Inainte, octombrie 1970 (Anul 27, nr. 7953-7978)

1970-10-14 / nr. 7964

4 S s: 14. OCTOMBRIE­ 1970 Hr. »4­i: b d äum 30 HAHÎ In pa a a IV-a Documente importante în dezbaterea Adunării Generale a O.N.U. MOSCOVA Declarația comună sovieto­franceză Planul cincinal la locomotive Diesel-electrice îndeplinit cu 80 de zile în avans Un alt colectiv care a În­deplinit mai devreme pla­nul cincinal este cel care semnează certificatele de naștere ale locomotivelor Diesel-electrice. Recent, ne-a informat economistul Costică Ioniță, șeful serviciului de planificare al Grupului de uzine, la „Electroputere“ a fost produsă cea de-a 635-a locomotivă Diesel-electrică de 2100 cp prevăzută pen­tru actualul cincinal. Co­lectivul fabricii de profil a îndeplinit astfel cu peste 80 de zile mai devreme o în­semnată sarcină primită în actualul cincinal de industria constructoare către de mașini a țării și și-a adus o importantă contribuție la modernizarea transportului pe magistralele noastre fe­roviare. Acest prestigios succes este rodul eforturi­lor susținute depuse lao­laltă, de-a lungul celor cinci ani, de către proiectanți și tehnologi, de muncitorii și tehnicienii din fabricație pentru secțiile de creșterea producției la locomotive și ridicarea performanțelor lor tehnice, pentru diversifica­rea fabricației acestora. Cî­­teva cifre sunt edificatoare în acest sens. In 1960, de e­xemplu, uzina înscria în Anuarul statistic al Româ­niei 10 LDE de 2100 cp, în 1965 numărul respectiv a a­­juns la 110, un an mai tîr­­ziu la 125, pentru ca în 1970 să se ridice la 143. Cu alte cuvinte, nivelul producției din acest an întrece cu 30 la sută pe cel din 1965 și este de peste 14 ori mai mare decît cel din 1960. Adăugind la cifrele respec­tive și numărul de locomo­tive electrice de 5100 kW, incluse în planul de produc­ție al uzinei pe anul 1970, ajungem la concluzia că în­treprinderea craioveană ca­re în urmă cu zece ani rea­liza în mai mult de o lună o locomotivă, finalizează a­­cum, la fiecare două zile, o locomotivă electrică sau Die­­sel-electrică. Calculele estimative arată că la sfîrșitul cincinalului a colectivul fabricii de profil Uzinei „Electroputere“ care, de la începutul anului a realizat în avans față de plan șase locomotive Diesel­­electrice de 2100 cp și și-a onorat cu 100 de zile mai devreme contractele anuale la export, va contribui depășirea producției de lo­co­comotive Diesel-electrice țării, cu 34 bucăți. Este un a­merit deosebit al acestui co­lectiv, pentru care merită laudă deplină. MARIN COANDA J. Din 1966 și pînă în prezent, „Electroputere" a produs 635 L.D.E. Producția din 1970 la acest sortiment întrece cu 30 la sută pe cea din 1965 și de peste 14 ori pe cea din 1960 .­ Prevederile cincinalului vor fi depășite cu 34 lo­comotive e c­a­mp­an­ie In aceste zile de maximă e­­fervescență pe ogoare, cînd se dă zor cu terminarea strîngerii recoltei și punerea unor baze trainice recoltei viitoare, comi­tetul de partid, consiliul de administrație, toți șefii de fer­me de la I­A.S. Filiași și-au deplasat centrul de greutate al activității lor jos, pe tarlale, unde se execută recoltatul, e­­liberarea și pregătirea terenu­lui, însămînțatul păioaselor. Conducerea operativă a între­prinderii — director, tehnolog șef, economist șef — se află permanent în cadrul fermelor, supraveghează buna desfășura­tății mecanizatorilor, incit aceș­tia să folosească tractoarele și LA I.A.S. FILIAȘI celelalte mașini agricole cu în­treaga capacitate de producție Munca