Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)

1971-05-01 / nr. 8133

MAI CELOR CE MUNCESC! Proletari din toate țările, initieru­l JAN DOLJ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ORCAN AL COMITETUI 111 M­­DF TRĂIASCĂ 1 ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A SĂRBĂTOAREA MUNCII , mi Ziua de 1 Mai 1971, sărbătoa­rea internațională a oamenilor muncii de pretutindeni, găsește poporul nostru la intersecția a două mari etape ale istoriei construcției socialiste: încheierea cu succes a cincinalului 1966— 1970 și trecerea la realizarea sarcinilor de dezvoltare a eco­nomiei naționale pe perioada 1971—1975. Sărbătoarea muncii și a primăverii din acest an are loc în preajma aniversării glo­riosului semicentenar al Parti­dului Comunist Român, căruia îi închinăm toate realizările, toate succesele noastre. Asemenea întregului popor, oamenii muncii de pe meleagu­rile Doljului, dovedind o înaltă responsabilitate față de desti­nul și viitorul patriei, dragoste nețărmurită pentru Partidul Co­munist Român, cu sentimentul de stăpîni ai avuției naționale, omagiază sărbătoarea muncii, DUMITRU BORDEA membru al biroului Comitetului județean, Dolj al P.C.R., președintele Consiliului județean Dolj al U.Gh S.R. cei 50 de ani de existență partidului comuniștilor români cu a un bogat bilanț de realizări în înfăptuirea programului măreț de edificare socialistă a țării. Ei urmează și înfăptuiesc po­litica partidului, pentru că ea se identifică cu năzuințele, cu aspirațiile lor de bunăstare, de continuu progres economic social, se oferă prin puterea fap­si­telor garanția îndeplinirii aces­tora. Istoria județului nostru con­semnează în paginile ei că pe­rioada 1966—1970 a fost marcată de o puternică explozie indus­trială prin intrarea în funcțiu­ne a unui număr însemnat de noi capacități de producție ca: fabrica de beton celular auto­(Continuare în pag. a V-a) ||!liilil!!!lill!lilillllllil Cu prilejul zilei de 1 Mai, colectivul redacțio­­­­nal al ziarului „înainte” urează tuturor oamenilor­­ muncii din cuprinsul județului Dolj, cititorilor,­­ corespondenților voluntari și colaboratorilor re­­­­­acției, noi izbînzi în activitatea pentru înfăptui­­­­­rea sarcinilor mărețe trasate de partid, fericire și­­ sănătate. 1 I \ -------------------------—^ Raport muncitoresc • S.E. 100 - SA MONTAJ La Uzina „Electroputere“ din Craiova a intrat pe fluxul de mon­taj, în avans față de graficele de producție, locomotiva electrică de 5100 kW purtînd numărul de fabricație 100. Informîndu-ne despre cifra­ Jubileu, Albert Marx, inginerul șef al fabricii de profilg ne-a comunicat faptul că finalizarea lucrărilor la această complexă „uzi­nă pe roți** va coincide cu reducerea cu circa două luni de zile a ciclului de fabricație la locomotivele electrice, cu o substanțială micșorare a cheltuielilor de fabricație și va aduce într-un nou sta­diu execuția primelor locomotive de acest tip destinate exportului. La măreața sărbătoare de 1 Mai, muncitorii, inginerii și tehni­cienii fabricii de locomotive al Uzinei „Electroputere“ raportează, de asemenea, faptul că sunt făuritorii unei numeroase „dotări“ fero­viare care numără 102? locomotive Diesel electrice de 2100 cp și 82 lo­comotive electrice de 5100 cp, iar în prezent pregătesc ..actele de naștere*e la alte 60 mașini aflate în diferite faze de construcție. • FLUVII DE ENERGIE După cum ne informează Ștefan Lulea, șeful serviciului plan­­salarizare din cadrul I.C.E.T. Craiova, în primele patru luni, colec­tivul de muncă al I.C.E.T. Craiova — între care se evidențiază lăcă­tușii Gheorghe Raicu și Călin Flor­ea, operatorii Alexandru Sma­­randache și Traian Dăbuleanu, maiștrii Constantin Ispas, Vasile Iliescu, Dumitru Purcaru, Ilie Ciobanu, șeful de tură, ing. Emilian Dobrescu, și alții — au îndeplinit și depășit parametrii tehnico-eco­­nomici proiectați la cele două grupuri