Inainte, iulie 1964 (Anul 21, nr. 6016-6042)

1964-07-22 / nr. 6034

ANUL XXI — Nr. 6034 4 PAGINI 20 BANI MIERCURI 22 IULIE 1964 IN NUMĂRUL DE AZI. •— La strîngerea fînețelor —• răspundere și maximum de ope­rativitate­­ (pag. 1 și 2-a). — De vorbă cu alegătorii (pag. 6-a). — Din istoricul acestor locuri. Zorile vîrstei vechi a pietrei pe pămintul­­ Olteniei (pag. 2-a). — Două decenii de viață nouă în raionul Corabia (pag. 3-a). — Tratativele pentru dezarma­re (pag. 4-a). — 22 iulie — a 20-a aniver­­sare a eliberării Poloniei (pag. 4-a)­ — Situația din Guyana brita­nică (pag. 4-a). — Mic documentar. Gambia (pag. 4-a). , — O nouă fază a tratativelor privind soluționarea crizei de glu­veri din Italia (pag. 4-a). Buna organizare a muncii — cheia succeselor Secția mecanică din cadrul Uzinelor „Electroputere“ Craiova determină în bună parte ritmicitatea și chiar reali­­zarea sarcinilor de plan ce revin sec­țiilor montaj general LDE și mașini ro­tative pentru care se execută prelucră­rile mecanice la toate reperele și suban­­samblele. Avînd în vedere faptul că pla­­nul de producție al celor două secții pe care le deservește mecanica, a crescut anul acesta cu 45 la sută la LDE și cu 30 la sută la mașini rotative față de anul trecut. In fața colectivului secției mecanice s.a pus imperios problema mai bunei organizări a procesului de fabricație. La începutul anului în curs, când s-au dezbătut sarcinile de plan, muncitorii, maiștrii, tehnicienii și ingi­nerii din această secție, ținînd seama de descoperirea și valorificarea mai efecti­vă a rezervelor interne în scopul creș­terii productivității muncii, îmbunătăți­rii calității producției și obținerii unor însemnate economii, s-au angajat să re­­alizeze sarcinile de plan anuale la pro­ducția marfă cu 15 zile mai devreme, să execute peste plan piesele și suban­­samblele pentru două generatoare și cinci motoare de curent alternativ și să economisească materiale în valoare de 300.000 lei. Pentru înfăptuirea acestor sarcini sporite de plan și a angajamentelor luate, colectivul secției respective, sub îndrumarea organizațiilor de bază, a luat o serie de măsuri tehnico-organiza­torice. Mai întâi s-au asigurat trei schim­­buri pe toate mașinile grele care erau prea mult solicitate. Dar pentru ca un muncitor să poată cunoaște și folosi la întreaga capacitate mașinile-unelte, a necesitat ca timp de trei luni, cei mai pregătiți muncitori să sprijine concret un număr de circa 30 tovarăși de-ai lor de muncă spre a se iniția pe aceste ma­șini. O parte din mașini erau foarte mult solicitate în execuția diferitelor o­­perații, în timp ce altele nu erau încăr­cate la capacitatea lor reală. Trecerea unor operații de pe aceste mașini pe altele, a necesitat executarea unor dis­pozitive de prindere și centrare a pie­selor. Așa de exemplu, s-a conceput și confecționat dispozitivul pentru strunji­­rea locașului de lagăr la carcasele mo­torului de tracțiune, fapt ce a permis trecerea acestei operații pe un strung paralel. Totodată, subansamblul colec­tor de la generatorul principal LDE, s-a trecut de pe un strung Karusel pe un strung paralel. Complexitatea și precizia pieselor ce se execută în secția mecanică asigură un bun teren pentru aplicarea tehnicii noi și a tehnologiei avansate. Iovan Florea care lucrează la operația de mortezare a carcaselor motorului de tracțiune împreună cu un colectiv, în urma unui studiu minuțios, a propus confecționarea unui dispozitiv