Inainte, mai 1971 (Anul 28, nr. 8133-8158)

1971-05-08 / nr. 8138

DECRET privind instituirea titlului de „Erou al Republicii Socialiste România“ Consiliul de Stat al Republi­cii Socialiste România decretează: ART. X. — Se instituie titlul de „Erou al Republicii Socia­liste România“. ART. 2. — Titlul de „Erou al Republicii Socialiste România“ este cea mai înaltă distincție a Republicii Socialiste România. ART. 3. — Titlul de „Erou al Republicii Socialiste România" Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează: ART. 1. — Se instituie or­dinul „Victoria Socialismului“. ART. 2. — In ierarhia deco­rațiilor ordinul „Victoria Socia­lismului“ ocupă un loc egal cu ordinul „Steaua Republicii So­cialiste România“. ART. 3. — Ordinul „Victoria Socialismului“ se conferă per­soanelor care au fost distinse se conferă persoanelor care au merite deosebite în înfăptuirea politicii interne și externe a Partidului Comunist Român, în apărarea patriei și a cuceririlor revoluționare ale poporului ro­mân, în opera de construire a socialismului. ART. 4. — Se aprobă Regu­lamentul privind descrierea și modul de purtare a însemnului titlului de „Erou al Republicii Socialiste România“, cu titlul de „Erou al Republi­cii Socialiste România“. Acest ordin poate fi conferit și separat de titlul de „Erou al Republicii Socialiste România“ persoanelor care au adus o im­portantă contribuție la opera de construire a socialismului, de a­­părare a patriei și a cuceririlor revoluționare ale poporului. ART. 4. — Se aprobă Regu­lamentul privind descrierea și modul de purtare a ordinului „Victoria Socialismului". Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU DECRET privind instituirea ordinului „Victoria Socialismului“ Președintele Consiliului de Stat NICOLAE CEAUȘESCU Marginali! la un Sfesctacol omagial „Partidului— erou, slavă!“ Adunării festive de la Craiova dedicată zilei de 8 Mai i-a urmat, tot în sala Naționalului craiovean, pre­­zentarea unui vibrant poem, scenariu : „Partidului — e­­rou, slavă !“. Acest elogiu o­­magial s-a distins prin am­pla desfășurare de forțe ar­tistice pe care le-a angajat, prin puterea evocării celor mai importante momente de luptă din istoria partidului și prin deosebita comunica­tivitate a unor idei politice precumpănitoare, a unui mesaj de caldă efuziune par­tinică. Scenariul deosebit de inspirat al profesorului Marian Barbu, regia artisti­că mereu inventivă a Geor­­getei Tomescu, scenografia adecvată asigurată de V. Pe­­nișoară-Stegaru, regia teh­nică pregnant funcțională a lui Mihai Nicolau, prezența masivă — ca forță interpre­tativă, în primul rînd — a corului și orchestrei filar­monicii, conduse de Al. Ra­­cu și Teodor Costin, verita­bila creație izbîndită de corpul de actori ai Teatrului Național din Craiova, parti­ciparea plină de pitoresc și inedit a unor formații artis­tice de amatori — toate a­­cestea au asigurat spectaco­lului forță artistică, dina­mism și rezonanță aparte. In decursul desfășurării spectacolului omagial am a­­vut, de asemenea, prilejul să aplaudăm din toată ini­ma frumusețea unor pagini muzicale de înaltă valoare, aparținînd unor compozitori craioveni distingîndu-se „Recviemul pentru eroii partidului“ de Ovidiu Gheor­­ghiu și „Slăvită fii, patria m­ea“ de Constantin Ungu­­reanu precum și momentele de ilustrație cinematografică, foarte adecvată, a scenariu­lui. Acest spectacol omagial a constituit un veritabil mo­ment de apoteoză înălțătoare. al. dianu ÎNAINTE (Urmare din pag. I) Alexandru Sencovici și Gheor­­ghe Vasilichi. Cu același prilej, printr-un alt decret al Consiliului de Stat, pentru activitate îndelun­gată în mișcarea muncitorească și merite deosebite în opera de construire a socialismului în patria noastră, au fost conferite titlul de „Erou al Muncii So­cialiste“ și medalia de aur „Se­cera și Ciocanul“ și medalia ju­biliară „A 50-a aniversare Partidului Comunist Român“ a tovarășilor : Anton Alexan­drescu, Ladislau Banyai, Miron Belea, pensionar, județul Hune­doara, Mihai Beniuc, Vasile Bîgu, Manole Bodnaraș, Victor Brătfăleanu, Anton