de cite 215 MW din etapa a doua. Față de aceeași perioadă a anului trecut, la C.E.T. Craiova s-au produs și livrat sistemului energetic național, cu aproape 1 milion mai mulți MWh și s-a asigurat o energie termică mai mare cu 255 912 Gcal. • APARTAMENTE LA CHEIE Prin intensificarea eforturilor în muncă, constructorii de locuin­țe raportează că s-au dat în folosință, la cheie, cu o lună mai devreme, 180 apartamente, din care 120 apartamente în cartierul „Valea Roșie“. Un alt fapt demn de relevat îl constituie începerea lucrărilor de construcție a primelor patru blocuri care totalizează 340 apartamente, prevăzute să se dea în folosință pînă la finele anului curent în Craiovița, unul dintre cele mai mari și mai moderne cartiere care se va înălța în viitorii ani în această parte a Craiovei. De altfel, colectivele de muncitori, ingineri și tehnicieni din ca­drul T.C.L. vor trebui să construiască, în acest an, în diferite loca­lități ale județului Dolj, un număr de 1850 apartamente proprietate personală, precum și din fondurile de­­ investiții ale statului. LA I.P.B. CRAIOVA: • PRIMELE SORTIMENTE DE TUBURI DIN BETON Harnicul colectiv de muncă al întreprinderii de prefabricate din beton Craiova a înregistrat, zilele acestea, un nou succes de presti­giu pe care-l dedică semicentenarului partidului. Este vorba de fabricarea pentru prima oară a tuburilor din beton simplu destinate lucrărilor de canalizare a localităților urbane precum și sectoarelor zootehnice din agricultură. Potrivit prevederilor, în anul 1971 această unitate economică craioveană va trebui să realizeze 5000 mc de tuburi din beton în profile rotunde cu diametre cuprinse între 150 și 500 mm, precum și tuburi ovoidale, avînd dimensiuni de 500 ><700 mm și, respectiv, de 600 x 900 mm, urmînd ca în anul viitor să se ajungă la o produc­ție anuală de 14 500 mc tuburi. Pentru asimilarea fabricației sortimentelor amintite la I.P.B. Craiova au fost puse în funcțiune două noi linii tehnologice dotate cu utilaje de mare productivitate, în majoritate cu funcționare au­tomatizată. 0 viziune a civilizației dinamice actuale. CRAIOVA INdUSTRIALĂ Economiștii și sociologii contem­porani sunt îndeobște de acord că subiectele hotârîtoare ale dezvoltă­rii determină întotdeauna ritmul civilizației. Odinioară, de pildă, tonul era dat de reproducerea na­turală a comunității și încă astăzi ciclul anual natural al alimentației formează în aceste ansamble în­chise etalonul de timp hotărî­tor într-o parte însemnată a lumii. Revoluția burgheză și industrializa­­rea aveau să sfărâme legăturile so­ciale tradiționale polimorfe, de nuanță individualistă, pe jumătate naturală, cărora le aparțineau oa­menii în mod fatidic. Dar această dinamică socială altera în mod acut individualitatea, personalitatea u­­ma­nă, mai mult, crea un „om în­străinat de sine“, genera alienarea — fenomen acut și dureros astăzi al unei lumi în care visul strivit de limitele civilizației create de el însuși nu o receptează ca pe o au­­torealizare, ci, dimpotrivă, ca ,o ex­­periență copleșitoare“ la care parti­cipă eu searbădă indiferență. Re­voluția socialistă este cea care a­­vea să creeze mobilul viabil al e­­voluției noastre dinamice , pro­gramul social și uman al parti­dului este acela care a re­ușit să remodeleze colectivitatea româ­nească, caracterizată azi tot mai pregnant printr-un tip de individ activ care ia hotărâri de sine stă­­tor și este responsabil, care acțio­nează într-un mod neconvențio­nal, este întreprinzător și critic, curajos. Un asemenea individ se caracterizează printr-o individua­litate bine conturată, care rezultă din orientarea conștientă spre o anumită sferă de probleme și acti­vități Caracterul poate cel mai pregnant pe care revoluția noas­tră îi imprimă peisajului social îmi pare a fi tocmai locul nou al individului în societate, în progre­sele colective ale