Inainte, iulie 1966 (Anul 23, nr. 6637-6663)

1966-07-22 / nr. 6655

Biblioteci centrală Regionala QHö»«a Proletari­­ din toate țările uniți-vă! ORGAN AL COMITETULUI REGIONAL OLTENIA AL P. C. R. Și AL SFATULUI POPULAR REGIONAL Sectorul ■ ■­economiei noastre forestiere Pădurile reprezintă o im­portantă bogăție naturală țării noastre, de mare valoare­a economică. Valorificarea ra­țională a acestei avuții ocupă un loc de primă însemnătate în planurile de dezvoltare economiei naționale elaborate a da partid. Sarcinile trasate de partid oamenilor muncii in economia forestieră au mobilizat și co­lectivele din cadrul D.R.E.F. Oltenia. Muncitorii, inginerii și tehnicienii din întreprinde­rile forestiere sunt conștienți că de modul cum se îndepli­nesc sarcinile de producție în acest sector depinde activita­tea de industrializare a lem­nului, deoarece exploatările forestiere asigură materia pri­mă unităților prelucrătoare, în acest an, colectivele de muncitori, ingineri și tehni­cieni din exploatările noastre forestiere au de îndeplinit sar­cini sporite privind creșterea volumului producției, prin va­lorificarea superioară și com­plexă a masei lemnoase, ridi­carea gradului de mecanizare a lucrărilor și îmbunătățirea continuă a condițiilor de mun­­ca și de trai ale muncitorilor forestieri, în urma indicațiilor și măsurilor stabilite de biroul Comitetului regional de partid, întregul colectiv de lucrători d­in cadrul D.R.E.F. și între­prinderile în subordine și-a mobilizat forțele pentru înlă­turarea deficiențelor în condu­cerea și organizarea produc­ției, în scopul realizării sarci­nilor de plan în mod ritmic și la toți indicatorii. Din bi­lanțul încheiat pe primele șase luni din acest an, rezultă că pe total D.R.E.F. s-a reușit ca planul producției globale să fie realizat în proporție de 101.6 la sută, iar planul pro­ducției marfă în proporție de 100.6 la sută. Aceste rezultate sunt și ur­marea faptului că organizațiile de partid au îndrumat și spri­jinit mai concret unitățile pentru crearea condițiilor de lucru și asigurarea stocurilor de materiale lemnoase la lămpi; stabilirea proceselor tehnologice în parchete ; întoc­mirea de grafice în care să se prevadă eșalonarea treptată a lucrărilor pregătitoare de ex­ploatare , asigurarea condi­țiilor de lucru etc. Dacă în ge­neral la întreprinderile fores­tiere activitatea se desfășoară acum în condiții mult mai corespunzătoare decît în pri­mele luni ale acestui an, to­tuși la întreprinderile fores­tiere Tg. Jiu, Craiova și Tr. Severin se observă rămîneri în urmă­­ la producția globală sau marfă, iar productivitatea muncii nu a crescut cores­punzător înzestrării tehnice in întreprinderile forestiere Cra­iova și Novaci. Trebuie arătat că măsurile luate pînă în prezent de con­ducerea D.R.E.F. Oltenia nu sînt încă pe deplin satisfăcă­toare. Va trebui ca la între­prinderile unde mai există rămîneri în urmă, conducerea D.R.E.F. împreună cu cadrele de conducere ale întreprinde­rilor forestiere să analizeze mai amănunțit cauzele neîn­­deplinirii planului și să sta­bilească măsuri eficiente pen­tru realizarea ritmică a sarci­nilor de plan. Colectivele din exploatările forestiere vor tre­bui să dea dovadă de mai mult spirit de inițiativă pen­tru a menține un ritm ridicat în activitatea de producție, a­­sigurînd materia primă nece­sară unităților de prelucrare a lemnului. Necesitățile de material lemnos ale economiei naționale precum și cerințele de export sînt în continuă creștere. Satisfacerea lor pre­supune exploatarea unor su­prafețe de păduri care, în mod­ ­ continuare în pag. 2-a). In interiorul ziarului: Viitorul an școlar Roza vînturilor (pag. 2-a). (pag. 2-a). în CAP din raionul Calafat Coordonate noi în zootehnie (pag. 3-a). LUCRĂRILE AGRICOLE DE SEZON In ritm susținut t ceselor viitoare. SPRE AMPLASAMENTE Cu aproape cinci ani în urmă, în Ișalnița a început istoria nouă, scăpată din strînsoarea anonimatului în respira­ția nouă