Breitenho­­fer, Zina Brîncu, Tatiana Bulan, Mihai Burcă, Elena Ceaușescu, Miron Constantinescu, Petre Constantinescu Iași, Constanța Crăciun, Mihai Cruceanu, Bajos Csogor, Mihai Datca, Constantin Doncea, Mihai Florescu, Filip Geltz, Teohari Georgescu, Mihai Gere, Petre Grosu, Nicolae Guină, Tudor Io­nescu, Athanase Joja, Petre Lupu, Ofelia Manole, Manea Mănescu, Toszef Meliusz, Ecaterina Micu, Vasile Mîrza, Stela Moghioroș, István Nagy, Gheorghe Necula, Wanda Ni­­colschi, Ion Niculi, Ion Pas, Gheorghe Petrescu, Ion Popescu- Puțuri, Sanda Rangheț, Ilena R­ăceanu, Gheorghe Rădulescu, Valter Roman, Mihail Roșianu, Ivanca Rudenco, Gheorghe Rusu, Constantin Sandu, Pavel Ștefan, Leon Steinbach, Con­stantin Tiulescu, Ana Tom­a, Ghizela Vass, Geza Vida, Vasile Vîlcu și Barbu Zaharescu. Pentru merite deosebite în o­­pera de construire a socialismu­lui, au fost conferite titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ și medalia jubiliară „A 50-a aniversare a Partidu­lui Comunist Român“ tovarăși­lor : Iosif Banc, Maxim Ber­­ghianu, Alexandru Codarcea, Florian Dănălache, Aurel Duma, Janos Fazekas, Ion Ioniță, Ele­na Livezeanu, Ilie Murgulescu, Miron Nicolescu, Paul Nicules­­cu-Mizil, Cornel Onescu, Gheor­ghe Pană, Ștefan Peterfi, Mihai Suder, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Verdeț. Pentru merite , deosebite în domeniul științei, artei și cul­turii, au fost conferite titlul de „Erou al Muncii Socialiste“, și medalia de aur „Secera și Ciocanul" și medalia jubiliară „A 50-a aniversare a Partidului Comunist Român“ tovarășilor : Ana Aslan, Aurel Beleș, De­­mostene Botez, Geo Bogza, Gheorghe Calboreanu, Victor Eftimiu, Dumitru Ghiață, Horia Hulubei, Iorgu Iordan, Ion Ja­lea, Eugen Jebeleanu, Mihail Jora, Ștefan Milcu, Grigore Moisil, Raluca Ripan și Zaharia Stancu. Pentru merite înfăptuirea politicii deosebite în partidului de industrializare socialistă țării și pentru contribuția deo­a­sebită adusă la dezvoltarea uni­tăților în care lucrează, au fost conferite titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ și me­dalia jubiliară „A 50-a aniver­sare a Partidului Comunist Ro­mân“, tovarășilor : Gheorghe Apostol, șef de atelier la Uzina „1 Mai“ Ploiești, Ion Bîrsan, Arpad Arcadie Boroș, Cornel Cazan, Ion Cetățean, Ion Cris­­tea, Elisabeta Dicu, Ion Dines­­cu, Constantin Dumitrache, Ma­ria Fîntîneanu, Lazăr Găină, Antonache Hristache, Maria Io­­nescu, Nicolae Mărculescu, Ion David Milea, Gheorghe Moraru, Carol Nagy, Victor Naghi, Ion Neacșu, Constantin Petre, Mi­hai Pop, Ionel Răducanu, Du­mitru Roșea, Andrei Gheorghe Sălăgeanu, Alexandru Stoica, Maria Strîmbeanu, Ștefan Vasi­­liu și Iosif Waninger. Pentru merite deosebite în în­făptuirea politicii partidului de dezvoltare a agriculturii socia­liste și pentru contribuția deose­bită adusă la dezvoltarea uni­tăților în care lucrează, au fost conferite titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ medalia jubiliară „A 50-a ani­și versare a Partidului Comunist Român“ tovarășilor : Floarea Barbu, Alecu Crăciun, Dumitru Dinișor, Marcel Dobra, Sabră Emi­iia, Ion Gîrceag, Tudor Costică Mișcă, Emeric Molnár, Danii Roth, Fătu Șocariceanu și Szamola Antal Vincze. Pentru contribuția deosebită adusă la întărirea forțelor ar­mate și apărarea orînduirii so­ciale și de stat, au fost confe­rite titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și medalia de aur „Secera și Ciocanul“ și medalia jubiliară „A 50-a aniversare a Partidului Comunist Român“ to­varășilor : general de armată în rezervă Constantin Vasiliu Rășcanu, general de armată Ion Tutoveanu, general colo­nel în rezervă Nicolae C. Cam­­brea, general colonel în rezervă Dumitru Dămăceanu, general colonel Sterian Țîrcă, general locotenent Nicolae Doicaru, ge­neral locotenent Vasile Șlicaru, general locotenent Pamfil Tatu, viceamiral Grigore Marteș, ge­neral maior Ion Bolintineanu, colonel în rezervă Tămase I. Avram, colonel în rezervă Ga­vrilă Birtaș, Colonel în rezervă Constantin Cîmpeanu, colonel în rezervă Marim S. Constanti­nescu. In continuarea solemnității, au fost