prezentului și viitorului. Operăm aceste diso­cieri nu în sine, ci pentru a a­­junge la resorturile care au făcut posibile atâtea și atâtea transfor­mări, grandioasa operă con­structivă a României socialiste de azi. Ce era Craiova de altădată ? Urbe veche de provincie, trăind parazitar pe spinarea satelor dol­­jene, univers închis și amorf, fără orizont, oraș a cărui „indus­trie“ număra, către deceniul *40 (!) abia o mie și ceva de munci­tori... Atmosferă lîncedă, ducînd către clasica sugestie a lui Mar­țial : „Rus mihi dulce sul urbe est“, ori la antologicul verb ma­­cedonskian (pe care i-l va fi in­spirat, poate, chiar bătrâna noastră Bănie) : „Orașul vechi mă cheamă încet,/ Cu ale lui tăcute strade,/ Cu oameni proști, dar cumsecade,/ Ce nici nu știu că sunt poet“... ...Craiova *71 : citadelă modernă a industriei electrotehnice, a chi­miei și energeticii, vatră incan­descentă a unor firme industriale de interes național, în plină ex­pansiune . Electroputere, Combi­natul chimic, întreprinderea e­­lectrocentrale, Combinatul de confecții, întreprinderea de prefa­bricate din beton , salba recentă a ramurii alimentare, cu fabricile sale de produse lactate, zahăr și ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a IV-a) ne Cu fiecare zi cu care apropiem de ani­versarea semicentena­rului partidului, mani­festările dedicate aces­tui eveniment sporesc necontenit. In Prezent se pregătesc două im­portante sesiuni de re­ferate omagiale organi­zate de Comitetul ju­dețean Dolj al P.C.R. (pentru luni 3 aprilie, orele 10) și Universita­tea din Craiova (în zilele de 5—6 aprilie). Se conturează, cu fie­care nouă repetiție în parte, cele două spec­tacole aniversare care vor avea loc pe stadio­nul Central și în sala Teatrului Național. La Casa de cultură din Calafat a avut loc recent o întîlnire a ti­nerilor din localitate cu Agendă aniversară tov. Mihai Burdheșin, secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R. A fost un vibrant Coloc­viu despre înaltele tra­diții de luptă ale parti­dului nostru, despre realizările care au transformat Doljul în­­tr-unul din județele cele mai înfloritoare. Notabil pentru valoa­rea sa artistică este și spectacolul de estradă „Braț la braț cu tine­rețea“ prezentat de an­­samblul Casei de cul­tură din Băilești. Sub auspiciile Filialei Craiova a Societății de științe filologice și Co­mitetului sindicatului lucrătorilor din învăță­­mînt, la Casa de cultură a sindicatelor s-a des­fășurat un valoros simpozion științific. Au prezentat comuni­cări profesorii: Luca Preda („Din lirica populară dedicată parti­dului“), Rodica Firescu („O tribună de luptă socială , „Cuvîntul școa­­lei“), Traian­ Mateescu („Aspecte din activita­tea presei revoluționa­re în Oltenia“) și George Firănescu („Mitul prometeic în literatura română“). De mult succes s-a bucurat și simpozionul metodic organizat la școala ge­nerală nr. 12 din Cra­iova pe teme ale mo­dernizării procesului de învățământ. Au prezen­tat referate cu acest prilej tovarășii Ștefan Vancea, Iulia Badea, Ana Crăciunoiu, Maria Co­­jocaru, Margareta Socaci, Silvia Pisoschi și Mir­cea Petrescu. La școala generală nr 4 a avut loc un simpozion dedicat pre­­zentării activității mili­tante a presei socialiste și comuniste din Olte­nia. Sub aceleași aus­picii — ale filialei Cra­iova a Uniunii Ziariști­lor din R.S. România— la căminul cultural din Giurgița și la C.A.P. „Drumul lui Lenin“ din Bîrca au avut loc două simpozioane pe aceeași temă, la care au parti­cipat redactori ai ziaru­lui „înainte“. Cu ace­lași prilej, artistul eme­rit Teodor Păunescu a făcut lecturi din crea­ția poeților și ziariști­lor socialiști olteni Ște­­fan Păunescu Aldiu și Leonte Păunescu. Activitățile pionierești în cinstea aceluiași e­­veniment sărbătoresc cunosc, de asemenea, Un continuu crescendo, tn ultimul timp, peste 6000 de pionieri au vi­zitat muzeul memorial