Inainte, iunie 1971 (Anul 28, nr. 8159-8184)
1971-06-10 / nr. 8167
Proletari din toate țările, uniti-văGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R. 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN JOI 10 IUNIE 1971 ANUL XXVII — NR. 81674 PAGINI — 30 BANI Plecarea din Pekin a delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu PEKIN 9. Corespondentul Agerpres, Ion Gălățeanu, transmite : Delegația de partid și guvernamentală română, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și-a încheiat miercuri vizita oficială de prietenie în Republica Populară Chineză, efectuată la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze. Delegația a părăsit Pekinul, plecînd spre Phenian. De la reședința oficială, delegația a fost însoțită de premierul Ciu En-lai, Huan Iușen și alte persoane oficiale chineze. Aeroportul din Pekin este pavoazat sărbătorește. Sînt arborate drapelele de stat român și chinez. Pe platoul central se află adunată o mulțime de locuitori ai capitalei, veniți să-și ia rămas bun de la înalții oaspeți români. Se află, de asemenea, prezenți șefi ai misiunilor diplomatice acreditați în capitala R.P. Chineze. Se intonează imnurile de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Chineze. Tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu premierul Ciu En-lai trec în revistă unitățile reprezentative ale trupelor terestre, marinei și aviației, miliției populare și gărzilor roșii aliniate pe aeroport. Miile de locuitori prezenți izbucnesc în urale, scandează pentru prietenia dintre popoarele român și chinez. Pe mari pancarte se află scrise în limbile română și chineză cuvintele : „Călduroase urări de drum bun delegației de partid și guvernamentale române“. Grupuri de tineri și tinere îmbrăcați în costume pitorești interpretează dansuri populare chinezești. Tovarășul Nicolae Ceaușescu și soția sa, Elena Ceaușescu, tovarășul Ion Gheorghe Maurer și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun cu căldură de la premierul Ciu En-lai. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Ciu Enlai își string cu căldură mâinile, se îmbrățișează. Apoi, secretarul general al Partidului Comunist Român și președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România și ceilalți membri ai delegației române își iau rămas bun de la Huan Iu-sen, membru al Biroului Politic al C.C. al P.C. Chinez, șeful Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Cian Ciun-ciao, membru al Biroului Politic, prim-secretar al Comitetului de partid al orașului Șanhai, sau membru al Biroului Ven-Juan, Politic, Li Sien-nien, membru al Biroului Politic, vicepremier al Consiliului de Stat, Ie Cien-in, membru al Biroului Politic, vicepreședinte al Comisiei militare din cadrul C.C. al P.C. Chinez, Ie Ciun, membru al Biroului Politic, soția vicepreședintelui Lin Biao, U Fa-sien, Li Tso-pen, Ciu Ui-tso, membri ai Biroului Politic, adjuncți ai șefului Marelui Stat Major al Armatei Populare Chineze de Eliberare, Ciu Den-kuei, Li Te-sîn, membri supleanți ai Biroului Politic, Go Mo-jo, membru al C.C. al P.C. Chinez, vicepreședinte al Comitetului Permanent al Adunării Reprezentanților populari din întreaga Chină, Ken Biao, membru al C.C., șeful Secției relații externe a C.C. al P.C. Chinez, U De, membru al Comitetului Central, al doilea secretar al Comitetului municipal Pekin al P.C. Chinez, Ci Pîn-fei, ministru ad-interim al afacerilor externe, Lim Ciamei, soția vicepremierului Li Sienmien, și alte persoane oficiale. Au fost de față ambasadorul României la Pekin. Aurel Duma și membrii ambasadei. Delegația română a fost salutată cu aceleași sentimente de caldă prietenie manifestate de poporul chinez în tot timpul vizitei făcute de delegația de partid și guvernamentală română în R.P. Chineză. Comunicat comun româno-chine. La invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez și a guvernului Republicii Populare Chineze, între 1 și 9 iunie 1971, o delegație de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a făcut o vizită oficială de prietenie în Republica Populară Chineză. