Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)

1973-03-21 / nr. 8718

V SĂ ÎNLĂTURĂM cît mai grabnic EXCESUL DE UMIDITATE! Acțiunea implică: intervenții energice, eficiente; o largă mobilizare de forțe și mijloace; prioritate înlăturării bătu­rilor de pe semănăturile de toamnă Pe baza indicațiilor exprese ale Comandamentului central pentru înlăturarea urmărilor căderilor masive de zăpadă și ale viscolului, în județul nostru s-a elaborat un com­plex de măsuri în vederea prevenirii inundațiilor și eva­cuării apelor care băltesc pe ogoare și în vetrele satelor. Astfel, prin inițierea de ac­țiuni concrete, printr-o largă mobilizare de forțe și mijloa­ce, într-un mare număr de localități s-a asigurat, în per­manență, scurgerea apelor că­tre poduri și podețe, tubații, canale, rigole etc. în cooperative agricole ca cele din Dunăreni, Rast, Ne­goi, Bistreț, Nedeia, Măceșu de Jos, Gighera, Filiași, Dă­­buleni, Celaru, Zănoaga, Mi­­hăița, Amărăști, Seaești și al­tele, mii de oameni — folosind diverse unelte, precum și mij­loace mecanizate — au lucrat zile de-a rîndul, chiar în con­diții meteorologice nefavora­bile, la săparea de canale și șanțuri de scurgere; au avut și au grijă ca secțiunile de scurgere și deschiderile podu­rilor să nu se blocheze cu gheață, lemne etc., astfel încît să se creeze pretutindeni cale liberă de evacuare a apei. Este demn de relevat faptul că, în unitățile în care situa­ția este mai critică, au fost puse în funcțiune zeci de mo­­topompe, care zi și noapte de­versează apa de pe ogoare și din vetrele satelor. „Aici, în mijlocul satu­lui nostru — Zvorsca — ne spunea motopompistul Miron M. Diaconu — s-a format balta pe care o vedeți, a cărei a­­dîncime are, pe unele locuri, chiar trei metri. Din marginea satului, balta acoperă o apre­ciabilă suprafață agricolă din cel mai fertil teren. De aceea, conducerea cooperati­vei agricole a trimis în punc­tul „Pîrjolești“ încă de la data de 10 martie a.c., trei oameni, între care mă număr și eu, cu trei motopoii pe care lucrează fără întrerupere ziua și noap­tea". într-adevăr, după cum am fost informați de către ing. Marcel Nițu de la C.A.P. A­­mărâștii de Sus și de alți factori de răspundere, în zona amintită s-au organizat schim­buri de pază și echipe de in­tervenție pe timpul nopții. Peste tot oamenii muncesc cu hotărîrea fermă de a pre­veni orice pagubă provenită de pe urma băltirii apelor. Acolo unde nu există posi­bilitatea de scurgere, se fo­losesc — după cum am mai arătat — motopompele; se studiază alte soluții tehnice adecvate, cu aplicare imediată, pentru evacuarea apelor. Vo­lumul de lucrări este reparti­zat pe formațiuni și brațe apte de muncă. Bunăoară, prin intervenții operative și energice ale organelor locale, la Băn­ești s-a reușit să se a­­sigure funcționarea neîntre­ruptă a cinci motopompe cu care s-a deversat în canalele sistemului de irigații un mare volum de apă, ceea ce a per­mis scoaterea de sub influența băltirii a unei suprafețe de 341 ha. A. FRIGIOIU M. MARIA (Continuare în pag. a IlI-a) Metode noi în forajul sondelor Comitetul oamenilor mun­cii din cadrul întreprinde­rii de foraj Craiova se pre­ocupă de problema organi­zării superioare a produc­ției și a muncii, ma­­nifestînd un interes deosebit pentru găsirea unor noi soluții de forare a sondelor. Astfel, printr-un studiu asupra structurilor traver­sate, efectuat de ing. P. Ciobanu și tehnicianul Gh. Ivanovici, s-a reușit să se elimine coloana de rubaj de 8 5/8 țoni la sonda F-609, obținîndu-se o reducere a prețului de cost cu 500 000 lei și o economie de circa 100 tone metal. Brigăzile de foraj condu­se de M. Măgărea, N. Co­paci și alții, folosind noi metode de săpare a son­delor — optimizarea regi­mului de foraj, forajul cu jet sau cu diamante — au adus o contribuție substan­țială la realizarea unor in­dicatori tehnico-economici superiori. Ca urmare, pla­nul fizic de foraj, pe pe­rioada care a trecut de la