Doftana ; în numeroase școli au fost organizate simpozioane și expozi­ții pe tema ,,Părinte drag, partid iubit**. De cinci decenii, etapă cu e­­tapă și an cu an, Partidul Co­munist Român, confruntat siste­matic cu probleme economice și sociale dintre cele mai comple­xe, s-a dovedit în practică o autentică forță politică revolu­ționară în stare să unească, să organizeze, să conducă clasa muncitoare și pe aliații ei fi­rești pe coordonatele acestei e­­poci înălțătoare, în care triumfă dreptatea, egalitatea și echita­tea socială. De la începutul existenței parti­dului comunist, poporul nostru a simțit în el conducătorul și organizatorul altei lumi, bazată pe justiție socială, pe demnitate, pe adevăr, și cuvintele lui tre­ceau ca un curent generator prin inimi, întăreau brațele și aliau gîndurile cu îndrăzneală, cu temeritate și cutezanță, pen­tru că erau îndemnuri la muncă, pentru că recunoșteau greutățile. Iar și tăria de a le învinge, pentru că declarau deschis a­­devărul de bază : o țară inde­pendentă puternică și suverană se clădește prin muncă, spirit de eroism și devoțiune. Istoria partidului nostru este un șir neîntrerupt de lupte și nu a existat epocă în care con­știința, visul și dragostea față de patrie și viitorul ei să se fi ridicat la asemenea înălțimi. Aceste afirmații îmbracă iden­tități reale, mii, zeci de mii și milioane de oameni, cu numele lor, cu virsta lor, cu profesiu­nea lor, cu visul lor au înălțat prin șirul anilor patria noastră socialistă care, la cei 50 de ani de viață a Partidului Comunist Român, se prezintă în concertul popoarelor liberă, demnă și in­tr-un proces de ascensiune con­tinuă. Stăpîn al legilor care guver­nează progresul social și încre­zător în potențele poporului, P.C.R., încă din anii grei ai ile­galității, a prefigurat viitorul patriei noastre. In bezna regi­mului burghezo-moșieresc, care siluia frumusețile poporului, co­muniștii trimiteau mesaje de lu­mină spre viitor și, din pieptul e înfrunta deschis plutonrele de execuție, inima bătea pasul cadențat al batalioanelor dîrze ale proletariatului, iar glasul pe care detunăturile voiau să-l a­­muțească slobozea ultimele cu­vinte, supremul erez și testa­ment : „Trăiască România li­beră!“ Pentru ei nu era un vis, nu era o dăruire oarbă. Comu­niștii luptau cu conștiința înal­tei datorii față de destinele de viitor luminos al țării și al po­porului. Retrospectiva celor cincizeci de ani de activitate, din care jumătate în situația de a condu­ce desfășurarea procesului de refacere al economiei și de a crea bazele societății socialiste, pune în lumină adevărul că reii«­tr-o strînsă legătură cu exerci­tarea rolului conducător de că­tre partid, cu capacitatea lui de a stabili, în concordanță cu im­perativele vieții, cu starea rea­lă de lucruri și la timpul o­­portun, căile, formele, metodele corespunzătoare cadrului istoric, social și național al țării noas­tre. Partidul Comunist Român dobîndit recunoașterea unanimă a a rolului de conducător al so­cietății noastre datorită devo­tamentului cu care a slujit ne­încetat, încă de la înființarea sa, interesele supreme ale clasei muncitoare, ale celor ce mun­cesc. Politica sa, inspirată din nevoile arzătoare ale dezvoltării societății românești, din intere­sele vitale ale întregului popor, a devenit drapelul sub care s-au unit în rânduri strînse muncito­rimea, țărănimea, intelectualita­tea, fără deosebire de naționa­litate. Pe baza unei analize științifi­ce a realității românești, a con­dițiilor interne și a particula­rităților naționale, precum și a împrejurărilor internaționale, partidul nostru a stabilit obiec­tivele și a condus întregul proces j^. (Continuare în pag. a V-a) PARTIDUL COMUNIST ROMAN - conducătorul întregului popor­ ­ MIHAI CHIOREANU Pe frontispiciile înaltelor verticale are simbol luminos de sărbătoare : 1 Mai Craiovei — același Foto : FI. Koșoga

Next