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit în această vizită de soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu. Tovarășul Mao Tzedun, președintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, și tovarășul său de luptă apropiat, vicepreședintele Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez, tovarășul Biao, au avut o întrevedere din cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, și soția sa, tovarășa Elena Ceaușescu, precum și cu toți tovarășii din delegația de partid și guvernamentală română. întrevederea s-a desfășurat intr-o atmosferă de prietenie și cordialitate, în spiritul solidarității militante dintre cele două partide, țări și popoare ale României și Chinei. In continuare, președintele Mao Tzedun, vicepreședintele Lin Biao și tovarășii Ciu En-lai, Kan Sen și alți tovarăși au avut convorbiri prietenești cu tovarășul Nicolae Ceaușescu soția sa, cu tovarășul Ion Gheorgighe Maurer și ceilalți tovarăși din delegația de partid și guvernamentală a României. In timpul șederii în Republica Populară Chineză, delegația de partid și guvernamentală română a vizitat orașele Pekin, Nankin și Șanhai, uzine și fabrici, o comună populară și Instituții de învățămînt, s-a întîlnit cu masele largi revoluționare. Oaspeții români s-au bucurat pretutindeni de o primire deosebit de caldă și o ospitalitate cordială — expresie (Continuare la pag. a !▼») Folosirea cît mai eficientă a potențialului fiecărei unități—atribut esențial al unei economii moderne Proiectul legii cu privire la organizarea și conducerea unităților economice de înscrie, prin prevederile state sale, în rîndul preocupărilor susținute ale partidului și statului nostru pentru perfecționarea întregului organism economic, pentru ridicarea continuă a eficienței economice, sporirea rolului factorilor economici și financiari în valorificarea marilor rezerve ce există în fiecare întreprindere. Am remarcat, în mod deosebit, prevederile proiectului de lege referitoare la organizarea centralelor și întreprinderilor pe principiul gestiunii economice. Merită să fie subliniată și precizarea că în cadrul centralelor pot funcționa, în afară de întreprinderi și unități cu gestiune economică, fără personalitate juridică, fabrici, uzine, ateliere care exercită o parte din atribuțiile întreprinderilor. Aceasta va crea condiții corespunzătoare pentru cointeresarea colectivelor de muncă, în funcție de propriile rezultate, evitîndu-se efectele negative pe care le are asupra stimulării salariaților nedelimitarea eforturilor și rezultatelor unor fabrici sau secții care nu aplicau principiul gestiunii economice. In această privință — potrivit proiectului de lege — consiliul de administrație al centralei, stabilind în mod concret drepturile unităților componente, cu gestiune economică fără personalitate juridică, are o răspundere sporită de delimitare a atribuțiilor și aprobare a indicatorilor care vor trebui în urmăriți și de care depinde și stimularea salariaților. In structura organizatorică a unităților economice sînt și situații cînd întreprinderile din cadrul centralelor industriale au în componența lor anumite fabrici sau secții de producție dispersate pe teritoriu și la care apare ca necesară delegarea anumitor atribuții în domeniul comercial și financiar pe care le exercită întreprinderea. De aceea, propun ca articolul 38 din proiectul de lege să prevadă posibilitatea funcționării unor secții de producție cu gestiune economică fără personalitate juridică și în cadrul întreprinderilor, nu numai ai centralelor industriale — bineînțeles, acolo unde este necesar, pe baza aprobării consiliului de administrație. Autonomia în gospodărirea fondurilor de care dispune, extinderea relațiilor economice direct între unități, precum și cointeresarea și răspunderea materială pentru activitatea depusă, ca trăsături de bază ale gestiunii economice, creează cadrul propice pentru manifestarea inițiativei întreprinderilor în îndeplinirea sarcinilor de plan. In acest sens, proiectul de lege prevede că mijloacele circulante se utilizează în cadrul normativului total pe ramuri de activitate, iar disponibilitățile bănești ce apar