Inainte, august 1971 (Anul 28, nr. 8212-8237)

1971-08-05 / nr. 8215

T Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU (Urmare din pag. I­­neral recomandă proiectanților și arhitecților ca, încă din prima fază de elaborare a proiectelor, să gîndească mai mult, să dea dovadă de mai multă imagina­ție, de mai mult spirit creator. Este aici în curs de înfăptuire o operă vastă și de durată. Improvizațiile, soluțiile insufi­cient studiate se cer excluse de la bun început. La coborîre se vizitează restaurantul hotelului. Aspectul general impresionează plăcut. Mobilierul este confecționat cu mult gust. Cu acest prilej, se subliniază că fiecare construcție hotelieră, restaurantul ce-i aparține sunt dotate cu mobi­lier deosebit atît din punct de vedere al execuției. cit și al coloritului. In bucătăria loca­lului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sînt asigurate trei feluri de meniuri, la alegere, pentru turiști, că mesele sunt consis­tente și bine preparate de personal calificat, gusturilor variate ale potrivit celor aflați la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează hotelul Siret, de categoria a doua de confort, unde se constată condiții bune de locuit și odihnă. Și la acest hotel, restaurantul-cantină și secțiile aferente fac o impresie­­ bună. Meniurile pregătite pentru tu­riști, curățenia, ținuta persona­lului denotă grijă și bună gospodărire. In cadrul discuțiilor care au loc, specialiștilor li se dă indicația d­e noile obiective turistice să fie amplasate în imediata vecinătate a mării, să se valorifice la maximum su­prafața plajelor, să se asigure amenajarea cu destinații uti­litare, iar arterele de comu­nicație să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ținem seama de faptul, subliniază secretarul general, că plaja constituie un patrimoniu deosebit de valoros și se cere valorificat la maximum. înainte de a părăsi stațiunea Saturn, oaspeții vizitează ma­rele complex de magazine din centrul stațiunii. La acea oră de după-amiază, toate unitățile complexului erau pline de cumpărători­­ unitățile sînt bine aprovizionate. Adresîndu-ser reprezentanților organelor co­merciale, secretarul general al partidului recomandă ca aceștia să se preocupe de lăr­girea continuă a sortimentului mărfurilor puse în vînzare, să aibă în vedere aprovizionarea unităților cu mărfurile cela mai solicitate. Ba Venus, o altă tineră și originală stațiune din zonă, se vizitează hotelul Carmen. Continuă și aici discuțiile pri­vind noile amenajări de pe litoral. Ba Venus, de exemplu, au fost date în funcțiune în ultimul an, noi hoteluri cu o capacitate de 1 000 de locuri. După ce sunt vizitate câteva încăperi, conducătorii de partid și de stat ies pe terasa hotelu­lui, de unde se deschide ima­ginea panoramică a noilor construcții. In aplauzele și ovațiile miilor de turiști, care au făcut primire caldă și entuziastă con­d­­ucătorilor de partid și de stat pe întreg parcursul­­ vizitei, oaspeții ajung apoi In stațiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a litoralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosință în ultimul an construcții noi cu o capacitate de peste 5 000 de locuri. Este vizitată o originală cramă făcînd parte din complexul cunoscutului han ,,Ba Calul Bă­lan“. întreaga amenajare este o măiestrită îmbinare de fantezie și artă. La Neptun se vizitează, de asemenea, complexul de mij­loace de agrement „Prichin­del“ și terenul de minigolf. Intre oaspeți și gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind crea­rea a ci­ mai multe amenajări în care turiștii să poată prac­tica jocuri distractive, să se poată recrea intr-un mod cit mai plăcut. In toate stațiunile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor aseme­nea mijloace de petrecere a timpului liber. In zona nouă a construcții­lor de­­ la Neptun, in ultimul an au apărut numeroase hote­luri de ample dimensiuni ca „Arad“, „Galați", „Sibiu", Sla­tina“, „Craiova“, numeroase vile cochete compuse din apar­tamente cu un grad superior de confort. Se vizitează una din aceste vile și se apreciază nu numai concepția arhitecto­nică, ci și gradul de funcțio­nalitate, execuția îngrijită lucrărilor. Dar cele mai im­a­punătoare construcții din aceas­tă zonă a stațiunii Neptun se constituie cele șapte hoteluri de pe cornișa mării. Construc­ția lor a început în vara anu­lui trecut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu alți conducători de partid și de stat au fost oaspeți ai constructorilor de pe acest șantier în chiar zile­le cînd se efectuau primele lu­crări. In prezenta secretarului general al partidului s-au ana­lizat atunci soluțiile cele mai adecvate pentru amplasarea hotelurilor și a celorlalte baze turistice aflate aici în plin pro­ces de realizare. Prind, văzînd cu ochii, trup de beton alte impunătoare hoteluri, creații ale arhitecților, inginerilor, ma­terializate prin hărnicia și pri­ceperea unei armate de con­structori angajați cu hotărîre, potrivit indicațiilor partidului, în efectuarea unor lucrări de bună calitate, la un preț de cost cit mai redus și într-un timp cît mai scurt. Acest nou complex de hoteluri și amena­jări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, celelalte stațiuni din zona Mangalia Nord, va avea în final peste 7 000 de locuri, în hoteluri cu 15 nivele. Cinci dintre acestea au și fost date în folosință, a­­ând o capacitate de 3 300 de locuri. Fiecare din noile construcții întregește frumusețile litoralului prin varietatea arhitectonică în care sînt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat în circu­itul turistic într-un timp re­cord — mai puțin de un an de zile. Grăbirea lucrărilor a fost ușurată de folosirea unor utilaje moderne, atît la­ lucrările de excavații și de turnare betoanelor pentru fundații, cit­­ și la cele pentru înălțarea con­strucțiilor. Se vor executa alte construcții însumînd circa 2 500 de locuri. Ea unele din aceste obiective, lucrările vor începe în cursul acestui an. Conducătorii de partid și de stat vizitează apoi vila scriito­rilor. In noua lor casă de odih­nă, dată în folosință în cursul acestui an, scriitorii aflați la odihnă la Neptun fac o căldu­roasă primire oaspeților. Vila, formată din apartamente și garsoniere elegante, frumos do­tate, are o capacitate de 100 de locuri. In numele scriitorilor pre­zenți, președintele Uniunii Scriitorilor, acad. Zaharia Stancu, adresează secretarului general al partidului, celorlalți conducători de partid și de stat, calde cuvinte de bun sosit și exprimă bucuria mînuitorilor condeiului de a-l avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului și statului, pe cel mai iubit fiu al poporului nostru. En club, după ce se vizitează casa de odihnă, are loc întîlnire­a oaspeților cu scriito­o­rii. In numele tuturor oamenilor de litere din țara noastră, pre­ședintele Uniunii Scriitorilor mulțumește conducerii partidu­lui și statului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru con­dițiile de viață și de creație de care se bucură, și exprimă ho­­tărîrea lor de a depune toate