și le-am promis că nu voi lipsi de la |.r”"r r~ ZffSi: ’ 1 Bi Ca I Vizitați restaurantul „V MARADIA“ la str. Karl Marx nr. 0 f 37, unde veți fi & X X serviți în fiecare zi la prînz cu mîncă 7 ruri calde și reci. Seara grătar special. Se servesc vinuri de Segarcea și bere la sticlă și halbă. =.......... ........... "■ no-rj înștiințare Se aduce la cunoștință că execuția coșeritului devenind obligatorie in baza deciziei nr. 329/1958 a sfatului popular oraș Craiova, pe toată raza orașului plata se va face numai la încasatorii întreprinderii (COȘARII NEAVIND DREPTUL A INCASA BANI). DECI NU ACHITAȚI TAXA DE COȘERIT DECIT ÎNCASATORILOR ÎNTREPRINDERII ȘI NUMAI PE BAZA DE CHITANȚA CU ȘTAMPILA ÎNTREPRINDERII DE GOSPODĂRIE ORĂȘENEASCA CRAIOVA. IN MOD GRATUIT, pentru tragerile speciale Loto-Central din ultimele patru luni, au fost distribuite 551 ceasornice de aur, nichel etc. 321 televizoare și aparate de radio, 128 covoare plușate, 151 aragaze cu trei ochiuri și butelie, 83 mașini de cusut, 60 frigidere și răcitoare, 28 mașini de spălat rufe, 150 biciclete, 5 motociclete, 32.869 metri țesături de bumbac și mătase, 1.188 metri stofă etc., etc. Prilejul de a fi posesorul unor importante premii suplimentare în obiecte, fără a plăti nimic în plus față de prețul obișnuit al biletelor Loto Central, vi se oferă și dumneavoastră la tragerea specială de vineri 25 iulie, la care se vor extrage: 9 numere pentru premiile de categoriile I-a— VII-a și speciale A, B, C, 3 numere pentru premiile suplimentare I și X; 5 numere pentru premiile suplimentare în obiecte. i Cumopărați-vă din vreme biletele pentru tragerea specială Lor Centrali de vineri 25 iulie. â.