Inainte, noiembrie 1972 (Anul 29, nr. 8600-8625)

1972-11-08 / nr. 8606

In marea întrecere socialistă Cu princip indicatori Antrenate în competiția pentru înfăp­tuirea prevederilor de plan, colectivele de muncă din unitățile economice ale județului înscriu noi realizări pe grafi­cele întrecerii socialiste. Printre unitățile care s-au remarcat, în mod deosebit, în realizarea principa­lilor indicatori de plan pe luna octombrie consemnăm : la producția globală: U.E.P.C 104,2 la sută, Fabrica de trans­formatoare mici — Filiași 108 la sută, Fabrica de textile „Independența“ 104,7 la sută, I.I.L. metal-lemn 109,6 la sută, Fabrica de confecții 100,5 la sută (și nu 125 la sută cum, dintr-o regretabilă e­­roare, greșit a apărut în nr. 8602 al zia­rului nostru) ș.a., la producția marfă fa­bricată : Fabrica de celule prefabricate — Băilești 172 la sută, U.E.I.L. 106 la sută, Tăbăcăria Bucovăț 103,4 la sută, U.M.M.R. 104,5 la sută etc. La realizarea indicatorului productivității muncii au obținut bune rezultate îndeosebi U.M.R. „7 Noiembrie“, I.U.P.S. — Filiași, Intre­­iprinde­rea de rețele electrice Craiova, Fabrica de bere, întreprinderea de­­ indus­trializare a cărnii, Fabrica de ulei „Ol­tenia“ etc. în cursul lunii octombrie, s-au recu­perat o parte din restanțele față de plan la o serie de produse ca butanol, trans­formatoare și autotransformatoare de pu­tere, aparataj electric de înaltă tensiu­ne, locomotive electrice de 5100 kW, re­morci basculante, mobilier de lemn și la alte produse. Cu sentimentul datoriei împlinite . Planul producției marfă a fost depășit cu 11 milioane lei © 4 milioane lei beneficii peste plan Dintr-o recentă convor­bire cu tov. Constantin Ba­ran, președintele U.J.C.M. — Dolj, am consemnat, pentru informarea cititori­lor noștri,­ cîteva date in­teresante care­ semnifică contribuția meșteșugarilor doljeni la îndeplinirea pla­­­­nului economic al județu­lui. De la începutul anului și pînă în prezent, prin îm­bunătățirea continuă a pro­ceselor de muncă, valorifi­carea rezervelor interne, folosirii mai complete a u­­tilajelor și a timpului de producție, asigurării la timp cu materie primă și materiale,­­creșterii respon­sabilității la fiecare loc de muncă etc., planul produc­ției marfă a fost realizat și depășit cu un volum de 11 000 000 lei, la livrări de mărfuri pentru fondul pie­­ții și diverși beneficiari, cu 17 500 000 lei. Desfacerea de mărfuri a înregistrat și ea o depășire de peste 4 600 000 lei, iar beneficiile au crescut cu 4 000 000 lei peste cifra stabilită. Merită a mai fi reținut și faptul că producția marfă vîndută și încasată cunoaște o creș­tere de 17 000 000 lei peste plan. Și la capitolul pro­duselor destinate exportu­lui s-a înregistrat o depăși­re de 80 000 lei valută față de plan. Demn de mențio­nat sînt îndeplinirea și de­pășirea angajamentelor (Continuare in pag. a­nl­al Platforma nouă a Combi­natului chimic Craiova , ing. Nicolae Manda discutînd cu echipa de betoniști modalită­țile de atacare a fundațiilor unui nou obiectiv Foto : M. Alexe Curier • MANIFESTARE GIALA OMA­IEri, la Liceul „Nicolae Bălcescu“ din Craiova a a­­vut loc o adunare festivă dedicată Marii Revoluții Socialiste din Octombrie. Prof. Tiberiu Pleniceanu a vorbit elevilor despre în­semnătatea acestui eveni­ment relevînd, totodată, succesele poporului sovietic obținute în măreața operă de construcție a socialismu­lui și a comunismului. In continuare, a urmat un re­cital de poezii revoluționa­re din creația lui Maia­­covski susținut de membrii