înmînate alte înalte distinc­ții acordate cu prilejul aniver­sării a 50 de ani de la consti­tuirea Partidului Comunist Român. înaltele distincții au fost în­mînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Au luat cuvîntul în numele celor distinși, tovarășii Mihai Cruceanu, vechi militant al mișcării muncitorești din țara noastră, maistrul Hristache Antonach­e de la Uzinele „23 A­ugust“ din București, Con­stantin Dăscălescu, prim-secre­­tar al Comitetului județean — Galați al P.C.R., prof. univ. Lajos Csogor, din Tg. Mureș, Floarea Barbu, președinta coope­rativei agricole de producție din satul Cernetu, județul Teleor­man, Anton Breitenhofer, vice­președinte al Consiliului oame­nilor muncii de naționalitate germană, redactor-șef al ziaru­lui „Neuer Weg“, acad. Grigore Moisil, general de armată în re­zervă Constantin Vasiliu Rășca­­nu. Luînd cuvîntul in încheierea solemnității, tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU a spus : „Dați-mi voie ca, în numele Comitetului Central al partidu­lui, al Consiliului de Stat și al guvernului Republicii liste România, să adresez Socia­cele mai calde felicitări tuturor ace­lora care astăzi au fost distinși cu titlul de „Erou al Muncii Socialiste“ și cu ordine ale Re­publicii Socialiste România , doresc, totodată, să felicit pe toți cei care, în aceste zile, vor fi decorați cu ordine și meda­lii ale Republicii Socialiste România. Faptul că, cu prilejul acestui jubileu istoric al partidului nos­tru s-au acordat un mare de distincții unor număr vechi veterani ai mișcării revoluțio­nare și ai partidului nostru co­munist, ai mișcării antifasciste și patriotice, unor vechi vete­rani ai armatei noastre, pre­cum și unui însemnat număr de muncitori și țărani, oameni de știință și cultură, activiști de partid, care în acești ani au desfășurat o muncă intensă în toate domeniile de constituie o expresie a activitate, înaltei prețuiri pe care Comitetul nos­tru Central o dă tuturor ace­lora care au servit cu devota­ment partidul, au servit po­porul, și-au făcut din plin da­toria față de cauza eliberării naționale și sociale a poporului român. Aceasta este, totodată, o expresie a prețuirii activității depuse de activul nostru de partid în edificarea societății socialiste, în îndeplinirea pro­gramului de dezvoltare și înflo­rire a patriei, o apreciere dată tuturor muncitorilor, țăranilor, oamenilor de știință și cultură pentru activitatea pe care o desfășoară spre a da viață ho­­tărîrilor partidului și guvernu­lui. Putem spune că înmănunche­­rea în această sală — și în alte locuri unde se înmînează aseme­nea înalte distincții ale Repu­blicii Socialiste România — a veteranilor cu oamenii tineri de astăzi constituie un simbol­ al vieții și tinereții veșnice a parti­dului nostru comunist. (Vii a­­plauze). Doresc să exprim convinge­rea conducerii noastre de partid și a mea personal că toți cei care au fost și vor fi distinși în aceste zile cu ordine și medalii ale Re­publicii Socialiste România vor vedea în aceasta atît o expre­sie a prețuirii pe care conduce­rea de partid și de stat o acordă muncii pe care au desfășurat-o pînă acum, cit și un simbol al încrederii că și în viitor, fie­care la locul său de muncă, va acționa cu și mai multă hotărîre pentru a transpune în viață po­litica partidului. Cred că a­­ceasta va constitui pentru toți un puternic imbold — inclusiv pentru veterani și pentru cei care astăzi, nu mai desfășoară o muncă activă, dar care totuși, prin prezența lor și în felul în care propagă cuvîntul partidu­lui, își aduc în continuare con­tribuția la înfăptuirea politicii de construcție a noii orînduiri în patria noastră. Doresc să vă urez tuturor multă sănătate și multă feri­cire !