industrială. în acest scurt timp, rapor­tat la ceea ce s-a rea­lizat aci, cîteva mii de muncitori au construit, putem spune cu cartea și caietul în mină, spre a putea ține pasul cu tehnica ce se dezvolta în ritm fără precedent. Pentru a păstra cadența, muncitorii de la Ișalnița au știut să folosească secundele, spre a învă­ța să mînuiască utila­jele de mare producti­vitate și citirea desenu­lui tehnic, pentru a-l transpune în practică pe abscisa, ordonata și cota geometriei spațiale. Astăzi, cu cîteva zile înainte de sărbătorirea Zilei constructorului, a­cei care au trecut peste greutățile începutului, inerente ale în cariera de constructori, au por­nit să cucerească noi amplasamente, în veci­nătatea gigantului chi­mic, obișnuit deja cu reacțiile și respirația industrială, au început lucrările de amenajare a unor noi lucrări. Ex­periența asimilată la construirea primului e­­dificiu ridicat de con­structori pe verticala majoră a desenalului, îi face să fie optimiști. Am vizitat zilele tre­cute, vechile cunoștințe, râmase credincioase no­bilei meserii de con­structori. în timp ce pri­mii țăruși erau înfipți pentru trasarea noilor lucrări, pe platformele răvășuite de lama bul­dozerului se evocau a­­mintiri. Greutățile pes­te care s-a trecut în salt victorios, transfor­mate în final în lauda lucrurilor și a năzuințe­lor împlinite, sunt rea­duse astăzi pe platfor­mele care sunt identice la înfățișare cu acelea pe care s-a început lu­crul cu cinci ani în ur­mă. O singură deosebire există și trebuie men­ționată ca esențială. Primii țăruși bătuți la actualul combinat au fost fixați de muncitorii Ion Trotea, Nicolae Leo­­veanu, Dumitru Vîlcea­­nu și alții, acolo unde au indicat muncitorii cu experiență veniți de pe alte șantiere. Pe actuala platformă, aceiași muncitori, cu planul de situație în mină, predat de topo­­grafi, definesc perime­trul clădirilor in plan cu precizie și prompti­tudine inginerească. A­­cum se spune pe bună dreptate despre ei că sunt muncitori de înal­tă calificare, cu experi­ența acumulată de-a lun­gul unui întreg ciclu de lucrări la care se adau­gă cunoștințele acumu­late în școlile de califi­care. La început, imagi­nația lor nu putea cu­prinde ceea ce ei înșiși au creat în viitor, cu pro­pria lor voință și dăru­ire. Acesta a fost moti­vul pentru care s-au grăbit să termine lucră­rile cît mai repede, în timp ce echipele menționate mai sus cin­stesc Ziua constructoru­lui, imprimînd lucrări­lor ritmul nou al cinci­nalului, alte cîteva echi­pe ajutate de utilaje pu­ternice forțează apa A­­maradiei pe o altă albie spre a ceda din pruncul ei în favoarea noii plat­forme. La lucrările de regularizare a acestui rîu, muncesc echipe ca­re au cumințit apele Jiu­lui pe o distanță de peste 1­ km. Și dacă Jiul a ce­dat în fața digurilor con­struite de ei, Amaradia are toate motivele să se resemneze cît mai repede. De pe platforma ră­­vășuită, pe care deocam­dată linia verticală e re­prezentată numai de ță­ruș, privirea e furată spre ecoul de admirație transmis de coloritul ar­gintiu al lucrărilor exe­cutate și intrate in pro­ducție. Acestea stopează zarea, oprind privirea a­­supra lor. Și privirea generează admirație pentru făuritorii de fru­mos care se numesc: CONSTRUCTORI. ROMEO POPESCU ■MÜJ Verticalele industriale e­­xistente, sunt chezășia suc­ a , mares Zilei constructorului Construcții noi la Motru La Motru, construcția de locuințe se desfășoară în ritm susținut: 22 de blocuri cu alte patru etaje se află cu lucrările în faza de finisaj, la alte trei, se lucrează la zidăria etaju­lui I, încă cinci blocuri se află în faza turnării fun­dațiilor. Pînă la sfîrșitul a­­cestui an, se prevede con­struirea și darea în folo­sință a unui număr de 1000 noi apartamente. Con­comitent, continuă lucrări­le la noul cinematograf și la noul complex U.R.C.M., cu poștă și telefoane. ANUL XXII­I NR 6655 VINERI 22 IULIE 1966 4 PAGINI 25 BANI Cursuri de vară Școala populară de artă din