Inainte, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8159-8184)
1971-06-01 / nr. 8159
Proletari din toate țările. timfi-vă? AN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL PCJL $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN MARȚI 1 IUNIE 1971 ANUL XXVII/ _ NR. 81594 PAGINI — 30 BANI P"> Plecarea spre Pekin a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU Luni dimineață a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Pekin, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat, întovărășit de soția sa, Elena Ceaușescu, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, va face o vizită oficială de prietenie în această țară. Din delegație fac parte tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar al C.C. P.C.R., vicepreședinte al Consialliului de Stat, Dumitru Popa, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primsecretar al Comitetului municipill București al P.C.R., Ioniu, membru supleant al Cmitetului Executiv, secretar C.C. al P.C.R., George Marescu, membru al C.C. al J.R., prim-adjunct al ministrului afacerilor externe, și Aurel Duma, membru al C.C. al P.C.R., ambasadorul României la Pekin. împreună cu delegația a plecat la Pekin și ambasadorul R. P. Chineze în România, Cian Hai-fun. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș, Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie Verdeț, Maxim Berghianu, Florian Dănălache, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Petre Lupu, Leonte Răutu, Gheorghe Stoica, Ștefan Voitec, Iosif Banc, Petre Blajovici, Miron Constantinescu, Mihai Dalea, Mihai Gere, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Ion Stănescu, Mihai Marinescu, Ion Pățan, împreună cu soțiile. Erau prezenți, de asemenea, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători ai instituțiilor centrale și organizațiilor obștești, generali, ziariști români și corespondenți ai presei străine. Au fost de față Kang Jăng Sap, ambasadorul R. P. D. Coreene, Nguyen Dang Hanh, ambasadorul R. D. Vietnam, Damdinnerenghiin Bataa, ambasadorul R. P. Mongole în Republica Socialistă România, șefii misiunilor diplomatice acreditați în România, alți membri ai corpului diplomatic. La plecare, membrii delegației au fost salutați călduros de numeroși cetățeni ai Capitalei. Ei scandau „P.C.R.—P.C.R.“, „Ceaușescu—P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer au răspuns cordial manifestărilor de dragoste și stimă, urărilor de drum bun adresate de oamenii muncii veniți la aeroport. Pionieri și tineri români, chinezi, coreeni, vietnamezi și mongoli au oferit flori secretarului general al partidului, celorlalți conducători de partid și de stat. In aceeași zi, •ar delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, a făcut o escală la Novosibirsk. Pe aeroportul împodobit cu drapele de stat ale Uniunii Sovietice și Republicii Socialiste România, au venit în întîmpinare F. S. Goriacov, prim-secretar al Comitetului regional de partid Novosibirsk, împreună cu soția, A. I. Zeriev, președintele Comitetului Executiv al Sovietului regional, împreună cu soția, secretari ai Comitetului regional de partid, alți reprezentanți ai organelor de partid și de stat locale. Au fost prezenți, de asemenea, Teodor Marinescu, ambasadorul Republicii Socialiste România la Moscova, membri ai ambasadei. După un popas la Novosibirsk, delegația română va continua călătoria spre Pekin. încheierea în învațămînîul de partid Avînd la bază aprofundarea problemelor cardinale ale edificării societății socialiste multilateral dezvoltate, învățămîntul de partid din acest an a contribuit la dezvoltarea capacității membrilor de partid și a celorlalți cursanți de a înțelege în mod just politica partidului, cursul și sensul evenimentelor pe plan intern și internațional, a dus la angajarea lor mai fermă în activitatea ce se desfășoară pentru înflorirea continuă a societății noastre socialiste. Convorbirile finale care vor avea loc în toate cercurile și cursurile, între 1 și 15 iunie, trebuie să fie o încununare a ceea ce s-a înfăptuit pînă acum, un nou pas înainte pe calea sporirii forței de influențare a propagandei, a eficacității sale în direcția întăririi convingerilor comuniste, a formării gîndirii politice a oamenilor, determinării unui comportament înaintat în muncă, în societate, în familie. Concepută în acest fel, activitatea pregătitoare pe care o implică încheierea anului de învățămînt de partid la orașe reprezintă un moment important în viața organizațiilor de partid. La