în cursul execu-GHEORGHE HONDOR directorul Sucursalei județene Dolj a Băncii Naționale a R.S. România . (Continuare în pag. a 111-a) Vizita delegației de partid și guvernamentale române conduse de tovarășul Nicolae Ceaușescu în R.P.D. Coreeană Sosirea la Phenian Capitala Republicii Populare Democrate Coreene a întîmpinat sărbătorește, cu sentimente de caldă prietenie, delegația de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. Vizita oficială de prietenie a delegației țării noastre este apreciată aici, la Phenian, ca un eveniment memorabil în evoluția ascendentă a relațiilor de prietenie și solidaritate militantă dintre cele două partide și state frățești, ca o înaltă expresie a legăturilor profunde care unesc popoarele român și coreean. Ca o reflectare a acestor sentimente, cuvintele „prietenie“, „coeziune“ sunt înscrise sub imaginea a două mîini strânse viguros pe fondul drapelelor îngemănate coreean și român. Asemenea panouri domină traseul pe care înalții oaspeți urmează să-l parcurgă și de-a lungul căruia s-au înșiruit sute de mii de oameni, încă din primele ore ale dimineții. Aceeași atmosferă festivă domnește la aeroportul Sun An, unde au fost arborate pretutindeni drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Populare Democrate Coreene. Numeroși oameni ai muncii au venit cu portrete ale tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Kim Ir Sen, cu panouri pe care sunt înscrise urări de bun venit, cuvinte de salut închinate prieteniei dintre popoarele român și coreean : „Trăiască Partidul Comunist Român“, „Bun venit delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu“. Baloane uriașe au ridicat deasupra aeroportului steaguri ale României și Coreei, precum și lungi eșarfe de mătase cu urările : „întîmpinăm cu căldură solia de prietenie a României“, „Trăiască prietenia și coeziunea frățească statornicite între poporul coreean și poporul român“. Orele 11.30. Avionul oficial românesc își face apariția pe cerul Phenianului, însoțit de reactoare ale forțelor aeriene militare coreene, care au alcătuit o escortă de onoare de la frontiera țării. Salutați cu puternice aplauze, cu ovații și uralele mulțimii, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția sa, Elena Ceaușescu, membrii delegației române coboară scara avionului. Ei sunt întîmpinați cordial de secretarul general al C.C. al Partidului Muncii din Coreea, președintele Cabinetului de Miniștri, tovarășul Kim Ir Sen, împreună cu soția sa, Kim Săng E. Conducătorii de partid și da (Continuare în pag. a IV-a) Cuvîntarea tovarășului Stimate tovarășe Nicolae Ceaușescu, Stimată tovarășă Elena Ceaușescu, Stimate tovarășe Ion Gheorghe Maurer, Stimați și distinși oaspeți români, Dragi tovarăși și prieteni, In numele Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, al guvernului Republicii Populare Democrate Coreene și al între de salut a Kim Ir Sen gului popor coreean, salut fierbinte vizita in țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a Republicii Socialiste România condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Poporul nostru vă întîmpină astăzi cu nespusă bucurie pe dumneavoastră, solii prieteniei poporului frate român. Actuala vizită în țara noastră a delegației de partid și (Continuare în pag. a IV-ai) Cuvîntarea de răspuns a tovarășului Nicolae Ceaușescu Stimate tovarășe Kim Ir Sen, Stimată tovarășă Kim Săng E, Dragi tovarăși și prieteni. Sosit pe pămîntul Republicii Populare Democrate Coreene prietene, doresc să adresez Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea, prezidiului Adunării Populare Supreme și guvernului țării dumneavoastră, întregului popor coreean, un călduros salut tovărășesc din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat și a guvernului Republicii Socialiste România, a întregului popor român. Doresc să exprim vm mulțumiri Comitetului Central al partidului Muncii și Cabinetului (Continuare în pag. a IV-a) SPECTACOL FESTIV In cadrul acțiunilor «ultivrale Întreprinse In cinstea Zilei învățătorului, Comitetul sindicatului învățămînt Craiova a organizat Un spectacol festiv. Cu acest prilej, corului