de prin­­dere a două cuțite care execută simul­tan operații similare, asigurînd crește­rea productivității muncii cu circa 50 la sută, tot la fel, tovarășii Teodor Bu­­gariu și Mih­­ai Cioc — tehnicieni, au conceput un dom­ special pentru pre­lucrarea, dintr-o prindere, a corpului ro­­tor de la generatorul principal LDF. Avantajul constă în aceea că s-a asigu­rat o calitate superioară la operațiile respective și s-a redus timpul de exe­cuție cu aproximativ 30 la sută. Prin reamplasarea unor mașini în locurile corespunzătoare și montarea de noi ma­șini aduse în uzină, s-a asigurat orga­nizarea producției în flux tehnologic la axele și rotoarele motoarelor electrice și este în curs de amenajare o linie tehnologică pentru finisarea carcaselor motoarelor de tracțiune LDE. Pentru folosirea mai deplină a ca­pacității mașinilor și în scopul creșterii productivității muncii, la numeroase ma­șini din secție, muncitorii aplică me­toda preluării lucrului din mers. Aceas­ta dă posibilitatea să se asigure o con­­tinuitate a lucrărilor începute, să înlă­ture timpii neproductivi prin schimba­rea, fixarea și centrarea pieselor și a sculelor. La strunjirea corpului rotor al generatorului de curent operație cu pre­cizie de ordinul micronilor lucrează strungarul Constantin Michițeje. De multă vreme, cu toată pretenția mare a lucrărilor, acest harnic și priceput mun­citor, n-a avut nici un fel de remanieri la piesele lucrate de el. Pe baza reali­­zărilor obținute în întrecerea socialistă o treime din muncitorii productivi ai secției, adică aproape 120 de tovarăși, pe luna iunie a.c., au fost confirmați evidențiați. Printre aceștia se numără Hie Spiridon de la linia de axe unde se aplică cu succes metoda de tăiere rapidă a metalului. Buia Dumitru — re­­glor la atelierul prese, unde s-au reali­­zat cele mai mari economii de materi­ale, Ionescu Mircea, Ion Scrieciu, An­ton Dobre, Mihai Moțaru și alții. Un aport deosebit la îndeplinirea sarcini­lor de plan cît și a angajamentelor luate și-au adus și cadrele tehnico-ingi­­nerești. Acestea au rezolvat numeroase probleme tehnice dificile, ca de exem­­plu: asigurarea paralelismului și pla­­neității la carcasele motorului de trac­țiune, îmbunătățirea calității prelucrării la scutul parte colector de la acest mo­tor și la axele motoarelor de curent al­ternativ tip MSA de 500 și 630 k­V. Măsurile tehnice și organizatorice a­­plicate au condus la îmbunătățirea per­manentă a procesului de producție, lu­cru dovedit și de faptul că s-a redus ciclul de fabricație la principalele ru­pere ce se execută în secție. De exem­plu, dacă anul trecut în medie se pre­lucrau lunar repere și subansamble pen­tru 30 bucăți motoare tracțiune și cinci generatoare, anul acesta se prelu­crează în medie pe lună repere și sub­ansamble pentru 50 motoare și nouă­ zece generatoare de curent electric. Colecti­vul secției mecanică luptă în continuare cu avînt sporit pentru a descoperi și pune în valoare noi rezerve interne ca­re să conducă nemijlocit la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe anul 1964 și a mobilizatoarelor angajamen­te luate în cinstea celei de-a XX-a ani­versări a eliberării patriei. VICTOR MUU, coresp. (Pentru concurs) Fabrica de prefabricate din beton Cer­nele pozitul de produse finite, manevrarea prefabricatelor în de- S-ra terminat recoltatul și iei raionul Băilești Pînă în seara zilei de 21 iu­lie a.c., strînsul recoltei în regiunea noastră se