a fost în așa fel orga­n. FRIGIOIU (Continuare în pag­­a­zlz­a­­re­a lucrărilor, intervin prompt­­izată, incit pe terenurile în pentru preîntîmpinarea și depă­ pantă recoltatul să se facă șirea greutăților și deficiențe­lor. Un accent mult mai mare decît în alți ani s-a pus pe or­ganizarea ireproșabilă a activi-manual, iar pe cele situate pe suprafețe plane să se execute cu mijloace mecanizate. Cu mult înainte de începerea strîn­gerii recoltei de porumb, cele cinci C.T. 2 R au fost puse în perfectă stare de funcționare, iar combina C-12 „Gloria“ a fost echipată cu dispozitive pentru recoltat porumb. Prin folosirea în mare măsu­­ră a mijloacelor mecanizate s-a reușit ca la fermele Brădești, Filiași și Livada recoltatul po­rumbului să se termine în cir­ca 15 zile, adică într-o perioa­dă mai scurtă decît în anii pre­cedenți. La fermele Filiași, Turceni și Mihăița, cu fiecare C.T. 2 R s-a recoltat zilnic pro­ducția de porumb de 2,5—3 ha. Fiecare agregat a fost deservit de cel mult doi oameni. O deosebită atenție a fost a­­cordată transportării știuleților și eliberării operative a tere­nului. Porumbul recoltat cu mijloacele mecanizate a fost basculat la capătul tarlalelor. Apoi — depănușat de către e­­levi care, în această perioadă, au ajutat efectiv întreprinderea — porumbul a fost transportat la F.N.C. Băilești și la alți de- Două obiective majore: Operativitate maximă, exigentă sporită La C.A.P. Perișor, mecani­zatorii pregătesc un bun pat germinativ seminței de grîu. iiu­iui :UC Sosirea președintelui Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU la New York De NEW YORK­ 13 (Agerpres).— la trimișii speciali : Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauș­escu, a sosit marți la amiază la New York pentru a participa la lu­­crările sesiunii jubiliare a Organizației Națiunilor Unite, împreună cu președintele Nicolae Ceaușescu au sosit to­varășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Execu­tiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională și Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe. Avionul prezidențial a ate­rizat pe aeroportul internațio­nal „J. F. Kennedy“ la ora 12 (ora locală). Ceremonia întîm­­pinării a avut loc în fața sa­lonului oficial, unde erau ar­borate drapelul de stat al Ro­mâniei și steagul Organizației Națiunilor Unite. Erau prezenți șefi de dele­gații ale țărilor membre ale Națiunilor Unite, reprezentanți permanenți acreditați l­a O.N.U., precum și diplomați care iau parte la lucrările se­siunii Adunării generale. Potrivit protocolului O.N.U. rezervat șefilor de stat care sosesc la Națiunile Unite, pre­ședintele Nicolae Ceaușescu a fost salutat pe aeroport, în numele secretarului general U Thant, de șeful ceremonialu­­lui, Siman Korié, iar în nu­mele primarului New Yorkului, John Lindsay, de reprezentan­tul acestuia John Palmer. Au fost de față membrii de­legației române la sesiunea ordinară O.N.U., Nicolae Edobescu, adjunct al minis­trului afacerilor externe, Maria Groza, vicepreședintă a Marii Adunări Naționale, ambasado­rul Costin Murgescu, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul per­manent al României la Na­țiunile Unite și Corneliu Bog­dan, ambasadorul țăr­ii noastre la Washington. Ziariști americani, corespon­denți străini, reporteri ai prin­cipalelor posturi de radio, te­leviziune și cinematografie au consemnat momentul sosirii la New York a șefului statului român. Răspunzînd solicitărilor re­prezentanților presei, președin­tele Nicolae