“. La sfîrșitul solemnității, to­varășul Nicolae Ceaușescu, cei­lalți conducători de partid și de stat s-au întreținut îndelung cu cei decorați. Desfășurată într-o atmosferă sărbătorească, solemnitatea în­­mînării înaltelor distincții constituit o puternică manifes­­­tare de dragoste și atașament pentru Partidul Comunist Ro­mân, pentru conducerea sa, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, o expresie vie a ho­­tărîrii de a ridica pe noi culmi opera de construire a socialis­mului în patria noastră. Prin decrete ale Consiliului de Stat s-au conferit, cu prile­jul celei de-a 50-a aniversări a Partidului Comunist Român, 195 000 medalii jubiliare „A 50-a aniversare a Partidului Comu­nist Român“, precum și 6 800 ordine și 3 300 medalii ale Re­publicii Socialiste România u­­nor veterani ai mișcării munci­torești, activiști ai organizațiilor de partid și obștești, lucrători din domeniul economiei, științei și culturii din întreaga țară. în cursul după-amiezii de joi, tovarășii Emil Bodnaraș și Manea Mănescu, vicepreședinți ai Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, au în_­minat, în cadrul unor solemni­­tăți, la Palatul Consiliului de Stat, un mare număr de ordine și medalii. (Agerpres) Solemnitatea lnminării unor inalte distincții ★ Avansări la gradul de general In cursul după-amiezii de joi, la Palatul Consiliului de Stat, a avut loc solemnitatea înaintă­rii în grad a unor generali și acordării gradului de general­­maior și contraamiral unor co­lonei și căpitani de rangul I din Ministerul Forțelor Armate, Consiliul Securității Statului și Ministerul Afacerilor Inter­ne, precum și a unor generali și colonei în rezervă. La solemnitate au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodna­raș, Manea Mănescu, Paul Ni­­culescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Tro­fin, Ilie Verdeț, Vasile Patili­­neț, Cornel Onescu, ministrul afacerilor interne. Secretarul Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, a dat ci­tire decretelor Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România prin care : Se înaintează la gradul de general de armată generalul­­colonel Ion Ioniță. Se înaintează la gradul de ge­neral-colonel următorii gene­­rali-locotenenți : Ion Coman, Vasile Ionel. Se înaintează la gradul de ge­­neral-locotenent generalul-ma­­ior Popescu Ion Ion. Se acordă gradul de general­­maior următorilor colonei : Eu­gen Iosub Bantea, Grigore Bașt­tan, Constantin P. Bogdan, Li­­viu Traian Ciubancan, Gheor­ghe Costăchescu, Vasile Dănău, Stelian Dumitru Dinu, Virgil Virgil Dobrin, Vasile C. Drago­­mir, Constantin Alexandru In­­drei, Dumitru Atanasie Pănes­­cu, Stelian I. Popescu, Dumitru Nicolae Puiu, Emil St. Ștefă­­nescu, Gheorghe Teodorescu, Gheorghe Dumitru Uzuru, Ma­ximilian Varody, Constantin A. Zgavridici, Gheorghe Bolinti, Elemér Erdély, Dumitru Gher­­guț, Eugen Luchian, Ion Mo­raru, Romeo Popescu, Dumitru Radu, Iulian Vlad, Ionel Gal, Ion Ionescu, Ion Olaru, Gheor­ghe Pele, Dumitru Șerban, Gheorghe Titileanu. Se acordă gradul de contra­amiral următorilor căpitani de rangul I : Marcel Vasile, Titus Diaconescu, Ilie C. Ștefan, Con­stantin C. Tomescu. Se înaintează la gradul de general-colonel următorii ge­nerali-locotenenți în rezervă : Gheorghe Gheorghiu, Alexan­dru Paraschiv. Se înaintează la gradul de general-locotenent următorii generali-maiori în rezervă : Traian Burduloiu, Alexandru Dobriceanu, Ion Rab, Stan Ște­fan, Mihai I. Nedelcu, Constan­tin Anton, Niculae Dobre, Ilie Drăgan. Se înaintează la gradul de viceamiral contraamiralul în rezervă Florea Diaconu. Se acordă gradul de general­­maior următorilor colonei în rezervă : Romulus Aldea, Vasile Andreescu, Aureliu Balaban, Ștefan Dăncuș, Ilie Dinuț, Au­rel Dobrescu, Ioan Dumitrescu, Gheorghe Evulescu, Teodor­ Gri­­goriu, Constantin Ionescu, loan Ionescu, Marin Ionescu, Andrei Miclescu, loan Pironcof, Con­stantin Rădulescu, Ion Rădu­lescu, Alexandru Teodorescu, Gavrilă Birtaș, Robert Petru Bodor, Constantin Cîmpeanu, Aurel Cornn, Vasile Dinescu, Isidor Holi­ger, Gheorghe A. Iștoc, Vasile Kiss, Neculai Pa­­naitescu, Martin Schnelbach, loan Stănescu, Nicolae N. Stoi­ca, Mauriciu Strul, Ismail To­­diriu, Hristache M. Zambeti, Iordache Andrei, Tănase Avram, Marin Constantinescu, Vasile Lixandru, Lazăr Munteanu, Costică Nicoară, Nicolae Ră­­doiu, loan Sotirescu, Constantin Timaru. In numele celor înaintați în grad, a luat cuvîntul