strădaniile pentru a îmbogăți neîncetat tezaurul literaturii române cu noi și noi opere de valoare. Dialogul dintre secre­tarul general al partidului și scriitori a relevat încă o dată înalta menire socială a proza­torului, a poetului, a drama­turgului în societatea noastră socialistă, rolul deosebit al lite­raturii ca factor formativ, ne­cesitatea ca opera literară să se inspire nemijlocit din viața po­porului, să oglindească procesul viu, dinamic, de continuă transformare a societății noas­tre, conștiința omului nou al zilelor noastre. Numai o lite­ratură care se inspiră din viața poporului — a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu­­­­se adresează cu adevărat po­porului și numai o astfel de literatură are durabilitate, va trăi multă vreme, la Scriitorii își afirmă adeziunea acest înalt deziderat patriotic. Punctul final al vizitei , sala clubului din Neptun. Aici, edilii stațiunilor de pe litoral, constructorii, reprezentanții organelor județene ți munici­pale Constanța ale P.C.R. pre­zintă secretarului general al partidului, celorlalți conducă­tori de partid și de imaginea actuală, precum sunt configurația viitoare a litora­și­mului. Prin intermediul unor hărți, planșe și macheta prind contur, în ansamblu și detalii, înfăptuirile din ultimul an, de la discuția avută în același cadru cu secretarul general al partidului, precum și dezvolta­rea zonelor turistice ce vor fi construite in următorii ani. Se prezintă diferite variante de amplasare a viitoarelor hote­luri, restaurante, cantine, care vor întregi în anii următori ampla bază turistică a Mării Negre. Se subliniază că toate indica­­țiile primite din partea secreta­rului general cu prilejul vizitei anterioare în stațiunile de pe litoral au fost înfăptuite Întocmai. In construcții au fost valori­ficate matterii prime ieftine, autohtone. Se evidențiază căutarea de soluții pentru înlocuirea unor materiale ce se procură din import­ul pe care cercetarea și industria noastră au posibilitatea să le realizeze. Se arată că pe litoral vor fi date în folosință, în perioada 1971—1975, noi construcții ho­teliere cu o capacitate de a­­proximativ 30 000 de locuri, dintre care 16 000 în zona Man­galiei. Se recomandă celor de față să acorde prioritatea a­­celor amenajări pentru care există în prezent rețele de ca­nalizare, căi de transport, pu­­tîndu-se realiza astfel­­ o efi­ciență sporită a investițiilor. Se insistă asupra necesității de a se spori densitatea construc­țiilor, de a se extinde stațiu­nile existente. In legătură cu problema for­mării cadrelor de lucrători din industria hotelieră și turism, ministrul turismului prezintă schița și proiectul de construc­ție a centrului de perfecțio­nare a cadrelor de turism pre­văzut a fi construit la Bucu­rești. Condițiile existente pe lito­ralul Mării Negre, cerințele tu­rismului modern au relevat necesitatea Îmbunătățirii posi­bilităților de odihnă și cură, prin construirea de bazine aco­perite în care să se poată prac­tica înotul, să se facă baie în orice condiții atmosferice. Por­nind de la această constatare, a fost elaborat un plan de a­­menajări de piscine, a căror amplasare în linii generale a fost înfățișată secretarului ge­neral, celorlalți conducători de partid și de stat. Se sublinia­ză eficiența piscinelor, cons­truite pînă acum, și se arată că pentru anii următori există un program de realizare a în­că 23 de piscine. In încheierea discuției, spe­cialiștii sînt felicitați pentru rezultatele obținute și li se re­comandă ca, plecînd de la ex­periența acumulată, să reali­zeze în termen clt mai scurt prevederile pentru actualul plan cincinal. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlalți condu­cători de partid și de stat prin noile stațiuni turistice din zo­na Mangalia Nord, discuțiile de lucru avute cu factorii ca­re colaborează pentru îmbogă­țirea continuă a bazei turisti­ce din această zonă, recoman­dările și indicațiile formulate cu acest prilej constituie un nou stimulent în activitatea proiectanților, arhitecților și constructorilor, în înfăptuirea mărețelor sarcini prevăzute pentru actualul cincinal. Pretutindeni în locurile vi­zitate, constructorii, oamenii muncii aflați la odihnă au fă­cut oaspeților o caldă și en­tuziastă primire. Asemeni tuturor sectoarelor de activitate, baza turismului­­ nostru se află în continuă și rapidă dezvoltare, fapt relevat în mod pregnant cu prilejul vi­zitei tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlați conducă­tori de partid și de stat, în sta­țiunile din zona Mangalia Nord. N. POPESCU-BOGDANEȘTI MIRCEA S. IONESCU memento a CINEMĂ „Patria“ (telefon 13850), fil­mul : 100 DE DOLARI PENTRU ȘERIF, orele 11 ! 15 • 17,30 | 20. La grădină, orele 20,30. „Central“ (telefon 14029), fil­mul : S-A INTIMPLAT IN RE­CUNOAȘTERE, orele 11 , 16 ! 18 . 20. „30 Decembrie“ (telefon 31080), filmele­­ REGELE LEAR — ambele serii — orele 15,30 , 18. Matineu, orele 11, și la grădină, orele 20,30, filmul j MOLE FLANDERS. „23 August“ (telefon­ 14448), filmul­ SIMPATICUL DOMN R, orele 10, 15 , 17 , 19. La gră­dină, orele 20,30. „8 Mai“ (telefon 14285), filmul I OMUL DIN SIERRA, orele 10 ( 14,30 ) 16,30­­ 18,30. La grădină, orele 20.30. ★ „30 Decembrie“ — Băilești, filmul: ÎNTOARCEREA DOC­TORULUI MABULE. „Arta" — Calafat, filmul I PREȚUL PUTERII. „8 Mai“ — Filiași, filmul I ȘARADA. „Victoria“ — Segarcea, fil­mul : STĂPlN PE SITUAȚIE.­ ­EXPOZIȚII Expoziția retrospectivă de pic­tură FREDA DELNEVO-TRY­­SBALSKI, deschisă în sala Ga­leriilor de artă din Bulevardul „23 August“,­­ Expoziția de grafică VALEN­TIN BAZAVERDE și PAUL SEGAL — deschisă la Casa de cultură a studenților. JOI 5 AUGUST 17.30 Deschiderea emisiunii. Emisiune în­­ limba maghiară. 18.30 La volan — emisiune pen­tru conducătorii auto. 18.50 Timp și anotimp în agricultu­ră. 19.10 Pentru sănătatea dv. „Cum utilizăm resursele clima­tice și balneare în timpul ve­rii“. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 A­­parențe și realități în lumea ca­pitalului. 20.15 Interpreta săp­­tămînii — Florina Bradu. 20.30 Din cronica eroică a insurec­ției. 20.50 Antologia umorului. „Stan și Bran studenți la Ox­ford". 21.50 Cadran internațio­nal. Comentarii, documentare, reportaje din actualitatea inter­națională. 22.20 Telejurnalul de noapte. Vremea se menține frumoasă și călduroasă, cu cerul mai mult senin la cimpie. In zonele de deal și munte se vor semnala înmourări accentuate. De aseme­nea, averse locale Însoțite de descărcări electrice. Izolat va că­dea grindină. Vîntul va sufla slab pînă la potrivit. Tempe­raturile maxime vor fi cuprinse între 28 și 33 grade, iar cele mi­nime între 15 și 20 grade. _u f] Pronoexpres Rezultatul tragerii din 4 august a.c. Extragerea I : 12, 31, 10, 17, 16, 34. Extragerea a II-a! 14, 23, 32, 25, 30. Fond de premii 1 2 398 921 lei. ÎNAINTE I« v­s — vin —úffl Laboratorul de aparate electrice (Urmare din pag­­i­­zarea de noi aparate competi­tive, optimizarea aparatelor electrice existente etc. Am îm­bunătățit considerabil colabo­rarea cu specialiștii serviciu­lui tehnic al fabricii de aparataj din Uzina „Electroputere". Ca rod al acestei colaborări a fost perfectat un contract de cerce­tare științifică pentru redac­tarea unei metodici de proiec­tare în domeniul celulelor pre­fabricate de medie tensiune. De asemenea, tema de cercetare „Studiul forțelor electrodina­­mice din separatoarele de înaltă tensiune de fabricație „Elec­troputere“ Craiova“ înscrisă pe agenda noastră de lucru va a­­duce un aport considerabil la dezvoltarea colaborării dintre noi și uzină. O temă valoroasă .