Ceaușescu a făcut o scurtă declarație. Am venit în Statele Unite ale Americii — a spus preșe­dintele Nicolae Ceaușescu — pentru a participa la sesiunea jubiliară a Organizației­țiunilor Unite. Apreciem da­că Organizației Națiunilor Unite îi revine un rol de seamă în asigurare­a unei lumi de coope­rare și de pace. Vin pentru prima oară în Statele Unite și aș dori să a­­dresez poporului american un salut călduros. Cu prilejul participării la reuniunea jubiliară, sper să am posibilitatea de a vizita unele centre ale Statelor Unite ale Americii și să am o întîlnire cu președintele S.U.A., domnul Nixon. In încheiere, p­reședintele Nicolae Ceaușescu a mulțumit reprezentantului municipalității New Yorkului, șefului protoco­­lului O.N.U., tuturor celor pre­zenți, pentru primirea făcută. Un grup de copii ai diplo­maților români au ofer­it bu­chete de flori tovarășului Nicolae Ceaușescu și soției sale, Elena Ceaușescu. Coloana mașinilor oficiale s-a îndreptat apoi spre sediul misiunii române la Națiunile Unite, reședința președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu și a soției sale, pe timpul șederii la New York. Marți după-amiază, preșe­dintele Nicolae Ceaușescu va avea întrevederi cu președin­tele celei de-a 25-a sesiuni a Adunării Generale a O.N.U., Edward Hambro, și cu secre­tarul general al O.N.U., U Thant. Despre aceste întrevederi vom relata în ziarul de mîine. Șantierele de construcții într-o etapa hotărîtoare Ultimul trimestru al anului, cu specificul său generat de multitudinea problemelor fi­nalizării sarcinilor în econo­mie, potențat de împrejurarea deosebită a încheierii unui plan cincinal și abordării nou­lui și grandiosului program ja­­lonat de Congresul al X-lea al partidului — antrenează efor­turi deosebite în toate ramurile de activitate. In acest context, investițiile se înscriu ca un capitol de excepțională însem­nătate, de­materializează modul în care se programul lor depinzînd dezvoltarea unor ra­muri, unități, crearea bazei ne­cesare atingerii obiectivelor și ritmurilor prevăzute prin ci­­frele cincinalului 1971—1975. In timpul scurs pînă acum din acest an, prin eforturile depuse de colectivele de muncă din unitățile de construcții, s-a reușit ca planul să fie rea­lizat în proporție de peste 65 la sută, să fie date în exploa­tare peste 30 de capacități de producție, mai mult de 1000 apartamente etc., să avanseze lucrările de construcții-montaj la alte obiective, ale căror termene scadente sunt în tri­mestrul IV al acestui an. Ana­­lizele efectuate în sectorul de investiții au arătat cu preg­nanță că, deși constructorii au depus eforturi susținute in rea­lizarea sarcinilor de plan, ei nu au reușit, în totalitate, să recupereze rămînerile în urmă — unele dintre acestea create încă din primul trimestru al anului. Situația de fapt impune ca pînă la sfîrșitul anului să fie executate lunar circa 10 procente din sarcina anuală, ceea ce înseamnă menținerea realizărilor la nivelul maxim atins în lunile de vară. O sim­plă trecere în revistă a stadii­lor actuale pe principalele șan­­tiere ale Doljului scoate în evi­dență importante rămîneri în urmă, îndeosebi la Șantierul de irigații Sadova — Corabia, la Complexul de vaci Băilești, la Șantierul de desecări Bis­­treț — Nedeia — Jiu, la Com­plexul de sere Craiova etc. Fără a diminua importanța u­­nor greutăți obiective cu care au avut de luptat unele șantie­­re și întreprinderi, trebuie ară­tat, totuși, că pe multe șantie­re și-au făcut loc indisciplina, lipsa