realizase pe 86,5 la sută din suprafața cultivată cu grîu, ceea ce înseamnă că din 3­51.866 ha s-a recoltat grîul de pe 304.457 ha. Alături de raioanele Calafat, Corabia și Segarcea care au terminat mai demult strînsul recoltei, se numără și raionul Băi­­lești. In acest raion, datorită folosirii tuturor forțelor și mijloace­lor, a timpului bun de lucru, s-a reușit să se termine în întregime strînsul recoltei de pe cele 25.293 ha cultivate cu grîu, 182 ha cu secară, 382 ha cu orz, 1200 ha cu mazăre. In același timp, au fost executate arături pe 4790 ha și însămînțate plante furajere în mi­riști pe 602 ha. Pe terminate cu strînsul recoltei se află și raionul Caracal­. La data amintită, în raionul respectiv grîul a fost strîns de pe 32.152 ha din cele 33.387 ha cultivate. De asemenea, în raionul Craiova, unde recoltatul păioaselor se află într-un stadiu mai a­­vansat, s-a strîns grîul de pe 29.139 ha din 34.615 ha, iar în raionul Vînju Mare de pe 26.213 ha din 28.706 ha. Există toate condițiile ca prin folosirea în mai bune condiții decît pînă acum a combinelor, a celorlalte mijloace mecanizate, a tuturor forțelor din gospodăriile colective să terminăm strînsul recoltei într-o perioadă cît mai scurtă de timp, să intensificăm la maximum ritmul treieratului, să folosim un număr mai mare de tractoare la executarea arăturilor de vară și a celorlalte lucrări care se fac pentru recolta viitoare. Peste planul de producție Pe primele șase luni la I.R.I.L. Tr. Severin, productivitatea muncii a crescut față de plan cu 27,7 la sută, iar economiile la prețul de cost realizate se ridică la 130.000 lei. în a­­ceeași perioadă s-au obținut și peste 18.000 lei beneficii. Organizîndu-și mai bine munca față de perioada corespun­zătoare a anului trecut, colectivul în­treprinderii amintite a dat peste plan 2.184 tone piatră spartă, 5970 mc nisip, 3320 mc pietriș ciuruit și peste 1050 mc bolovani de rîu. Există toate con­dițiile ca angajamentul luat în cinstea marii aniversări să fie depășit cu mult. ALEXANDRU ROATA, coresp. la strîngerea fînețelor - răspundere SI MAXIMUM DE OPERATIVITATE! 9 — Raid-anchetă organizat de redacția ziarului în raioanele Tg. Jiu și Gilort — Necesitatea creșterii efectivelor de animale și mărirea productivității lor impune asigurarea unei bogate și consistente baze furajere. In balanța furajeră a unităților agricole socialis­te îndeosebi din raioanele de nord, fi­­nețele naturale au o mare pondere. De aceea, cositul fînețelor, cînd ierbu­rile dominante ajung la î­nceputul înspicării, uscarea și de­pozitarea lor în cele mai bune con­diții sunt sarcini de mare răspundere și de o deosebită actualitate a or­ganelor de partid, de stat, agricole, a tuturor unităților agricole socialiste. Redacția ziarului „înainte" a or­ganizat zilele trecute un raid-anchetă în raioanele Tg. Jiu și Gilort, urmă­rind felul cum se execută cosi­tul fînețelor naturale, uscarea și de­pozitarea lor. în cele ce urmează, redăm o pa­rte din constatările de pe teren. Inainteai­ podăriei colective Mihai Tabacu. Grijă, organizare la strîngerea tine­relor găsim și la gospodăria colectivă din comuna Moi. Tot in ziua de 17 iulie, vreo 20 de cosași ca Va­­sile Șendriu, Dumitru Fîrță, Ion Stoi­­can, I­lie Fîrță, dăduseră gata ultimele hectare de finețe. In timpul optim, 201 ha cu finețe au fost cosite. S-au depozi­tat 265 tone furaje. Cantitatea totală va fi mult mai mare căci producția promite a fi în jur de 3000 