toate cercurile și cursurile din învățămîntul de partid activitatea se va încheia prin organizarea a două convorbiri finale, la ciclurile de conferințe, prezentîndu-se o expunere după care lectorii vor răspunde la întrebările cursanților. Tot în perioada amintită va avea loc încheierea anului de învățămînt și la cursurile ideologice cu cadrele didactice și alte categorii de intelectuali de la orașe și sate. Universitatea serală de marxism-leninism din Craiova și filialele acesteia din județ își vor încheia cursurile prin examene de sfîrșit de an și de absolvire în a doua jumătate a lunii iunie. Amplasată la scurt timp după aniversarea semicentenarului partidului, este firesc ca închiderea învățămîntului să se desfășoare sub semnul acestui eveniment de largă rezonanță în viața partidului și poporului. De aceea, considerăm că principalul document după care trebuie să se călăuzească organizațiile de partid la stabilirea temelor pentru dezbateri constituie Expunerea tovarășul lui Nicolae Ceaușescu la adunarea solemnă consacrată împlinirii a 50 de ani de la crearea partidului. EMANOIL UȚESCU, director adjunct al Cabinetului județean de partid Dolj (Continuare în pag. a II-a) £) La întrebarea tovarășului Barbu Anghel Constantin, din Bratovernești, Administrația finaciară județeană răspunde că stabilirea taxei se face la toate persoanele fizice sau juridice din sectorul particular, care posedă mijloace de transport cu tracțiune mecanică, necondiționat de punerea lor în circulație. Deținătorii mijloacelor de transport sunt obligați să le declare în scris la unitatea financiară, în raza căreia domiciliază, în termen de 15 zile de la dobîndire. £ Organele de resort fac cunoscut tovarășei Maria Sgondea, din Craiova, că strada Păltiniș a intrat în modernizare între intersecțiile cu străzile Reforma agrară și Partizanilor. Datorită acestui fapt, toate imobilele au fost racordate la conducta stradală de presiune redusă. Imobilul cu nr. 186 nu a beneficiat de racordare, întrucît porțiunea respectivă din str. Păltiniș nu a fost modernizată. Această problemă urmează să fie soluționată în ordinea cererilor înregistrate. La sesizarea locatarilor blocului 13 din Valea Roșie, Institutul de proiectări Dolj a dat indicații pentru executarea sistematizării și amenajarea trotuarului de beton în jurul coșului de fum. Pînă la stabilirea soluției de remediere vor continua măsurătorile topometrice, deoarece valorile lor, deocamdată, nu afectează stabilitatea coșului. 12613 Е - biblioteca »«.’Cir .EÍAIOVA [IIIIIIIIIIIIII! 1 Iunie—Ziua internațională a copilului Celor mai dragi între cei dragi... de generații ZnWifi șir regretul și $||||f teama și spaima^Ap , ■>. ^ Jos de a nu le fi ^ ZWSmsMm. W .. * dar atît cu li se cuvine ; și acest cuvint — totul — însemna cîndva atît de puțin... Și astăzi, cînd copiii acestui oraș alcătuiesc, prin însuși numărul lor, din oraș, cînd fericirea lor a devenit, grație grijii partidului și statului, rațiune majoră a societății, exprimată prin noțiuni materiale precise : creșe, grădinițe, cote impresionante din bugetele locale destinate acestui scop, burse și alocații de stat tot mai substanțiale, edificii școlare, ele cultură și de destindere, ocrotirea sănătății la nivelul unor exigențe și eforturi impresionante, gratuități de tot felul, tabere și vacanțe... — îmtr-un cuvînt, o uriașă investiție de energie și mijloace, poate cea mai însemnată investiție națională — a societății în ansamblu, a fiecărui părinte în parte, dezășuind viitorul comunist al patriei. Prin faptele și bucuriile de fiecare zi ale muncii și creației socialiste, poporul nostru asigură — în spiritul celor mai bune tradiții strămoșești ale sale, ale idealului comunist contemporan — evoluția copiilor, tezaurul cel mai de preț al națiunii. Bă le urăm, în această zi a Lor, cu bineștiutul verb arghezian s .,Bună dimineața, primăvară !“ — primăvară perpetuă a omenirii... ADRIAN FULGA obsedanții ochi ^ ai făpturilor fra ,/ Privesc un o- MHHSMIMI diil copiilor — , .. % ochii rotunzi» ^ catifelați și calzi, '**' gile din prizele jf * l||||P^ ^§|k ^ IjMl lui Tonitza, p M |||kg' % KLJ diii celor anal WBBM ß s * i dragi dintre cei M W&& 1 dragi și nu știu JhF jBj' ce omagiu mai • -:••• Ai ales li s-ar po- ^ trivi, căci vor- -.'• Á bele sínt sărace !