de încredere în forțele proprii sau, dimpotrivă, auto­­mulțumirea — ambele, stări dezavuabile, riscante — pasa­rea sarcinilor de serviciu de la salariat la salariat, fără să se încerce rezolvarea pînă la capăt, la nivelul de răspundere respectiv, a tuturor greutăților care se ivesc. S-a constatat că, în general, problemele grele care vizează conducerea întreprinderii se rezolvă ope­rativ și rămîn uitate tocmai probleme calificate drept... „minore“, ca : repararea unor utilaje, asigurarea punctelor de lucru cu materiale și orga­nizarea fiecărui loc de mun­că, supravegherea și îndruma­rea muncitorilor — probleme nevralgice, pe care fiecare conducător le cunoaște dar pe care mulți le lasă uitării, a­­mînînd la nesfîrșit intervenția directă, energică, competentă. In această perioadă, sarcini­le beneficiarilor sporesc o dată cu trecerea fiecărei zile. Bene­ficiarul ar trebui să vegheze permanent asupra realizării investițiilor, prin asigurarea la timp a unor detalii de execuție, prin livrarea utilaje­lor tehnologice la termenele fixate, prin urmărirea execu­tării unor lucrări de calitate. Sistemul „operativelor" săptă-Ing. CICERONE UNGUREANU din Comisia economică a Comitetului județean Dolj al P.C.R. (Continuare in pag, a IlI-a) Cnidisenii—pretendenli 1st Mm întrecerii Creșterea animalelor de venit, în multe coopera­a­tive agricole de producție din județul nostru, o ramură cu tradiție, veniturile ce se realizează în aceste unități echivalînd cu cele ce se obțin din sectorul plantelor de cîmp. Receptive la indi­cațiile biroului Comitetului județean de partid, multe consilii de conducere ale cooperativelor agricole au în­țeles să facă tot ce le stă în pu­tință sporirea pentru pro­ducțiilor în zootehnie. Valorificînd condițiile și rezervele fura­­jere de care dispun, coope­ratorii din Mîr­­șani s-au în­scris în acest an pe producției scara de lapte cu o cantitate de 2500 litri de la fiecare vacă fu­rajată. Inițiativa crescători­lor de animale de la coope­rativa agricolă „Drumul belșugului“ din Mîrșani a găsit un larg ecou în rîn­­dul multor îngrijitori de a­­nimale. La cooperativa agricolă din Ghidici, de pildă, reali­zările de pînă acum argu­mentează prin fapte răspun­sul la chemare. Cei peste 2000 litri lapte obținuți în medie de la fiecare vacă furajată, pe perioada 1 ia­nuarie — 30 septembrie a c., constituie premise pentru aspirația la câștigarea în­trecerii. Cei din Mîrșani vor avea, așa­dar, preten­denți d­î­r­z­i de După intr­ecere, afirmați­ile tovarășu­lui Marcel Spulbăr­­et&ngt., dintele coope­rativei agricole, ghidicenii vor putea obține 2600 și chiar 2700­­ litri lapte de la fiecare vacă furajată. Cele 194 de vaci furajate dau zilnic producții care a­­sigură o substanțială depă­șire a planului de livrări către stat. In perioada ce s-a scurs de la începutul anului și pînă acum, coo­perativa agricolă a livrat FLOREA STAICU (Continuare în peg. a III-a) CURIER COTIDIAN $ In vizită la Tîrgul internațional 240 de elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Cra­iova, Școala generală nr. 12 și Grupul școlar „Electropu­tere“ au vizitat în cursul zi­lei de ieri Tîrgul internațional București. Azi, alte autocare ale O.N.T. Craiova și ale Biroului de turism pentru tineret vor­­ pur­ta pe același itinerar noi vi­zitatori ai Tîrgului internațio­nal. ” Expoziție personală Ion Hagiescu La muzeul din Calafat s-a deschis o valoroasă expoziție personală a artistului plastic craiovean prof. Ion Hagiescu. Acest vernisaj reprezintă, im­plicit, un eveniment artistic deosebit și, în același timp, un omagiu pe care artistul 1l aduce locurilor natale. In noua expoziție personală, un loc aparte 11 ocupă peisa­jele , reprezentări de lumină și culoare ale Craiovei și me­leagurilor oltene, ale unor monumente istorice și de ar­tă din țară, peisaje marine, notații de vizitator în diver­se locuri pitorești europene.