genera­­lul-colonel Ion Coman, care a spus : Vă rog să-mi permiteți ca, în numele generalilor activi și în rezervă înaintați în grad și al ofițerilor cărora astăzi li se acordă gradul de general, să dau glas profundelor sentimen­te de dragoste, recunoștință și devotament pe care le nutrim față de conducerea de partid și de stat, față de dumnea­voastră, tovarășe Nicolae Ceaușescu, conducător iubit și stimat de întregul popor, și să adresez cele mai vii mulțu­miri pentru deosebita onoare ce ni se face, pentru marea încre­dere ce ni se acordă. Suntem­ fericiți și adine emo­ționați că acest moment solemn, cu puternice rezonanțe în inima și conștiința noastră, coincide cu semicentenarul Partidului Comunist Român — măreață sărbătoare a întregului nostru popor. In acordarea noilor gra­de, noi vedem o impresionantă expresie a grijii pe care parti­dul o poartă celor care, cu mai bine de 25 de ani în urmă, răs­­punzînd chemării patriotice a Partidului Comunist Român, s-­au angajat cu hotărîre alături de forțele insurecționale în lupta cu dușmanul hitlerist, pentru eliberarea țării, contribuind ca numele României să fie înscris la loc de cinste în rîndul ță­rilor care au făurit victoria a­­­supra fascismului. Vedem în onoarea ce ni s-a făcut o înaltă răsplată a efor­turilor depuse pentru formarea unor luptători temeinic instru­iți, pe deplin conștienți de mi­siunea ce le revine, pentru con­tinua ridicare a capacității de luptă a armatei. Conștienți de faptul că acor­darea noului grad sporește răs­punderile ce ne revin, suntem­ hotărîți să ne comsacrăm, fără preget, toate energiile, întrea­ga capacitate creatoare îndepli­nirii cu abnegație a sarcinilor încredințate. Noi, toți militarii, de la soldat la general, suntem­ pătrunși pînă în adîncul ființei noastre de adevărul că izvorul nesecat al forței armatei noastre, chezășia întăririi și perfecționării ei ne­întrerupte stă în conducerea de către partid. Tocmai de aceea comandanții de toate treptele, puternicele organizații de partid din comandamente și unități, întregul personal al armatei con­sideră drept datoria lor supre­mă apărarea și înfăptuirea cu fermitate a politicii marxist­­lenimiste a partidului — politica libertății și independenței pa­triei noastre, a înaintării ei nea­bătute pe drumul luminos al socialismului și comunismului. In aceste clipe solemne, ra­portăm Comitetului Central al partidului, Consiliului de Stat, guvernului țării, dumneavoastră, iubite tovarășe Ceaușescu, co­mandant suprem al forțelor ar­mate, că — atîta timp cu­ Inimile noastre vor bate — vom sluji neclintit, cu credință și devota­ment fierbinte, patria și poporul, vom fi totdeauna ostași de nă­dejde ai Partidului Comunist Român, gata oricînd la datorie, spre gloria patriei noastre socia­liste. In încheierea solemnității a luat cuvîntul tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU, care a spus : „Doresc ca, în numele Co­mitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat și al gu­vernului să adresez calde felici­tări tuturor generalilor și ofi­țerilor activi și de rezervă care au fost avansați la grade supe­rioare sau cărora li s-a acordat astăzi gradul de general. Acordarea gradelor de gene­ral și avansările făcute cu prile­jul celei de-a 50-a aniversări a gloriosului nostru partid au o semnificație deosebită: în primul rînd, aceasta constituie o înaltă apreciere dată armatei române, care, răspunzînd chemării parti­dului, s-a alăturat poporului în înfăptuirea insurecției națio­nale, în lupta pentru răsturnarea dictaturi fasciste, pentru elibe­rarea patriei. Aceasta a repre­zentat — am putea spune — un moment de seamă nu numai în viața armatei noastre, ci și în istoria întregii națiuni — un moment de răscruce care a des­chis drumul­­ tuturor transfor­mărilor din România de astăzi. In al doilea rînd, aceste avan­­sări în grad constituie o apre­ciere dată tuturor acelora care, in calitate de generali și ofițeri, au luptat pe front împotriva fas­cismului, iar apoi au slujit și slujesc cu devotament patria noastră socialistă, preocupîn­­du-se de întărirea continuă