Craiova, în colaborare cu Casa regională a crea­ției populare, au organizat cursuri de vară în vede­rea pregătirii de speciali­tate a instructorilor for­mațiilor artistice de ama­tori din regiune; în mo­mentul de față, funcțio­nează cursuri pentru dis­ciplinele artistice : cor­ di­­rijat, coregrafie, teatru, brigăzi artistice, acordeon. In prag de turneu artistic Ansamblul folcloric „A­­lunelul" al Sfatului popu­lar al regiunii Oltenia face in prezent ultimele pregătiri in vederea unui turneu estival în țară. Din printre ansamblu fac parte, alții, dansatorii din Goicea, călușarii din Osica — Dobrun, membrii formației de dansuri cooperativei meșteșugărești a „Flamura Roșie“ din Cra­iova. „Alm­ehd“ va deschide in ziua de 30 iuilie, prin­­tr-un spectacol la Mamaia Festivalul republican cintecului, dansului și por­al­tului popular. ATENȚIE ȘI TEME DE C­­irCU­LATIE VMMM și iar... alanfie Au trecut trei săptămîni de cînd a intrat in vigoare noul regulament al circulației pe căile rutiere. Sezonul estival, dezvoltarea economică și so­­cial-culturală, reclamă inten­sificarea circulației atât în localitățile urbane, cît și în cele rural­e. Care este mod­ul de înțelegere al noii legi a circulației ? Iată ce am cău­tat să aflăm într-o recentă anchetă pe care redacția noastră a întreprins-o zilele trecute împreună cu tov. cpt. ION TEODORESCU din D.M.R. Oltenia. Craiova — Balș — Caracal — Corabia — Bechet — Cra­iova. Pe acest itinerar am urmărit cu atenție desfășu­rarea circulației automoto, a bicicletelor, a atelajelor și pietonilor. Ce am constatat ? în general, omul de la volan a înțeles să facă totul în li­mita noului regulament. Mai puțin însă par a fi la cu­rent cu noile cerințe pietonii, fie că vom avea de-a face cu cei de la orașe sau cu cei de la sate. Bicicliștii sunt, de asemenea, neatenți, circulînd de foarte multe ori la voia întâmplării. Nu rare au fost aspectele staționării autove­hiculelor pe partea carosabi­lă a drumurilor naționale. (De ce?)... De fapt, șoferul Valentin Ispas, fiind prins la... taifas, în timp ce auto­turismul său se afla parcat pe partea carosabilă a șose­lei Craiova — Balș, în drep­tul stației de alimentare P.E.C.O. a pățit-o. Cum ? A scos din buzunar ceva bănuit și a achitat pe loc, drept a­­mendă, conform legii în vi­goare, contra costul unei chi­tanțe pe care i-a înmînat-o lu­crătorul de miliție. Abaterea de la regulament a fost cu atât mai sancționabilă, cu cît­ Valentin Tipas, încadrat ca șofer la Baza a IX-a petrol își lăsase la bordul mașinii și cheia de contact. Punind față în față cazul amintit mai nr. 1, în care sus cu clișeul Universalul 650, cu o remorcă, încărcată cu saci de griu era tras co­rect pe partea necirculată a șoselei Bechet — Craiova, LUCIAN TRIȚĂ (Continuare in pag. 2-a) Pe terminate Pînă în seara zilei de 20 iulie a.c., în regiunea noastră re­coltatul griului și secarei fusese­ executat în proporție de 77 la sută, iar treieratul în proporție de 67 la sută. După cum s-a mai anunțat, în raioanele Băilești și Calafat recoltatul a luat sfîrșit, în momentul de față se află pe terminate cu această importantă lucrare raioanele Corabia (97 la sută) și Caracal (94 la sută). Ploile căzute în ultimul timp au favorizat intensificarea a­­raturilor de vară. Este necesar ca îndeosebi în unitățile în care recoltatul a luat sfîrșit sau se află pe terminate, să se dea cea mai mare atenție grăbirii arăturilor de vară mai cu seamă pe suprafețele unde urmează a se cultiva griu după griu. La „Cîmpul mare Recoltatul păioaselor a început de mult și în ra­ionul Gilort. Unele coope­rative agricole sînt într-un stadiu avansat cu recolta­tul griului. Acolo unde se întretaie drumul național cu cel ca­re merge la băile Săcelu, 4 combine recoltau din plin griul cooperativei a­­gricole de producție din Bengești. S-a executat a­­ceastă lucrare, aici la „Cîmpul mare“, pe 25 ha și acțiunea continuă. Griul trebuie strîns cît mai re­pede și mecanizatorii