­ ­ Ucenicie la locul de muncă La Fabrica de confecții Cra­iova a fost organizat un con­curs de ucenicie la locul de muncă la care participă 70 de tineri și tinere. După ce s-au familiarizat cu specifi­cul producției din această ma­re unitate, ucenicii au fost repartizați să lucreze efectiv, in două schimburi, la o linie tehnologică de fabricație a capoatelor. Aer poluat și zgomot... WWWWWVI Vertiginoasa creștere a nu­mărului de autovehicule ridi­că în mod acut o problemă despre care a început să se vor­bească din ce în ce mai insis­tent : poluarea aerului, în spe­cial în orașele mari, cu circu­lație intensă. în Craiova, problema aceasta este demnă de luat în seamă, avînd în vedere faptul că pe unele artere (Drumul european 94, strada Breștii, Caracal etc.) fluxul circulației auto este, în unele cazuri, continuu, auto­vehiculele în mers emanînd gaze toxice care dăunează sănă­tății publice. în asemenea con­diții, cu atît mai mult se pune problema acceptării în circula­ție a unor autovehicule cu o stare tehnică corespunzătoare. Din păcate, pe arterele cen­trale ale Craiovei continuă să circule mijloace de transport care emană mult fum (și zgo­mot) și acestea nu sunt altele decît autobuzele I.T.C. dintre care unele se găsesc într-o stare deplorabilă. Iată ce ne-a relatat în legătură cu aceasta cpt. Fugaru Grigore din cadrul I.M.J. Dolj. — De curînd, am urmărit pe trasee și la cap de linie starea autobuzelor din parcul I.T.C. și cele constatate nu sînt de natură să mulțumească pe ci­neva. — Vă rog să exemplificați. — Voi începe prin a arăta că am reținut certificatele de înmatriculare la aproape 30 de autobuze a căror stare tehnică era necorespunzătoare. Cred că aceasta spune mult, Iață de pildă, autobuzul 31-DJ-2604 condus de Udriște Grigore. Mașina are trei repa­rații capitale, avînd norma de casare. Cu toate acestea, I.T.C.­­ul o ținea în circulație deși pur și simplu curgeau tablele de pe ea, n-avea amortizor de zgomot și circula învăluită în nori deși de fum. Alt exemplu : autobuzul 31-DJ-2612 (șofer Dudău Vasile) nu are, de ase­menea, amortizor de zgomot și scoate enorm de mult fum, da­torită uzurii pronunțate, pre­cum și a proastei reglări a mo­torului. In aceeași situație se află autobuzele 31-Dj-2265 (șofer Firța Gh.), 31-Dj-2264 (șofer Negoescu Ion), 31-Dj-3337 (șofer Sandu Gh., 31-Dj-3330 (șofer C. Marin), 31-Dj-2144 (șofer Gavrilescu Ion) și altele. — Dacă ați fi avut un sim­­metru, cam ce grad de poluare aerului ați fi constatat în ur­ma acestor autobuze ? In orice caz, cu foarte mult peste limita admisă. Lucrul a­­cesta îl poate constata, de alt­fel, cu ușurință, orice pieton nevoit să inspire gazele toxice emanate sub forma unor nori de fum de eșapamentele auto­buzelor. Ca să nu mai vorbim de călătorii din anumite auto­buze unde gazele arse pătrund în caroserie, intoxicîndu-i pur și simplu. Cât de negativ influ­­ențează această atmosferă no­civă asupra personalului de bord al unor asemenea auto­buze e ușor de dedus. CORNEL CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a iată ce ne oferă unele autobuze ale I.T.C.

Next