secției dramatice a socie­tății „Ion Maiorescu“. • UTILAJE POLIGRAFI­CE MODERNE Pentru îmbunătățirea ca­lității tipăriturilor și spo­rirea productivității mun­cii, la sectorul zincografic al întreprinderii poligrafi­ce „Oltenia“ din Craiova a fost instalat un aparat foto de tip „Pegasus“, care poate executa fotografii în alb-negru și în culori. De remarcat faptul că, în acest an, secțiile întreprinderii au mai fost dotate cu o serie de utilaje și aparate de mare productivitate, prin­tre care o ramă de contact la sectorul tipar plan, o mașină de tăiat hîrtie, o mașină de tăiat cărți, cu trei cuțite și o presă mo­dernă de poleți coperți pentru cărți. • CONCERT CORAL In cadrul Săptămînii mu­zicale craiovene, prilejuită de aniversarea a 25 de ani de la înființarea Filarmo­nicii de stat „Oltenia“, în sala de concerte se prezin­tă, astă-seară, corul cu programul „De la clasic la modern“. Corul mixt, di­rijat de Alexandru Racu, va interpreta lucrări de Baciu, M. Bîrcă, D. D. Bo­tez, V. Chelaru, P. Con­­stantinescu, I. Hartulary- Darclée, M. Jora, C. Fa­lade, I. Vidu, C. Franck, H. L. Hassler, G. di Lasso, G. Vecchi. • MAGAZIN UNIVERSAL Printre obiectivele de largă utilitate pentru lo­cuitorii comunei Murgaș se numără și noul magazin u­­niversal, cu bufet, al coo­perației de consum­, con­struit și dat recent în folo­sință. Noua unitate comer­cială cuprinde o su­prafață utilă de 270 mp. La realizarea ei, lo­cuitorii comunei, împreună cu salariații cooperativei de consum, au efectuat lu­crări prin muncă voluntară care se­ cifrează la 46 000 lei cotidian PRIORITATEA ZILEI ÎN AGRICULTURĂ: ELIBERAREA TERENULUI ȘI PREGĂTIREA RECOLTEI VIITOARE FRUNTAȘI AI OSUARELOR Comunista NICOLINA TUDOR, șefă de echipă în brigada a doua de cîmp a cooperativei agricole din Coțofenii din Față, s-a afirmat ca una dintre cele mai harnice cooperatoare, muncind fără preget, în­treaga zi-lumină și chiar noaptea acolo unile a fost nevoie, la strînsul legume­lor și porumbului din calea puhoaielor dezlănțu­ite de precipitațiile abun­dente din această toamnă, împreună cu echipa pe care o conduce, ea a lucrat și lucrează efectiv, fiind printre primele care a în­­încălțat cizme de cauciuc pe timpul inundațiilor. Este o părere unanimă a comitetului de partid, a consiliului de conducere că TUDOR VOIC­A se situează în rândul mai harnici membri celor ai C.A.P. „8 Mai“ din Ră­­carii de Jos. Deși cu cîtva timp în urmă i s-a propus să îndeplinească munca de ajutor de șef de fermă, el a cerut să fie lăsat departe să munce­ască mai la cot cu toți cooperatorii, deoarece numai astfel tră­iește satisfacția deplină. MOBILIZAREA TUTUROR FORȚELOR ȘI MIJLOACELOR, FOLOSIREA LA MAXI­MUM A TIMPULUI BUN DE LUCRU IN CIMP, CU EFORTURI DEOSEBITE DIN PARTEA CELOR CE LUCREAZĂ PE OGOA­RE SE MATERIALIZEAZĂ ÎN REZULTATE REMARCABILE, ACUM, LA ÎNCHEIEREA CAMPANIEI AGRICOLE DE TOAMNĂ. ASTFEL, S-A REUȘIT SĂ SE RECUPEREZE ÎN BUNĂ PARTE ÎNTÎRZIEREA CAUZATĂ DE TIMPUL NEFAVORABIL, AȘA INCIT RECOLTATUL PORUMBULUI SI SEMĂNA­TUL GRIULUI SÎNT LUCRĂRI CARE IN MOMENTUL DE FATĂ SE APROPIE DE SFÎRȘIT ÎN JUDEȚUL NOSTRU. DAR, ÎN ACELAȘI TIMP TREBUIE SUBLINIAT FAP­TUL CĂ, DEȘI, CHIAR ÎN CELE MAI IN­­TIRZIATE UNITĂȚI AGRICOLE SE RE­COLTEAZĂ PORUMBUL DE PE ULTIME­LE SUPRAFEȚE, APROAPE PRETUTIN­DENI ELIBERAREA TERENURILOR DE RESTURILE VEGETALE ESTE MULT RĂ­MASĂ ÎN URMĂ. O tradiție ignorată Oricine cunoaște foarte bine că toamna agricultorii au o­­bișnuit, creze cu dintotdeauna, să lu­pre cădere noaptea la tăiatul cocenilor. Aceasta, pentru