kg la ha. Cum a fost posibil să se strîngă final in timp record ? Consiliul de conduce­re al gospodăriei colective de aici a a­­plicat și la această muncă cointeresa­rea materială. Grijă față de strîngerea fînețelor, organizare bună la cosit, transport și depozitare găsim și la gos­podăriile colective din Cîrbești, Ciuper­­ceni, Mătăsari. B. IONAȘCU 1­I TE­LEGRAMă tovarășului WLADYSLAW GOMU­LKA Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez Tovarășulu­i ALEKSANDER ZA­WADZKI Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Polone Tovarășului JOZEF CYRANKIEWICZ Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Polone DRAGI TOVARĂȘI, VARȘOVIA Cu prilejul celei de-a 20-a aniversări a eliberării Poloniei, în numele Co­mitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, al Consiliului de Stat, al Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române, al poporului romín și al nostru personal, vă transmitem dv., și prin dumneavoastră poporului polonez, un cald salut tovărășesc și cele mai cordiale felicitări. Poporul român împărtășește din toată inima bucuria poporului frate polo­­nez, care sub conducerea Partidului Muncitoresc Unit Polonez întimpină a­­ceastă glorioasă aniversare cu noi și importante succese în dezvoltarea multila­­­terală a patriei sale. Avem convingerea că relațiile de colaborare rodnică statornicite între țările noastre socialiste se vor dezvolta necontenit spre binele popoarelor român și polonez, al cauzei socialismului și păcii în lume. De ziua marii sărbători naționale a R. P. Polone, vă urăm dragi tovarăși, dumneavoastră și întregului popor polonez, noi succese pe drumul prosperității și înfloririi continue a Poloniei socialiste, GHEORGHE GHEORGHIU.DEJ Prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Președintele Consiliului de Stat al Republicii Populare Române ION GHEORGHE MAURER Președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Romíne (Ifi Ő­ tIL )/ //înfăptuiri în cei 20 de ani­­ ...aceasta a fost tema concursului : „Cine știe, cîștigă“ organizat de Comitetul U.T.M. de la C.I.L. Tg. Jiu, la care au asistat peste 250 tineri muncitori din toate sectoarele de activitate ale complexului. Cele mai bune răspunsuri le-au dat tov. Angela Po­­pescu, de la fabrica de placaj, Chirilă Milcu, de la fabrica de parchete, Nicolae Constantinescu și Dumitru Badea, de la fabrica de placaj. Concursul a fost urmat de un frumos program artistic. Asemenea concursuri, menite să contribuie la cunoaș­­terea de către tineri a marilor realizări obținute de po­­porul nostru in cei 20 de ani de la eliberare, vor fi organi­zate la C.I.L. și în continuare. Z. PODARIȚA coresp. CL it din Inexcursie Cu câteva zile în urmă, cu spri­­jinul secției de prevederi sociale a Sfatului popular raional Strehaia, casa de ajutor re­ciproc din Stre­haia a organi­­zat o frumoasă și interesantă ex­­cursie. C. BOBOCEL,­ ­ O­­i LL tt t Un nou local de școală Zilele acestea, colectiviștii brigada de construcții a G.A.C comuna Verbița, raionul Calafat, au terminat un nou local de școală. Noua construcție se adaugă unei alte școli construită în anii puterii populare și a fost realizată prin con­tribuția voluntară a colectiviștilor din comună. Din rîndul constructori­­lor merită să fie evidențiați tova­rășii Roșoga A­­lexandru, Căciu­­lan Constantin, Badea Vasile și Badea Iancu. FLORIN SAVA, coresp. încă un bloc dat în folosință Recent, pe strada George Enescu din Craiova s.a