sindicatului învățămînt i se va înmîna trofeul și placheta de laureat a celui de-al X-lea Concurs al formațiilor artistice de amatori „Omagiu partidului". Spre sacolul are loc astăzi, la orele 19, în sala Filarmonicii de «tat ».Oltenia“. K* SE EXTINDE GAMA RĂCORITOARELOR Colectivul Fabricii de răcoritoare aparținind întreprinderii de Industrie locală materiale de construcții și produse chimice Craiova a terminat experimentările tehnologice la noile sortimente din grupa răcoritoarelor „Porto" ?! ,sQub café“. Totodată, s-au procurat ambalajele necesare. O dată cu aceste preocupări materializate, specialiștii fabricii pregătesc premiera tehnologică a sucului natural rezultat din plante medicinale— un produs plăcut, tonifiant. Așa că nu peste mult timp piața craioveană va primi noile sortimente de răcoritoare , și sucuri mult solicitate In sezonul cald. y LUCRĂRI DE EXTINDERE A SPAȚIULUI COMERCIAL In comuna Amărăștii de Jos, prin grija consiliului popular, s-au întreprins măsuri eficiente de extindere a spațiului comercial al magazinului universal. Cu fonduri de la stat și cu sprijinul nemijlocit al locuitorilor, lucrările de extindere s-au executat în condiții ireproșabile, noua construcție asamblîndu-se armonios cu vechiul edificiu. A. 1ST. CULTURĂ DE PIN LA CRAIOVA Specialiștii de la Ocolul silvic Craiova au adăugat succeselor dobîndite plnă în prezent o noutate demnă de evidențiat. Este vorba de cultivarea primilor 10 ani de plantații de pin în pepiniera Mofleni. In momentul de față, puieții cultivați pe un teren special pregătit sunt viguros dezvoltați. Specialiștii Ocolului silvic pregătesc de pe acum condițiile repicatului și transplantării puieților pe terenul destinat împăduririi. 1/ NOI PREPARATE DIN CARNE In urma unor schimburi de experiență organizate la unități cu profil alimentar la București și Timișoara, colectivul de conducere al fabricii de preparate din carne (ce aparține de întreprinderea de industrializare a cărnii Dolj) a hotărît să introducă In fabricație noi sortimente. După cum ne-a relatat ing. Felicia Ion Crotuț, e vorba de noile sortimente din „familia“ trandafirilor Csabai, cîrnați oltenești, tobă și crenvuști. In momentul de față a început preparația cu titlu experiment, tal. M. A. curier cotidian I/, La întreținerea culturilor prășitoare. Fiecare zi — un record în muncă zalele însorite au grăbit zvîntarea solului, așa înci au fost create peste tot condiții pentru intensificarea ritmului de executare a lucrărilor de întreținere la culturile prășitoare. In multe cooperative agricole de producție, îndeosebi în cele din sudul și centrul județului, la indicația comitetelor comunale de partid, consiliile de conducere au mobilizat toate forțele, dirijîndu-le, în exclusivitate, pentru prășitul porumbului, sfeclei de zahăr și florii-soarelui. Mecanizatorii celor 37 de stațiuni de mecanizare a agriculturii ce deservesc cooperativele agricole din județ și-au înzecit forțele și au ieșit în cîmp, acționînd la prășitul porumbului pe porțiuni zvîntate de teren. Bilanțul muncilor pe ogoarele doljene la întreținerea culturilor prășitoare poate primi, în general, un calificativ satisfăcător. La cultura porumbului, de pildă, prașila I a fost executată mecanic pe 123 465 hectare, a doua pe 56 292 ha, iar prașila a HI-a a început să fie aplicată în foarte multe cooperative agricole din sudul județului, fiind deja prășite pînă acum mai bine de 2500 de hectare. Paralel cu prășitul mecanic, cooperatorii au acționat la distrugerea buruienilor de pe findurile de plante, efectuând prășitul manual, cu sapa, pe 121 040 ha. A doua prașilă manual a fost dată pe 44 598 hectare, ritmul de execuție intensificlndu-se de la o zi la alta. Fără să mai amintim de prima și a doua prașilă, aplicate pe toată suprafața cultivată de 12145 hectare cu sfeclă de zahăr și care s-au încheiat încă de acum două săptămîni, cea de a treia prașilă continuă să fie făcută cu mai mult discernămint în toate zonele județului. Prășitul, pentru a treia oară, a celor aproape 8000 de hectare de sfeclă de zahăr, demonstrează, fără putință de tăgadă, interesul pe care