că umezeala de peste noapte împiedică scuturarea frunzelor, în timpul tăiatului, ceea ce depreciază cocenii și, totodată, ușurează considera­bil munca. In plus, în ano­timpul actual mai există încă un motiv important care im­pune lucrul de noapte la tă­iatul cocenilor, și anume, ne­cesitatea urgentării campaniei agricole. Cu toate acestea, în multe locuri tradiția este ig­norată ca urmare a unor ca­rențe organizatorice. Recent, ne aflam în punctul „Albota“ pe o tarla ce apar­ține cooperativei agricole din Drăgotești. După floarea-soa­­relui ca premergătoare, pe 80 ha se lucra de zor la pregăti­rea terenului prin discuiri re­petate și la semănatul griului. Mecanizatorii Badea Constan­tin, Păduraru Ștefan, Curcă Stelică, Vasile Marin și Gheor­­ghe Ștefan, sub conducerea u­­nuia dintre cei mai destoinici și mai harnici șefi de secție — comunistul Dumitru Dinică, lucraseră aproape toată noap­tea precedentă la discuit, pen­tru a asigura front de lucru semănatului. Noi i-am găsit pe semănători; acolo, la capătul tarlalei, mecanizatorul Marin Drăguceanu a oprit tractorul și a ridicat singur sacul în spate, încărcînd cu sămînță, fără nici­ un ajutor, buncărul semănătorii. Nu se repartizase nici un cooperator pentru de­servirea semănătorii respecti­ve. Inginerul Luigi Moloni, directorul S.M.A. Robănești, care era de față, ne atrăgea atenția asupra faptului că nu numai că se pierde un timp prețios pentru mecanizatori, datorită absenței cooperatori­lor de pe semănători, însă nu există în continuare front de lucru pentru a se urgenta semănatul griului. Intr-adevăr, pe același pla­tou se puteau observa tarlale întinse ocupate de coconi ne­tăiați sau alții, pe suprafețe mai mici, în glugi. Inginerul șef al cooperativei agricole, Florea Bereanu, ne relata că din cele 600 ha cultivate cu porumb au fost recoltate 540, dar din acestea nu s-au eli­berat de coceni decît 60 ha, iar porumbul recoltat este în cîmp neridicat pe mai bine de 20 ha. A fost nevoit să recu­noască faptul că aici se ne­­­­glijează o tradiție cunoscută din tată în fiu prin partea locului — lucrul de noapte la tăiatul cocenilor. Așa că, nu e de mirare de ce majoritatea cocenilor se află în cîmp, iar mecanizatorii n-au front de lucru la semănat. Ce are de zis consiliul de conducere al M. MARIA (Continuare în pag. a IlI-a) FRONT COMUN ÎMPOTRIVA RISIPEI, CALE LIBERĂ INIȚIATIVELOR GOSPODĂREȘTI I unii de aproape o palate de filcoo Acțiunea dinamică de crește­re a eficienței economice la fiecare loc de muncă a po­larizat și eforturile construc­tive ale colectivului de muncă din cadrul Combinatului chimic. Aici au apărut nu­meroase inițiative valoroase, se manifestă larg preocupări fecunde în legătură cu redu­cerea cheltuielilor materiale și consumurilor specifice, spo­rirea producției și a produc­tivității muncii, diversificarea și îmbunătățirea calității pro­duselor, mai buna folosire a timpului productiv. La fabrica de uree II, ca urmare a interesului exprimat pentru găsirea unor noi mo­dalități de ridicare a pregă­tirii profesionale, s-a născut inițiativa „Să ne atestăm pe cit mai multe posturi“, larg îmbrățișată de întregul co­lectiv. O inițiativă prețioasă s-a născut și în rîndul energeti­­cienilor. Electricienii și lă­cătușii de la laboratorul P.R.A.M. au lansat inițiativa „Teme cu caracter aplicativ pentru fiecare muncitor cu categorie de încadrare mare“. In cadrul grupelor sindicale, s-a discutat pe larg eficiența unei astfel de inițiative, cău­­tîndu-se să se antreneze un număr