sînt conștienți de acest lucru. Dumitru Bunica, Nicolae Bădița, Victor Pulbere și Dumitru Mușescu conduc cu multă atenție combine­le pentru a nu rămîne nici un fir de griu nere­coltat. De asemenea, au reglat bine vînturile și sitele mașinilor pentru a scoate curat „aurul“ lanu­rilor. Sus, pe topoganele combinelor, cooperatori­i din brigada a II-a de cîmp cooperativei agricole, condusă de Nicolae Albăs­­troiu, priveau cu multă sa­tisfacție cît de repede se umpleau sacii cu griu. După cum spuneau local­nicii, aici la „cîmpul ma­re” nu s-a obținut nicio­dată atîta griu. Pentru a­­ceasta însă a fost nevoie să fie com­ntate însușirile solului cu amendamente calcaroase. Cum au apli­cat această­ luc­rare, rezul­tatele s-au văzut. De un realiv ajutor în ob­ținerea acest­or rezultate au fost șii mecanizatorii din brigada a XI-a a S.M.T. Bibești care deservește cooperativei. Din cele 90 hectare recoltate pînă in dimineața zilei de 20 iulie a.c. o mare parte au fost strînse mecanizat. Nicolae Fulger, șeful brigăzii de tractoare este originar din Bengești și după ce s-a calificat și îndeplinește a­­ceastă muncă, depune mult suflet la lucrarea pă­­mîntului în cele mai bune condiții. Pentru recoltarea păioa­selor în cel mai scurt timp, sunt folosite din plin și brațele de muncă. În ziua respectivă, la „Linia mare’ cooperatorii din bri­gada a IV-a condusă de Constantin Guga recoltau din plin grîul cultivat la acel punct. „Vom termina la timp și cu bine recolta­tul“ — ne spunea tov. Iu­lian Cheroiu, președintele cooperativei agricole din Bengești și cuvintele lui sunt îndreptățite de felul cum se desfășoară lucră­rile. MIHAI CIURLIN­ U sporií Din cele 1870 ha cultivate cu griu, G.A.S. Botoșești Pala a strîns recolta pînă zilele trecute de pe aproape 1000 ha. De cînd a primit 8 com­bine în ajutor de la G.A.S. Vrata, viteza zilnică a spo­rit întrucîtva. O analiză mai amănunțită arată însă că dacă toate bri­găzile și-ar fi realizat viteza zilnică planificată, unitatea respectivă ar fi reușit să se afle într-un stadiu mult mai avansat cu recoltatul: în pla­nul întocmit pentru campa­nie, în raport de forțele și mijloacele de care dispune, gospodăria a stabilit să reali­zeze o viteză zilnică de 161 ha. La cele mai multe bri­găzi, viteza stabilită se rea­lizează. Brigada a III-a, con­dusă de Ion Vărgatu, de pil­dă, a reușit ca în cinci zile, prin folosirea chibzuită a celor opt combine, să strîngă recolta de grâu de pe 175 din cele 262 ha cultivate. în a­­celași timp, brigada respec­tivă a balotat și paiele de pe ha. Condiții și rezultate Cu totul altfel se prezintă situația la brigada a IV-a condusă de Antonie Viorel. Cu nouă combine, brigada respectivă a recoltat în cinci zile griul de pe 130 ha din 286 ha cît are cultivate. Deși are condiții similare cu bri­gada a III-a, brigada a IV-a a realizat cu 45 ha mai puțin. Suprafața de pe care s-au balotat paiele la brigada a IV-a nu se ridică decît abia la 12 ha. Era de așteptat ca paralel cu strînsul recoltei și elibe­rarea de paie a terenului, să se dea o deosebită atenție executării arăturilor de vară îndeosebi pe terenurile unde urmează a se însămînța griu după griu. In planul de mă­suri pentru campanie, s-a prevăzut a se folosi tractoare în schimbul doi pentru exe­cutarea arăturilor. Ce folos că prevederea a rămas numai pe hîrtie... Ritmul în care se desfă­șoară strînsul recoltei, elibe­rarea terenului de paie, ne­­executarea pe nici un hectar a arăturilor de vară se da­­toresc în principal unor cau­ze subiective. Așa cum recu­noștea și conducerea gospo­dăriei, la începutul recoltatu­lui lucrul­­ se începea prea tîr­­ziu și se întrerupea seara devreme. Consiliul gospodăriei e necesar să ia măsuri pentru impulsionarea recolta­tului și pentru lichidarea ne­întârziată a decalajului neper­­mis care există între recoltat, balotajul paielor și executa­rea arăturilor de vară. Calafat. In drum spre de­barcaderul de pe malul Du­nam. *3

Next