­Studiul solicitărilor electrodi­­namice și termice care apar în instalațiile prefabricate complete de medie tensiune în carcase metalice“ constituie programul activității noastre viitoare și considerăm că diversificarea formelor de cooperare Univer­­sitate-Uzină va căpăta cotidian forme tot mai eficiente în spi­ritul noilor solicitări ale parti­dului nostru. Preocupările prezente și vil­­toare sunt axate pe dotarea la­boratorului de aparate cu noi lucrări de complexitate spo­rită, cu planșe didactice afe­rente unor aparate electrice complicate, cu noi machete funcționale care să prezinte, su­gestiv și explicit, principiile funcționale și soluțiile construc­tive ale unor produse noi ale industriei electrotehnice. Cursu­rile au luat sfirșit, dar, pînă la începerea noului an de învăță­­mînt universitar, noi nu vom înceta preocupările pentru sport continuu baza tehnico-ma­­a­terială a laboratorului ■ Organizarea științifică (Urmare din pag. 1) cu fiecare sector de activitate, în care avem reprezentanți a­i „compartimentului“ O.S.P.M., prezintă o deosebită importanță. — Aminteați mai sus de pro­blemele majore „cheie“ l se îm­bină rezolvarea acestora cu cele de perspectivă? — Investigațiile noastre, son­dajele, calculele, măsurile cu­rente și îndeosebi studiile (opt planificate pentru acest an) vi­zează, desigur, o multitudine de aspecte legate de organiza­rea științifică a producției și a muncii. Cele mai importante sunt însă următoarele : rațio­nalizarea transportului intern în cadrul autobazelor, organi­zarea punctelor fixe de între­ținere, extinderea și îmbunătă­țirea spațiilor de parcare, po­sibilități și metode privind ve­rificările preventive ale auto­buzelor și utilajelor. Nu în mod întîmplător ne-am îndreptat a­­tenția spre aceste studii aflate in faza de finalizare și aplicare. Am considerat, pe baza căută­rilor întreprinse, că în multe compartimente avem însemnate posibilități insuficient valorifi­cate. De pildă, reducerea kilo­metrilor în gol, care se efec­tuează între autocoloane și auto­baze pentru întreținerea par­cului, crearea de spații pentru parcare. In această privință, si­tuația este destul de critică, în­­trucît 94 de autobuze nu au loc de parcare, ceea ce amplifică nota risipei și a lipsei de es­tetică a orașului. Pînă la 15 august vom finaliza și aplica studiul dotării cu S.D.V.-uri a unităților periferice, precum și centeinerizarea transportului pieselor la unitățile de reparat. Fără îndoială că în această ac­țiune am încercat să împletim judicios preocupările curente cu cele de perspectivă, străduin­­du-ne să aplicăm măsuri ope­rative pentru acele elemente ale organizării în care-și pot găsi o rezolvare imediată. Așa, de pildă, s-a început studierea po­sibilității de modernizare a sis­temului informațional în acti­vitatea de aprovizionare, pre­cum și mecanizarea operațiilor în contabilitate. Deși proiectele de „amplasare“ sunt gata, ne încurcă, totuși, I.R.U.C. Bucu­rești, care amină montarea celor opt mașini de contabilizat. Cu­ privește