|j||Pe Ilii și nemeritate și A> ” dăruindu-le tot --^:^Iim ce avem mai *;: bun in noi păs- ^ trăm de ani și ! flu luat sfirșit Concursul si Festivalul cintecului popular „Maria Tanase“ . Așadar, după patru zile de competiție — o autentică paradă a cintecului și portului I popular — duminică seara a luat sfîrșit Concursul și festivalul „Maria Tanase“. Cea de-a doua ediție a acestei manifestări cu caracter național a constituit un frumos prilej de reafirmare a imensului potențial artistic găzduit de folclorul românesc, a strălucitelor sale virtuți care-l așează la loc de cinste în panteonul valorilor poporului nostru. Angajînd participarea a zeci de soliști din toate județele țării. Concursul și festivalul cintecului popular „Maria Tanase“ se înscrie ca o memorabilă filă în agenda manifestărilor cultural-artistice desfășurate la Craiova, avînd, în același timp, prin dimensiuni, un larg ecou național. In urma deliberării juriului au fost desemnați următorii câștigători : PREMIUL I și LAUREAȚI Gheorghe Roșoga (Mehedinți) —solist vocal Ion Stoicănel (Teleorman) — solist instrumentist (caval) PREMIUL II Maria Apostol (Gorj) — solistă vocală Gheorghe Budină (Constanța) — solist instrumentist (cimpoi) PREMIUL III Steliana Stamulea (Tulcea) — solistă vocală Constantin Sofian (Suceava) — solist instrumentist MENȚIUNI SPECIALE ALE JURIULUI Rodica Șandru (Sălaj) — solistă vocală Nelu Iovescu (Dolj) instrumentist (cava PREMII SPECIALE solist = Radu Nicolae (Ilfov) , Premiul Comitetului de stat pentru cule gtură și artă și titlul de laureat , pentru interpretul cintecului cel mai original și gen și vechime , interesant ca g (Continuare în pag. a III-a) . g Pe scena concursului, după decernarea premiilor Foto : FI. Roșoga == MOMENT JUBILIAR Duminică, începînd cu primele ore ale dimineții și pînă seara tîrziu, nedunuiți de multe manifestări variate, bogate in conținut și semnificații, cu rezonanțe de neuitat, au marcat momentul Înscris cu litere de aur în Cartea de aur a școlii : împlinirea unui veac de la înființarea Liceului industrial de mecanică agricolă din Craiova. Admirabila organizare a acestei sărbătoriri centenare a făcut ca întreaga școală, primenită de Ziua jubileului, să arate ca o imensă vitrină în care bogăția exponatelor — machete, lucrări de artă semnate de marele geniu al sculpturii naționale Brâncuși și de alți maeștri ai artei plastice românești — foști elevi sau profesori ai liceului, documente grăitoare din primii ani ai existenței instituției, tablouri cuprinzînd succesiunea promoțiilor — te îndemnau la reflecții profunde, sintetizate de către vizitatori in admirații unanime. Curtea acestui mare lăcaș de învățămînt și cultură, care a dat industriei și agriculturii țării peste 10 000 de tehnicieni, a fost duminică locul de întîlnire a miilor de absolvenți veniți din toate colțurile țării să-și revadă dascălii și foștii colegi de școală după ani sau decenii sub impulsul emoțiilor acestor reîntllniri Amplă trecere în revistă a momentelor de seamă din viața școlii centenare, cuvîntarea prof. ing. Gheorghe Tudor, directorul Liceului industrial de mecanică agricolă Craiova, salutul organelor locale de partid și de stat transmis de către tovarășul ing. Marin Năstasie, prim-vicepreședinte al Consiliului popular municipal, telegrama adresată de către asistenți Comitetului central al partidului, personal tovarășului Nicolae Ceaușescu, ca și clipa dezvelirii plăcii de marmoră in care dăltuitorii au incrustat cifra „100“, mesajele, zecile de telegrame prin care liceul, colectivul său harnic au primit calde felicitări — totul și toate au sporit conținutul și semnificațiile acestui moment jubiliar. Bogăția programelor artistice prezentate de Un puternic mănunchi de talente au făcut din dupa-amiaza zilei de duminică o zi greu de uitat. Prezent la sărbătoare, împreună cu alți colegi care au absolvit primii, în 1951, cursurile Școlii tehnice metalurgice în actualul liceu industrial de mecanică agricolă, semnatarul articolului de față a avut prilejul să noteze cu satisfacție faptul că 20 dintre cei 25 ciți număra grupul duminică erau ingineri, economiști ori profesori — mulți îndeplinind funcții de mare răspundere in economia și cultura țării, cum ar fi cele de ingineri șefi, directori de întreprinderi etc. Cu mîndrie și satisfacție, ore întregi s-au întreținut în discuții puternic animate dascălii ajunși la virsta septuagenară cu foștii lor elevi ajunși cadre de nădejde în multe sectoare de activitate. Coincidența aniversării celor 100 de ani cu reîntîlnirea promoțiilor, la intervale de timp dinainte stabilite, a Însemnat un minunat prilej de reamintiri și veselie. LUCIAN TRIȚA Din nou împreună pe scările liceului centenar Pe șantierul noilor