cooperatorii îl manifestă pentru această cultură, care, peste tot, se muncește în cadrul noului sistem de retribuire a muncii pe bază de acord global. Stadiul vegetativ al culturii de floarea-soarelui relevă, la ora actuală, răspunderea cu care cooperatorii și mecanizatorii au acționat la aplicarea integrală a celor două prașile pe suprafața de 25101 hectare. Pentru a crea, în continuare, condiții și mai bune de dezvoltare plantelor de cultură, se acționează cu mai multă operativitate la efectuarea celui de al treilea prășit. Dacă pînă acum în majoritatea cooperativelor agricole s-a acționat la prășitul culturilor în condiții destul de grele, uneori folosindu-se intervalul dintre ploi, acum sunt create condiții ca prășitul să sporească în intensitate și să se folosească întreaga zi-lumină. Elanul și pasiunea de munci ale membrilor cooperatori ai mecanizatorilor trebuie să se concretizeze în zile-record la întreținerea culturilor. Comitetele comunale de partid, consiliile de conducere au datoria să-și mobilizeze toate forțele așa incit, în aceste zile hotăritoare pentru soarta recoltei, să fie antrenați în muncă toți oamenii apți, inclusiv personalul de conducere, administrativ, brigadieri, șefi de echipe, precum și familiile acestora. Numai printr-un asemenea exemplu pilduitor vor putea fi învinse greutățile create de intemperiile naturale asigurându-se astfel realizarea obiectivelor prevăzute în planurile de producție. Coordonate majore ale dezvoltării zootehniei Convorbire cu tov. FLORIN CHIȚU, ministru adjunct la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor La solicitarea noastră, tov. FLORIN CHIȚU, ministru adjunct la Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviviculburii și Apelor, a acceptat să răspundă cu amabilitate la cîteva întrebări privind coordonatele majore ale dezvoltării zootehniei, cu referire specială la județul Dolj. — Cum apreciați evoluția zootehniei pe calea modernizării în județul Dolj? — Aș dori să pornesc de la impresia deosebită pe care mi-a făcut-o recenta plenară a Comitetului județean de partid Dolj în cadrul căreia s-a analizat dezvoltarea zootehniei pe perioada 1971—1975 și s-au stabilit măsurile menite să ducă la intensificarea procesului de concentrare, specializare și creștere industrială a animalelor în cooperativele agricole pe baza Directivelor Congresului al X-lea al partidului. Vă rog să-mi îngăduiți să nu insist asupra elementelor pozitive — cunoscute de altfel și bine apreciate la nivel central — ci să mă opresc asupra unor deficiențe pe care le avem pe ansamblu, dar și în unele unități din județul dv. De pildă, avem încă unități în care se înregistrează nerealizări la efectivele de producție, consum exagerat de furaje, pierderi mari ; foarte mulți specialiști există care tratează cu ușurință sarcinile ce le revin. In scopul îndeplinirii planului de măsuri adoptat de către plenara Comitetului județean de partid la care m-am referit, insist asupra necesității deosebite de a realiza efectivele matcă. Căile de sporire a efectivelor sunt cunoscute, așa că nu-mi propun să le mai enunț. Mă folosesc însă de prilejul pentru a adresa crescătorilor de animale din județul Dolj îndemnul de a spori fondul de marfă. Chiar experiența multor unități din județul Dolj — ca să nu ne mai referim la alte județe — dovedește că există reale posibilități pentru a se realiza o producție medie cu mult peste 2000 litri lapte pe cap de vacă furajată. Rezerve sunt multe, dar, din păcate, nu sunt folosite. Să acordăm mai multă atenție selecției, încît să menținem în efectiv animalele cu cel mai mare potențial de producție pe care să le furajăm după rații științific alcătuite. Pe de altă parte, trebuie reținut ca un fapt important că, prin reducerea consumului de lapte la vițel, se poate mări în mod sensibil fondul de marfă. Consumul în 1970, în medie, pe țară, de 570 litri lapte integral pe vițel — iar în județul Dolj 520 litri — Interviu consemnat de A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) C.A.P. Rast,tura tomatelor Șefa de brigadă Agustina Marcu îngrijește cui din solar. |E.3B4JOTEÖV WÄDGIPM-A |