preocupările de pers­pectivă, ne frămîntă ideea in­troducerii activității industriale la atelierele de întreținere. A­­ceastă „operă“ intenționăm să o terminăm cri mai urgent, în­­trucît In viitorul apropiat vom fi gazdele celorlalte întreprin­deri de transport auto din țară. — Fină atunci, sperăm că veți remedia lacunele existente ! — Da. Este vorba de finali­zarea studiilor referitoare la transportul intern, înființarea punctelor fixe și mecanizarea­ operațiilor de contabilitate. In afară de acestea, trebuie să ter­minăm proiectele halelor de parcare ți sistemul de centeine­­rizare a aprovizionării ca piese. O reticență în activitatea noas­tră o constituie pasivitatea unor specialiști, care au impresia­ți studiile de modernizare și per­fecționare a producției­­ trebuia să le facă doar câțiva oameni. Mă refer îndeosebi la Inginerii Constantin Dănoiu, Mihail Stă­­nescu și la economiștii Ana Do­­brotă și Marcel Bărbuceanu. Nu putem vorbi de un sprijin prea mare din partea colecti­vului de inovații și raționali­zări. De menționat aportul spe­cialiștilor Constanța Vărgata, , Ion Țecu, Constantin­ Tom­a, Petre Condurat și îndeosebi a inginerului șef Constantin Mihai și alții care au reanimat acti­vitatea de organizare științifică a producției și a muncii. (Urmare din pag. 1) vizi capabili să-și vindă con­știința pe nimica și să facă viața semenilor lor amară ca fierea. In „conștiința“ de care dau dovadă, acești indivizi merg uneori cu fruntea senină pînă în fața organelor de ur­mărire penală sau a instanțe­lor judecătorești și acuză pe alții pentru fapte imaginare. Cei mai declasați nu se mulțu­mesc doar cu atît. Ei încearcă — și uneori ar putea reuși — să demonstreze acuzațiile pe care le aduc celor pe care-l dușmănesc, cu probe ticluite, folosindu-se în acest scop de oameni care au pierdut demult simțul realității și pe care tim­pul, societatea, viața îi va stri­vi, pentru că ei demult nu-și mai au locul printre noi. Din păcate acțiunile unor ast­fel de indivizi antrenează — pe­­ngă activitatea de urmărire penală și uneori de judecată, prin citarea și audierea multor zeci de oameni — scoaterea din producție a celor chemați, re­ducerea cîștigurilor lor pînă la salariile tarifare, conflicte în­tre vecini și o ură la care, pî­nă atunci, cei ce încep să și-o împărtășească nici nu gîndise­­ră vreodată , toate acestea­, pe lingă aspectul economic pe ca­re-l ridică, implicit, lipsa din producție a membrilor unui co­lectiv de muncă. Cel mai elocvent exemplu, cel mai tipic caz de lipsă de responsabilitate morală — nici­decum penală — ne-a fost ofe­rit de curînd de către Tăpârin Nicolae, din comuna Mischii, județul Dolj, în vîrstă de 40 ani, tată a doi copii și lăcătuș mecanic la Uzina „Electropu­­tere“ Craiova. In ziua de 18 a­­prilie 1971, cînd soția sa Maria revine acasă după­­ o vizită fă­cută familiei sale din același sat și cu consimțămîntul soțu­lui, el începe s-o lovească în mod barbar și prinzînd-o de păr o tîrăștce prin toată curtea. Vecinii alarmați de țipetele victimei încearcă s-o ajute, în­să nu reușesc să­­ pătrundă în curtea lui T. N., pentru că el se asigurase împotriva unei ast­fel de surprize. Unchiul său, Țăpârin Dumitru, îl face atent să nu-și omoare soția. După un timp destul de îndelungat, în care T- N. n-a slăbit victima din lovituri, apar, întîmplător, la fața locului, și doi frați ai acesteia. Este vorba de Vasi­­lescu Nicolae și Octavian, care sar peste poartă și, numai după ce unul din ei este lovit de T. N. cu o furcă de fier în cap, ei acționează