capacități de producție ale Uzinei „7 Noiembrie“ - Craiova Ritmul de construcție e încă nesatisfăcător După cum se știe, în zona industrială de est a Craiovei se construiesc noile capacități de producție ale Uzinei „7 Noiembrie“. începînd cu data de 30 septembrie 1972 este prevăzută să se producă, în prima etapă, o cantitate de 12 000 tone mașini agricole. Cu prilejul ședinței de comandament care a avut loc zilele trecute la sediul beneficiarului, s-a analizat minuțios, la obiect, cu înaltă responsabilitate, felul cum se desfășoară lucrările de construcții pe acest șantier. O primă și esențială constatare, reieșită din contextul dezbaterilor, este aceea că, deși proiectantul, constructorul și beneficiarul depun eforturi stăruitoare pentru rezolvarea cât mai operativă a diferitelor probleme pe care le ridică această investiție de importanță națională, ritmul de lucru este nesatisfăcător. In primele patru luni expirate din anul curent, colectivul șantierului nr. 4 al I.S.C.M. Craiova prezenta o restanță față de plan de 1 400 000 lei. De altfel, din totalul planului de investiții pe trimestrul II, procentul de îndeplinire era, la data de 20 mai a.c., de numai 66 la sută, dintre care construcții-montaj 68 la sută. La halele monobloc și forje nu se montaseră cantități însemnate de elemente de prefabricate din beton armat (grinzi, chesoane, stîlpi), iar lucrările la racordul de cale ferată au fost întrerupte la data de 1 aprilie. Sunt încă nesoluționate o serie de probleme între care impulsionarea livrării cantităților necesare de prefabricate de către întreprinderile de profil din Deva și Craiova, definitivarea soluțiilor tehnice strîns legate de construcția centralei termice, deservirea cu energie electrică, apă etc. In scopul clarificării unor probleme legate de înviorarea activității economice pe șantier, am purtat discuții cu principalii factori responsabili care concură la înălțarea acestui obiectiv industrial. Ca antreprenor general, I.S.C.M. Craiova îi revine obligația de a recupera rămînerile în urmă la toate lucrările, acționînd energic, prin mobilizarea intensă a potențialului tehnic și uman. Analizînd stadiul lucrărilor „la zi“, se desprind unele rezultate nesatisfăcătoare, exprimate prin neîndeplinirea planului la principalii indicatori — a ținut să precizeze vie. WALTER TUZER, directorul tehnic al I.S.C.M. Desigur, aceasta se datorește și unor defecțiuni organizatorice existente pe șantier, dar nu este mai puțin adevărat că la baza neajunsurilor constatate stă în primul rind neasigurarea cu prefabricate. Din 180 grinzi G-18, care trebuiau livrate de la Deva pentru trimestrul II a.c., am primit doar 25 bucăți. Aș mai vrea să adaug unele întîrzieri în pregătirea temeinică a investiției din partea beneficiarului. Aceasta nu înseamnă o eschivare de la obligațiile ce nere AUREL POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) In IV-a pagina întreținerea culturilor — sarcină comună a mecanizatorilor și cooperatorilor • RITM INTENS LA LUCRĂRILE DE ÎNTREȚINERE • O PRAȘILĂ NU ESTE SUFICIENTĂ PENTRU CULTURILE DIN ZONA BÂILEȘTIULUI • „MĂRUL DISCORDIEI” INTRE FACTORII DE RĂSPUNDERE, IN DETRIMENTUL PRODUCȚIEI, AL INTERESULUI GENERAL In majoritatea unităților agricole s-au întreprins măsuri tehnico-organizatorice eficiente pentru a imprima un ritm intens Zilele lucrărilor de întreținere, trecute, pe ogoarele C.A.P. Horezu Poenari, cooperatorii și mecanizatorii erau angrenați, deopotrivă, la prașila culturilor, în timp ce peste 650 cooperatori împînziseră tarlaua „Fîntînă nouă“, lucrînd în ritm intens la prașila porumbului, îndrumați de brigadieri, președintele unității și inginerul șef, în punctul „Coltină“ mecanizatorii Alexandru Borțelin, Nicolae Barbu, Nicolae Pîrvu, Victor Gîrbovescu, cu cultivatoarele, creau front de lucru cooperatorilor. In brigada nr. 4, condusă de Florea Bădoiu, 150 din cei 160 cooperatori înscriși lucrau pe suprafețele repartizate, pe grupe de familii. „Participarea numeroasă a membrilor cooperatori — ne preciza Florea Diaconu, președintele unității, și Ștefan Bimbirică, inginerul șef — ne dă putința să anticipăm că, pentru o prașilă la cultura porumbului, ne vor fi necesare doar trei zile“. Din discuțiile cu cei patru brigadieri de cîmp am reținut cîteva nume de cooperatori, care s-au remarcat prin lucrări de întreținere ireproșabile, printre care menționăm pe Marin Firică, Elena Cîrneanu, Ecaterina Marcu, Ștefana Joacă, Maria Măgureanu și mulți alții. AURELIAN NICOLA : ^Continuare ia pag. a ill-a)