cît mai mare de mun­citori. Electricienii Ion Zăman și Iorgos Simos au și realizat o schemă pentru funcționarea generatorului de 3 MW în calitate de compensator sin­cronic, care va contribui la îmbunătățirea factorului de putere pe întregul­ combinat. De altfel, ei nu sunt singurii muncitori care au rezolvat astfel de teme atît de nece­sare în procesul de producție. Prețios este și aparatul de ca­­lor de unghi, necesar la re­glarea releelor de putere, di­recționale și de controlul sin­cronismului executat de e­­lectricianul Vasile Maeran ca și noua metodă de detectat defectele de cabluri, experi­mentată și aplicată de tînărul Ilie Mihai. Un fapt demn de luat în seamă este și acela că, numai din rîndul muncitorilor a­­cestui sector au fost înregis­trate în acest an un număr de 40 de propuneri și rațio­nalizări, constînd în : realiza­rea unor protecții de scurtcir­cuit sensibilizate pentru toate stațiile de 6 kV, asigurarea selectivității protecțiilor e­­lectrice, instalație de cură­țire a bazinului de apă brută, modificările aduse la clopo­țeii de la ciclul de răcire a apei, injecțiile de abur de 13 și 40 atm. în rețeaua de 8 și 13 atm. etc. Valoarea economiilor obți­nute ca urmare a aplicării unui număr de 13 inovații și raționalizări, din cele 40 propuse, se cifrează la aproape o jumătate de milion lei. GIF. TECULESCU coresp. Coeficientul de schimburi nu este, Încă, satisfăcător In contextul valorificării cît mai judicioase a timpului de lucru, a mașinilor și uti­lajelor, creșterea coeficientu­lui de schimburi se integrează organic în eforturile sporirii eficienței economice a activi­tății din întreprinderi. O recentă vizită la Uzina de reparații auto Craiova ne-a dat posibilitatea să cunoaș­tem preocupările conducerii a­­cestei unități în direcția ge­neralizării schimbului II și extinderii schimbului III. La începutul acestui an, în uzina craioveană a fost întocmită o situație prelimi­nară privind coeficientul schimburi pentru secțiile de de bază, auxiliare și pe total întreprindere, în raport cu creșterea efectivului de mun­citori la nivelul sarcinii de producție. Totodată, a fost alcătuit un program de pregă­tire a cadrelor menit să con­ducă la­cientului îmbunătățirea coefi­cie schimburi. O situație comparativă cu luna decembrie din 1971, în care coeficientul adus în discuție a fost de 1,36 la sec­țiile de bază, evidențiază, însă, o evoluție­ lentă în 1972. De pildă, în luna martie era 1,43, în iunie — 1,55, iar în septembrie 1961 — cifre situ­ate sub media realizată pe țară în industrie, care este de 1,75. „înregistrăm un aseme­nea ritm — ne relata­tov. Ștefan Oprescu, adjunctul șe­fului serviciului organizarea producției și a muncii — deoarece pe parcursul unor perioade structura planului de producție a fost modificată fortuit. De exemplu, diminua­rea planului la reparații ca­pitale în favoarea producției industriale a condus la mo­dificări ale planului forței de muncă. Acesta este un prim aspect care a îngreunat acțiu­nea de generalizare a schim­bului II și de extindere a schimbului III." M. OLTEANU (Continuare în pag. a IlI-a) Aspect general din hala de reparații motor Diesel de la U.M.M.R. Craiova Jb ibliotec c R 8 NOIEMBRIE 1972 ANUL XXIX Hr. 800&: 4 PAGINI 39 SANA Opțiuni pentru o integrare rapidă în producție Recent veană a program perele Universitatea craso­­editat un interesant care formulează re­­corelării mai strînse a învățămîntului universitar cu producția. Programul a­ fă­cut obiectul unei dezbateri în senat, discuțiile purtate