hotărît și-l fac inofensiv. Conflictul s-a termi­nat și T. N. are, după aceea, o discuție în uliță, cu vecinii ca­re asistaseră la scandal și a căror simpatie încearcă s-o cu­cerească, gîndind că i-ar putea folosi ca martori într-o acțiu­ne îndreptată împotriva celor doi frați ai soției sale. După scandal T. N. adresea­ză o reclamație procuraturii și, pe lângă cei doi frați, el mai inculpă pe socrul său, pe unchiul care-l făcuse atent să nu-și „omoare“ soția, pe alți doi frați ai soției și o cumnată a acesteia și pe o vecină a sa, Băcanu L. — deși nici unul din aceștia nu a fost prezent la scandalul dintre el și cei doi frați, așa cum a rezultat din declarațiile tuturor martorilor oculari. Dar T. N. nu se mul­țumește să reclame pe cei șase cetățeni, împunîndu-le imagi­nar că ar fi luat parte la scan­dal și l-ar fi lovit. El mai pre­tinde că toți opt, după ce l-au lovit, l-au deposedat prin vio­lență de suma de 8500 lei pe care o avea intr-un portofel, în buzunarul din spate al pan­talonilor, acuzîndu-i astfel de săvîrșirea infracțiunii de tîlhă­­rie care, potrivit legii, se sanc­ționează (în cazul în speță) cu închisoare pînă la 10 ani ! Faptul că T. N. era hotărît să ducă cele opt rude ale sale, des­tul de apropiate, direct în pușcărie ne-a fost demonstrat cu prisosință de încercarea lui T. N. de a produce probe și a dovedi că avea asupra sa suma de 8 500 lei. Astfel, el a recurs la ajutorul martorilor Călin Dumitru din comuna Vulpeni — Olt și Dogaru Ion din Craiova, str. Primăverii nr. 21, și al tată­lui său Țăpurin Acsente, pre­­tinzînd — și cei trei confirmînd cu... „exactitate matematică“ faptele — că în ziua de 17 apri­lie Dogaru Ion din Craiova a trimis vorbă, prin Dogaru Ilie, lui Călin Dumitru, la Vulpeni, să-i trimită cei 10 000 lei pe care acesta din urmă i le da­tora ; că pus în această situație și ocupat cu unele treburi a­­casă, Călin Dumitru s-a dus la tatăl lui T. N. și în prezența amîndurora a dat lui T. N. suma de 8 500 lei, pe care să-i ducă la Craiova lui D. I. Și, în continuare, T. N. se plîngea că banii au stat asupra sa de sîm­­bătă și pînă duminică seara, cînd i-au fost luați de învinuiți... Pentru că în timpul cercetă­rilor ne-am dat seama de încer­carea disperată pe care o fă­ceau T. N. C. D. și D. I. de a nu se afla că sînt cumnați, că D. I. și D. D. sînt căsătoriți cu suro­rile lui T. N. că și T. N. și D. 1. au amîndoi cîte un imobil în Craiova, strada Primăverii nr. 21, unde locuiesc în mod obișnuit, de a evita să luăm act că și C. D. locuiește cu ei în același imobil, avînd serviciu în Craiova și că numai duminicile merg acasă la Vulpeni în ju­dețul Olt — din aceste împre­jurări, spuneam, ne-am dat seama că cei trei au înscenat săvîrșirea infracțiunii de tîlh­ă­­rie. Pentru că nu era deloc normal ca D. I. să anunțe prin altcineva pe D. D. să-i onoreze datoria, din moment ce locuiau în același imobil­­ că T. N., dacă Intr-adevăr a­r fi luat banii de la D. D. să-i aducă lui D. I. n-avea motive să-i țină în buzu­nar de sîmbătă și pînă luni, cînd urma să plece la Craiova și pentru că C. D., urmînd să vină și el luni (19 aprilie 1971) la serviciu, n-avea motive să gră­bească restituirea sumei prin T. N. din moment ce și acesta venea la Craiova tot luni. In această situație s-a măsura arestării preventive luat a celor trei. De îndată însă, C. D. a recunoscut pusă la cale și a fost înscenarea eliberat. C. D. a făcut același lucru, însă numai după cinci zile de arest, iar T. N., în pofida firilor făcute de cei doi mărturi­cum­nați, a