dat în folosință un bloc care cuprinde parter și două etaje destinat filialei Institutului de studii și proiectări fores­tiere. Prin darea în folosință a acestui local s-au asigurat condiții optime de muncă pentru proiectanții de aci, con­­tribuind astfel la elaborarea unor proiecte de calitate pri­­vind amenajarea pădurilor și construirea de noi drumuri forestiere. M. COJOCARU, coresp. din din Magazin cu autoservire Nu de­­mult, în orașul Strehaia s-a dat în folosință un magazin cu auto­servire. Magazinul a fost dotat cu mobilier nou, adecvat magazinelor cu autoservire și este bine aprovizionat cu mărfurile solicitate de consuma­­tori. B. CONSTANTIN coresp. Cercuri artistice pentru amatori La Casa de cultură a sindicatelor din Craiova funcționează cercuri de acordeon, pictură, vioară, pian și balet pentru copii. De curînd, au fost inițiate aici și două cercuri pentru adulți : de acor­­deon și de pictură, sub conducerea unor profesori de specialitate. Măsuri uitate în sertare Dacă mergi la sediul gospodăriei colective din Săcelu raionul Gilort ți se vorbește cu lux de amănunte despre măsu­rile care au fost luate pentru cosirea, trans­portarea și depozitarea la timp a fînețelor natu­rale. Numai că între a­­ceste măsuri puse pe hîr­­tie și realitatea de pe teren este o mare dife­rență. In ziua de 17 iu­lie, cei din conducerea gospodăriei respective susțineau că se lucrează la cosit în punctele „Bo­­baia", „Ciurila", „Suru­­pați" și „Bereasca", îm­preună cu tov. Constan­tin Andrița, contabilul gospodăriei, am mers pe la unele din aceste punc­te. Deși era în jurul o­­rei și, deci în plină zi de lucru, n-am găsit la cosit nici măcar un om. Undeva pe o uliță a sa­tului, brigadierul Con­stantin Savu, lăsase ca­lul legat la o poartă și intrase într-o casă, cine știe după ce interese per­sonale. Găsindu-l, ne-a spus : „Nu știu ce-o să fa­cem și cu cositul ăsta ! In zece zile de abia am cosit fînețele de pe ha, în ziua de 6 iulie am­­ avut cinci cosași, în ziua de 7 iulie — șase cosași, în zilele de 8—13 iulie nu s-a tras nici măcar un polog, iar astăzi, a­­vem doar trei cosași...”. Am făcut un calcul simplu. Dacă și de acum înainte ritmul cositului se va menține la același nivel, strînsul fînețelor la G.A.C. din Săcelu nu se va termina mai de­vreme de trei luni. Așa se întîmplă and mă­surile sînt uitate în ser­tare. Grijă, organizare De multă vreme, pe colinele și văile raionului Tg. Jiu, fînețele au înflorit, în­floritul este indiciul care îndeamnă pe gospodari la cosit, strîns și clădit în șire sau căpițe mari. Ce s-a făcut în această privință în raionul amintit? in multe gospodării colective, a existat și există grijă, preocupare, organizare a muncii, incit, paralel cu strîngerea re­coltei de păioase, fînețele să fie cosite și strinse la timp. La gospodăria colec­­tivă din Peșteana Jiu, finurile naturale au fost cosite, strînse și apoi depozitate în aria de furaje încă de acum patru­­cinci zile, iar trifolienele cultivate sunt mai de mult conservate și rezervate pentru hrana animalelor în timpul ier­nii. Ziua de 17 iulie a.c. a fost ultima zi de coasă pentru colectiviștii de aici. Cosașii Costache Anton, Ion Mateescu, Dumitru Păunescu, Ion Costache își ex­primau într-un fel regretul că au ter­minat de cosit: — Așa fin să cosești toată vara — zice unul. — Fin ca mătasea — completează altul. Da, fin ca mătasea are depozitat in șire gospodăria colectivă din Peșteana Jiu: 70 tone fîn