a capacității de apărare a țării, de ridicarea nivelului de pre­gătire militară și politică a tru­pelor. Apreciez că acordarea acestor grade va constitui pentru dum­neavoastră — ca de altfel pen­tru toți ofițerii din întreaga noastră armată — un imbold de a munci și mai bine, de a vă preocupa și mai intens de ridi­carea nivelului de pregătire mi­litară, de întărirea capacității de apărare a patriei, făcând ca armata noastră să fie gata în orice moment să-și îndeplineas­că cu cinste datoria față de popor, față de patria socialistă. Vă felicit și vă urez tuturor mult succes în activitatea dum­neavoastră, multă sănătate și fericire !“. V^AV,WWAMA/VW^AWWAV.VAW.WAW,V m memento Teatrul Național, orele 19,30 . MENESTREL LA CURȚILE DO­RULUI. ■ EH 3 EH3H •„Patria** (telefon 13850), filmul : ZESTREA DOMNIȚEI RALU, o­­rele 9 ; 11 ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „Central“ (telefon 14029), filmul : DOAR UN TELEFON, orele U ; 15 ; 17 ; 19 ; 21. „30 Decembrie** (telefon 31080), filmul : MOARTEA FILATELT S­­TUT I0­, orele 15 ; 17 ; 19 ; 21. Ma­ți orele 11 . HAIDUCII. ..?3 August“ (telefon 14448), fil­mul : MAYERLING (ambele se­rii), orele 10,45 ; 15,30 ; 18 ; 20,30, „Tineretului“ (telefon 12228), fil­mul : ULTIMUL MOHICAN, orele 14—20 în continuare. Matineu, o­­rele 10, filmul : MITREA COCOR. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul : PETRECEREA, orele 16—20 în con­tinuare. Matineu, orele 11, filmul : COLUMNA. ★ „30 Decembrie“ — Băilești, fil­mul : CINCI PENTRU INFERN. „Arta“ — Calafat, filmul : O­­MUL DIN SIERRA. „8 Mai“ — Filiași, filmul : UL­TIMUL SAMURAI. „Victoria“ — Segarcea, filmul­­ KING-KONG EVADEAZĂ. Expoziția „50 de ani de la În­ființarea Partidului Comunist Ro­mân“ deschisă in holul Universi­tății. Expoziția de inovații “.Omagiu partidului“ deschisă în sala clu­bului Uzinei „7 Noiembrie". Expoziția județeană de desene și fotografii artistice ale pionieri­lor și școlarilor, deschisă în in­cinta secției „Procesul luptători­lor ceferiști și petroliști din iunie­­iulie 1934“ a Muzeului „Oltenia“. Expoziția de grafică Barbu Mor­­covescu-Barba, deschisă la Casa de cultură a municipiului Craiova, str. Brestei nr. 9. Expoziția de artă plastică „Vic­torii sub steagul socialismului“ deschisă în sălile Muzeului de artă. VINERI 7 MAI 10.00 Transmisiune directă de la adunarea festivă consacrată săr­bătoririi semicentenarului Parti­dului Comunist Român. 17.00 Des­chiderea emisiunii de după-amia­­ză. Teleșcoală. • Literatura ro­mână — Teme romantice în poe­zia lui Mihai Eminescu.­­ Fizică — Cîmpul electric: legile curentu­lui electric. 17.40 Bună seara, fe­te ! Bună seara, băieți ! 18.20 1001 de seri. 13.30 Telejurnalul de sea­ră. 19.00 Spectacol de gală pre­zentat cu prilejul sărbătoririi se­micentenarului partidului. 20.30 Soarele întQnește România. 21.10 Ecran românesc . Valurile Dună­rii. 22.45 Telejurnalul de noapte. SIRETEM BUCUREȘTI VINERI 7 MAI 6.00 De la 6 la 9.30 . 7.00 Radio­jurnal. Buletin meteo-rutier. Spiort. 9.00 Buletin de știri. 9.30 Neste­mate folclorice. 10.00 Transmisiune directă de la adunarea festivă consacrată sărbătoririi semicente­narului Partidului Comunist Ro­mân. 12.00 Piese corale. 12.10 Re­cital de operă Lucia Stănescu. 12.30 Int Unire cu melodia populară și interpre­­ul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.15 Avanpremieră coti­diană. 13.27 Rebus melodic. 14.00 »,In memoriam“ de Alexandru Pașcanu­­ »,Luceafăr între stele“ de Gheorghe Costinescu ; »,Inimi de ■ lumină“ de Mircea Neagu , Cantata pentru mezzosoprană, cor și orchestră de Andrei Porfetye. 14.40 Varietăți folclorice. 15.00 Bu­letin de știri. 15.05 Revista econo­mică. 15.30 Pagini vocale și or­chestrale din muzica de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo­­ritier. 16.15 Potpuriuri pentru fanfară. 16.30 Melodii de Aurel Manolaehe și Florentin Delmar. 16.50 Publicitate radio. 17.00 Trans­ mite antena tineretului ! 17.30 Comn­­cert de muzică populară. 18.00 Ci­rcle serii. 20.00 Tableta de seară. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 Cîntă Angela Moldovan. 