cu a­­cest prilej aducînd noi amen­damente în vederea realiză­rii, în condiții optime, a punc­telor înscrise. Prezent la discuții, tovară­șul ing. Constantin Băbălău, membru supleant al Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Co­mitetului județean de partid, sublinia esența fenomenului astfel: „Integrarea învățămîn­tului superior în producție ți­ne, în primul rînd, de schim­barea radicală a unei menta­lități. în condițiile procesului de modernizare rapidă a so­cietății noastre reperele învă­­țămînt-cercetare-producție tre­buie să se situeze la același nivel. Procesul de integrare trebuie să aibe ca rezultat imediat operativa adaptare a absolvenților la specificul pro­blemelor productive. A existat o vreme cînd învățămîntul superior era oarecum izolat de contextul preocupărilor so­­cial-economice, specialistului îi trebuia o etapă nepermis Viața universitară de îndelungată pentru aco­modarea cu climatul produc­tiv, cu tehnologiile specifice fiecărui loc de muncă. Desi­gur, este necesară o îmbună­tățire a modului de a privi lucrurile în această privință, și aceasta e de dorit să în­ceapă în primul rînd cu ca­drele didactice, activitatea de cercetare științifică a a­­cestora se impune a fi exem­plară, iar cultivarea dragostei față de muncă — o acțiune cu caracter de permanență, în acest sens, schimbul de idei profesor-student necesită o mai largă cuprindere, iar noțiunea de educație trebuie să includă neapărat și sen­surile dragostei față de mun­că, dorința unei pregătiri mul­tilaterale. Integrarea învăță­mîntului superior în produc­ție înseamnă, totodată, cu­noașterea preocupărilor colec­tivelor muncitorești, institui­rea unui schimb permanent de idei și opinii, însușirea sti­lului de muncă efectivă“. Demn de menționat ni se pare faptul că majoritatea in­tervențiilor participanților la dezbateri s-a situat pe linia acestor judicioase puncte de vedere, problema supusă dis­cuției senatului universitar relevînd seriozitate și compe­tență. „Cred că integrarea în­vățămîntului în producție — opina conf. univ. Nicolae No­vac — presupune, în mod o­­bligatoriu, și latura social-po­­litică a acestei activități. A­­cest proces vizează o legătură strînsă, permanentă între or­ganizațiile de partid, de ti­neret din facultăți și între­prinderi, fiindcă numai astfel se poate vorbi de realizarea desăvîrșită a dezideratului propus. In același timp, in­tegrarea reclamă o coordo­nare constantă a programului de educație a studenților, o clarificare mai operativă rolului și locului cadrelor de a științe sociale în acest pro­­ces .­­Persistă, încă, mentalitatea conform căreia integrarea în producție ar viza, în mod spe­cial, doar facultățile cu profil tehnic, omițîndu-se faptul că, în condițiile actualei etape de dezvoltare, corelarea cu practica este un imperativ pentru fiecare disciplină. „Nu există științe integrabile și neintegrabile — considera conf. dr. Claude Nicolau —, toate științele își pot aduce o contribuție, în funcție de specificul lor, la problemele practicii social-productive. Cred că integrarea în pro­ducție își revendică, în mod obligatoriu, o coordonată do­minantă de spiritualitate; în cadrul acestui proces, univer­sitatea trebuie să fie cu un pas înaintea producției, ea nu răspunde doar la întrebările puse de aceasta, ci vine cu idei“. ROMULUS DIACONESCU (Continuare în pag. a II—a) i.I CITIȚI ÎN PAG. A IV-A : ( La închiderea ediției ) EXAMEN DE ADMITERE ÎN ÎNVÂȚĂMÂN­­­­TUL SUPERIOR TEHNIC, SECȚII SERALE DE­­ SUBINGINERI. jf ■IUI

Next