continuat să stăruie a­­supra faptului reclamat și comis, chiar în condițiile descrise de el și amintite mai sus. Pentru fapta sa — denunțare calomnioasă și ticluire de probe mincinoase în scopul dovedirii unei învinuiri nedrepte — T. N. a fost trimis în ju­decată în stare de arest, instanța apreciind cu toată ma­turitatea pedeapsa pe care T. N. o merită și ale cărei limite­siuni între un an și cinci an­i închi­soare corecțională. Cazul său trebuie să tare un exemplu viu și consti­pentru toți cei care ar mai­­ trist fi tentați să săvîrșească aseme­nea fapte, iar D. I. și G. D. au reușit, cel puțin în ceasul al doisprezecelea, să nu cadă în groapa pe care singuri și-o să­­paseră și, încă, destul de meti­culos... Evocînd aceste întîmplări pe­nibile, expresii elocvente ale unei ținute morale detestabile la unii cetățeni, trebuie să mai adăugăm că, în ultimul timp, au fost arestați pentru mărturie mincinoasă și Gaură Buxița, împreună cu fiul său Gaură Oprea din Dăbuleni, Zamfirescu Gh. din Craiova, Ancuța Vie din Calopăr, două femei din Ce­­laru, pentru instigarea cărora la mărturie mincinoasă numitul Badea * Stan a și fost trimis în judecată, alți patru martori care au depus mărturie minci­­noasă în cauza lui Micl­es­cu Făguță din Craiova, Șerban Ni­­colae și Bloju Nicolae din Ga­­lopăr — Dolj și alții. Iată fapte, situații care dove­­desc că Înalta demnitate «mană — pe care toți o invocă, (­ pe drept cuvînt, «tunel cinci »lor lezați, cît de cit­i­va «e lași călcată In picioare de el ți va abandonați «1 țelurilor și idea­lurilor societății noastre «are, dacă n-au avut sufletent timp pînă acum să afle axaot­ram­aste cotată de statul nostru valoarea umană, trebuie să se grăbească pentru că, o dată „rămași de căruță“, le va fi greu să o ia de la început. Găcî, eu sau fără voia lor, acest lucru va trebui făcut — pentru că societatea de azi nu mai tolerează șarlatanii, paraziții și pe toți declasații care încearcă, disperat, să țină ritmul modului lor cu totul fals de a concepe viața... ADEVĂRUL ȘI DREPTATEA Mica publicitate F VINZARI-CUMPARAHI Vînd casă cu trei camere, li­beră , hol, bucătărie, pivniță și grădină. Str. Dobrogeanu Ghe­­rea nr. 15, loco. (775) Vînd urgent „RENAULT” tip 1937, preț convenabil. Str. Să­­celu 66 (Catargiu). Loco. (776) Vînd casă trei camere­­ curte spațioasă. Str. Timiș nr. 4, Dan Giulea — loco. (777) Vînd imobil in Craiova, re­lații telefon 30196, orele 11— 14 zilnic. Loco. (767) Vînd „WARTBURG“ 1000, cu motor rezervă și diferite piese. Telefon 21729. Loco. (760) DIVERSE Angajez posesor autoturism pentru transport la serviciu. Te­lefon 32128. Loco. (774) ÎNCHIRIERI Soț și soție — medici, căutăm cameră de închiriat, mobilată încălzire centrală. Adresați te­lefon 15650, orele 18—20. Loco (773) PIERDERI Pierdut carnet de muncă se­ria P.R. nr. 158887, pe numele MUNTEANU MIHAI. Se decla­ră nul. (770) Pierdut carnet de muncă se­ria PC nr. 109732, pe numele LALU MARIN, din comuna Da­­neți (Brabeți) Dolj. Se declară nrl. (772) ȘCOALA DE ȘOFERI PROFESIONIȘTI CRAIOVA, ANGAJEAZA URGENT ȘOFERI, pentru func­ția de instructor conducere, care să înde­plinească următoarele condiții minime : 0 studii — 7—8 clase­­ vechime — 5 ani de conducere efectivă a autovehiculelor, pentru seria 15 august a.c. dintre tineri născuți în anii 1951, 1952, 1953, din toate jude­țele țării. Școala pregătește candidați pentru obținerea permisului pentru condu­­erea autocamioanelor cu și fără remorci cit și pentru autoturisme. BAZA DE APROVIZIONARE ȘI DESFACERE Nr. 5

Next