natural și 77 tone fin de trifoliene. Iarba de Sudan, sorgul, mazărea, ovăzul, cultivate, împreună cu finul strîns, vor asigura furajarea rațio­nală, îndestulătoare, a efectivelor de a­nimale pe timpul iernii. Cel puțin așa ne încredințează inginerul agronom al­gos­în numeroase unități agricole din ra­ionul Gilort, ca de pildă cele din An­­dreești, Bărbătești, Bengești, Căpreni, Hurezani, Jupînești, Logrești-Moșteni, Pojaru, Săulești, Scrada, Tg. Logrești, strînsul fînețelor naturale a fost termi­nat sau se află într-un stadiu avan­sat. La gospodăria colectivă din Ben­gești participă în medie zilnic la lucru între 50—70 de cosași. Trebuie spus însă că cea mai mare pondere în suprafața de finețe a raionu­lui Gilort care se întinde pe 3090 ha, o au gospodăriile colective din nordul raionului și care din păcate sînt mult rămase în urmă cu această lucrare. Pînă de curînd, la G.A.C. din Bumbești-Pi­­țic a fost cosit final de pe numai 47 ha din cele 700 ha, la G.A.C. din Bobu de de pe 55 ha din 166 ha, la G.A.C. din Ciocadia pe 72 din 330 ha, la G.A.C. din Scoarța pe 45 din 115 ha. Consta­tările făcute la fața locului scot iveală faptul că în toate aceste uni­la­tăți nu s-a pus un accent deosebit pe buna organizare a muncii, neținîndu-se seama că cel mai important element care influențează creșterea producției de carne și lapte este calitatea fînurilor. Specialiștii din unitățile respective nu au demonstrat colectiviștilor pe bază de fapte convingătoare că finul este cu atît mai valoros, cu cît are conținutul mai ridicat în proteine, ceea ce depin­de în primul rînd de executarea recol­tatului la timp. Anul trecut, la G.A.C. din Bumbești-Pițic, o parte din fînețele naturale au fost strinse cu mare întîr­­ziere, cînd ierburile valoroase ajunseseră deja în stadiu de lemnificare. S-a con­statat că gradul de digestibilitate scăzut pe măsura întîrzierii recoltatului,­­ Se pare însă, că din aceste lipsuri nu s-au tras învățămintele care se impu­neau. Altfel este inexplicabilă actuala situație a strânsului fînețelor la această gospodărie. O lipsă caracteristică a­­proape tuturor comunelor din nordul raionului constă în faptul că nu s­a ținut seama că cea mai bună epocă pen­tru cositul fînețelor este la începutul înspicării gramineelor de pe pajiști, în multe din comunele din nordul raionu­lui s-a observat că întîrzierea recoltatu­lui ani de-a rîndul a împiedicat rege­nerarea plantelor de pe pajiști, ceea ce a dus în unele locuri și la degrada­rea continuă a vegetației fînețelor, la îmburuienarea acestora. Calitatea fînețelor depinde într-o mare măsură și de modul de uscare, în toate localitățile din raionul Gilort prin care am trecut, s-a constatat că uscarea se face direct pe pămînt. Ori la acest mod de uscare, chiar pe timp favo­rabil, pierderile de substanțe nutritive sînt de circa 40 la sută, iar pe timp ploios de circa 70 la sută. Nu­ a exis­tat deci inițiativa de a se introduce și extinde metoda de uscare a ierburilor și a altor nutrețuri verzi pe suporți din lemn,­­ material care există din abun­dență prin partea locului. Din toate cele relatate trebuie să se tragă concluzia că terminarea grabnică a cositului, evitarea pierderilor la us­care și transportare, depozitarea în șire bine vîrfuite — sînt lucrări care nu suferă nici cea mai mică amînare. (Continuare în pag. 2-a). se pierde cind nu epaca aptidia de se respectă recaltat o parte din cosașii de la G.A.C. Bengești, la lucru.

Next