20.55 Ști­ința la zi. 21.00 Bijuterii muzicale. 21.25 Consemnări de Paul Popes­­cu Neveanu. 21.25 Avanpremieră cotidiană. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. Sport 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. 23.00 Concert de seară (contraaure). 24.00 Buletin de știri. 0.03—6.00 Estrada nocturnă. (Buletine de știri la orele : 2.00 ; 5.00). VREMEA In următoarele 24 de ore vre­mea se va ameliora ușor. Cerul va fi variabil, mai mult noros. Temporar va ploua. Vintul va su­fla slab, pînă la potrivit. Tempe­raturile maxime vor fi cuprinse intre 16 și 21 grade, iar cele mi­nime între 8 și 12 grade. Mica publicitate vînzari-cumparari Vind butelie aragaz și fotoliu pat. Telefon 22837, loco. (405) O 7 __ V — 1971 E tinerețea noastră partidului datoare Tînăra generație, prezentă totdeauna alături de forțele care luptau pentru progres, a fost și este un factor dinamic al dezvoltării societății românești, aducînd o contribuție însemnată la toate marile cuceriri ale ma­selor populare pentru realiza­rea idealurilor de libertate și progres social. Contopindu-se pînă la iden­tificarea cu idealurile poporului, întregul tineret, sub conducerea partidului, s-a integrat activ în cele mai aspre confruntări sociale, dînd pilduitoare dovezi de eroism și abnegație, de înal­tă înțelegere a menirii sale so­ciale. Tineretul din județul Dolj, beneficiar al unor vechi tradiții revoluționare, a participat în mod susținut la luptele politice desfășurate d­e clasa muncitoare sub conducerea partidului comunist. Alături de muncitorii din toate întreprin­derile craiovene și de țărani, numeroși ucenici și școlar­i participă la adunările sindicale din sala Cocor, unde comuniștii Mihail Cruceanu, Ilie Diacones­cu și alții le-au vorbit despre lupta de clasă și despre pro­gramul partidului comunist, despre necesitatea organizării și a intransigenței revoluționare. Tineretul craiovean a protestat cu energie împotriva măsurilor arbitrare ale guvernului, prin care fuseseră scoase în afara legii P.C.R., U.T.C., Asociația cultural sportivă „Prietenii na­turii“ și Comitetul femeilor co­muniste, în iulie 1924. „In momentul în care se în­cearcă suprimarea glasului nos­tru — scria un tînăr din Craiova —, noi strigăm tineretului că el are decît o datorie de înfăptuit: „aceea de a se organiza cît mai ADRIAN CIOBOIU prim-secretar al Comitetului județean Dolj al U­TC, puternic și cît mai curînd pen­tru a putea învinge abuzul și ti­rania clasei stăpînitoare“. In lupta îndîrjită cu măsurile arbitrare ale guvernanților, noi categorii de tineri din județul nostru se înscriu în organizațiile revoluționare, ideile socialismu­­lui științific pătrunzînd cu repe­ziciune în fabrici, ateliere, școli și în armată. Astfel, în condiții grele, de prigoană și represalii, Ion Popescu-Puțuri, împreună cu un grup de tineri craioveni, cu sprijinul comuniștilor, tipă­rește, la 15 februarie 1927, pri­mul număr al revistei social­­literare „Gînduri noi“ care constituie o replică extrem de a viguroasă dată de tineretul co­munist craiovean dominației clasei exploatatoare și o che­mare la luptă adresată tuturor celor nemulțumiți. Tineretul școlar craiovean, fii de muncitori, țărani nevoiași, funcționari și meseriași, este chemat la lupta împotriva războiului imperialist de jaf și cotropire, împotriva organizații­lor fasciste, a taxelor școlare și a impozitelor. Apelul se î ncheia cu îndemnul : „Achitați-vă cu succes de această muncă și cău­tați să fiți la înălțimea misiunii voastre — Uniunea Tineretului Comunist“. Imbinînd consecvent natrio­­tismul proletar, cu internaționalismul una din trăsăturile permanente ale mișcării revolu­ționare a tineretului din Româ­nia, uteciștii craioveni au popularizat în rîndurile uceni­cilor și școlarilor realizările primului stat socialist "din­ lume, au demascat teroarea antimun­­citorească și antidemocratică dezlănțuită în Germania de re­gimul hitlerist, și-au manifestat solidaritatea cu lupta antifascis­tă a forțelor democratice prin alte țări și au acționat cu hotă­­rire împotriva organizațiilor fasciste interne. Exprimînd înalta prețuire a contribuției aduse de către tine­ret și organizația sa revoluțio­nară la lupta pentru promova­rea ideilor progresiste, pentru triumful cauzei socialismului și apărarea idealului libertății na­ționale, tot Nicolae Ceaușescu arată : „Tineretul prin dina­mismul și receptivitatea sa la idealurile de libertate și drep­tate socială, la schimbările înnoi­toare a reprezentat întotdeauna de-a lungul istoriei un însem­nat factor al progresului socie­tății. Din veac în veac, el a pre­luat și dezvoltat virtuțile și tradițiile înaintate ale poporului; înfruntînd greutăți, dînd nenu­mărate jertfe, el a jucat un rol de seamă în lupta împotriva asupritorilor, pentru dezrobirea socială, pentru cucerirea și a­­părarea independenței și suve­ranității naționale". Ca urmare a condițiilor crea­te de partid, în anii luminoși de după 23 August 1944, tuturor oamenilor muncii și în mod deosebit tinerei generații, în sectoarele de bază ale economiei județului nostru lucrează peste 17.800 de tineri în industrie, 17 000 tineri în agricultură, iar din aceștia un număr de 6.200 tineri au fost declarați la sfîrși­tul anului 1970 fruntași în pro­ducție, crescînd totodată, lună de lună, numărul de tineri an­trenați în mișcarea de inovații. Intr-un spirit de înaltă înțe­legere a semnificației sociale și etice a muncii, tineretul din școli generale și profesionale, din licee și facilități se inte­­grează cu avînt și dăruire depli­nă în competiția consacrată pro­gresului­ multilateral al țării, desăvîrșindu-și continuu pregă­­tirea politică, profesională și de cultură generală pentru deveni astfel constructori com­­­petenți ai socialismului și co­munismului. Cel de al IX-lea Congres al U.T.C. — forumul suprem al or­ganizației revoluționare a tine­retului din patria noastră — a constituit un­ moment impor­tant în activitatea viitoare tineretului, în lupta efervescen­a­tă de traducere în viață a pro­gramului elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., al cărui o­­biectiv fundamental îl consti­tuie făurirea societății socia­liste multilateral dezvoltate. In rînduri strînse, avîntate, cu cei peste 2.400.000 membri cît cuprinde organizația noastră, ti­nerii din județul Dolj alături de ceilalți oameni ai muncii sunt hotărîți să-și consacre toate e­­forturile pentru a da viață sar­cinilor ce le revin din planul economic pe anul 1971, realiză­rii programului stabilit de Congresul al K-lea al P.C.R. menit să asigure României so­cialiste un curs ascendent pe treptele înalte ale progresului și civilizației. Partid comunist semicentenar (Urmare din pag. I) In 1975, apoi peste alți cinci ani, în 1980, România va fi alta, mai bogată, mai puter­nică, rolul său in concertul națiunilor lumii va crește considerabil. Alături de în­treaga țară, cei peste 63 000 de comuniști, și, împreună cu ei, toți oamenii muncii din județul Dolj dedică în aceste ceasuri premergătoare gloriosului jubileu mari și importante realizări PARTI­DULUI și PATRIEI. Cu justificată mîndrie pa­triotică, ei raportează condu­cerii partidului, tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, se­cretarul general al partidului, că și-au depășit angajamen­tele, realizind în cinstea zi­lei de mîine o depășire cu peste 24 milioane lei a pro­ducției marfă, dînd 75.000 kVA transformatoare de forță, aparataj electric în valoare de 10 milioane lei, 2­000 tone îngrășăminte chi­mice, 3830 mc prefabricate și alte importante produse peste sarcinile de plan. In cinstea marii aniver­sări, colectivele unităților in­dustriale doljene au depă­șit livrările la export cu a­­proape 2 milioane lei față de prevederile inițiale ale pla­nului. Importante realizări au obținut și oamenii mun­cii de pe ogoare, încheind în bună măsură însămînțările de primăvară. Acesta este buchetul de realizări cu care Doljul cinstește partidul la cei 50 de ani ai săi. Acestea sunt darurile de inimă și fapte vrednice pe care sutele de mii de locuitori ai melea­gurilor doljene le aduc marea sărbătoare a Partidu­lu­lui Comunist Român.

Next