începutul anului, a fost re­alizat în proporție de 104,9 la sută. curier cotidiana­ l DESPRE ROLUL TINERETULUI LA Grupul școlar co­mercial a avut loc expunerea pe tema : „Ti­neretul patriei noastre — forță activă în opera de edificare a societății so­cialiste“. Expunerea, or­ganizată sub egida Casei de cultură a municipiului, a fost susținută de Cornel Chiurtu, activist al Comi­tetului municipal U.T.C., și a fost urmată de un pro­gram artistic. • CONSULTAȚII AGROZOOTEHNICE La cooperativa agricolă de producție din Calopăr a fost organizată o consul­tație pe teme agrozooteh­nice, în prezența unui nu­meros auditoriu, lect. univ. Dumitru Pană și Gheor­­ghe Dina și medicul veterinar Victor Dincă, de la Universitatea din Cra­­­­iova, au oferit instructive consultații pe teme agrozoo­tehnice de actualitate. • ACASA LA DESTINA­TARI Pentru a veni în întîm­­pinarea satisfacerii în con­diții cît mai optime a ce­rințelor populației, con­ducerea Direcției județene de poștă și telecomunica­ții a experimentat posibi­litatea remiterii la domici­liu a coletelor poștale des­tinate cetățenilor sau dife­ritelor întreprinderi și­stituții craiovene. Confirmîndu-se prin re­zultatele bune obținute ca și prin aprecierea poziti­vă din partea populației, această acțiune a fost in­trodusă cu caracter defini­tiv în municipiul Craiova, urmînd a se extinde ulteri­or și în orașele Băn­ești și Calafat. • LUCRĂRI DE MO­DERNIZARE In zona centrală a Cra­­iovei, în localul fostei can­tine a Consiliului popular municipal, se execută ulti­mele lucrări de modernizare a cantinei-restaurant pre­luată de către T.A.P.L. Cra­iova. Se prevede ca această cantină-restaurant să fie dată în folosință chiar în cursul acestei luni, în con­diții de confort sporit, într-o ambianță adecvată. Sperăm că și serviciile oferite consumatorilor în noua unitate vor fi ridicate la nivelul exigențelor populației. • ACȚIUNE EDUCATI­VA LA LICEUL DE CHIMIE Duminică, la Liceul de chimie din Craiova, a avut loc o interesantă acțiune educativă organizată în ca­drul sectoratului cu părinții al acestei școli în colabo­rare cu întreprinderea ju­dețeană de cinematografie. Astfel, după obișnuita des­fășurare a ședinței de lu­cru, cadrele didactice, pă­rinții și elevii au vizionat filmele de scurt metraj: „Să­ treacă vara“, „De­zertorii“, „La ea te-ai gîn­­dit filme cu un profund caracter educativ, pe mar­ginea cărora au fost organi­zate procese cinematogra­fice. Un raid nocturn ne-a demonstrat încă o dată că Problemă de reală impor­tanță în dezvoltarea econo­miei naționale, generalizarea schimbului­­I și extinderea celui de-al treilea schimb a constituit obiectul unor am­ple acțiuni ale colectivelor de conducere din unele în­treprinderi industriale ale ju­dețului nostru. Cu toate a­­cestea, actuala stare de lu­cruri nu este satisfăcătoare. Dacă în ceea ce privește ge­neralizarea schimbului I­ s-au făcut pași însemnați, proble­ma extinderii celui de-al trei­lea schimb rămîne — din păcate— sub semnul întrebă­rii. Recent, am efectuat un raid nocturn prin cîteva mari unități industriale din muni­cipiul Craiova, pentru a-i ve­dea la lucru pe cei din tura a treia sau, cu alte cuvinte, pentru a ne convinge „pe viu“ de adevăratele dimensiuni ale activității ce se desfășoară în uzinele respective între orele 23 și 7 dimineața. O conclu­zie de ordin general, pe care am desprins-o cu acest pri­lej, evidențiază faptul că „cel de-al treilea opt productiv“ nu este nici pe departe atît de productiv, extinderea—dacă se poate numi așa — pe care a luat-o menținîndu-se sub limitele posibilităților. Mai mult, părerea noastră este că, în unele întreprinderi, a­cest schimb III este adăugat după celelalte două, pur și simplu, de formă. Altfel, nici nu se poate explica că la uzine care dispun faptul de mii de muncitori, lucrează în ultimul schimb doar 15—20 de oameni. ...Uzina mecanică de mate­rial rulant. Hale pustii, dar cu luminile aprinse. Nici ți­penie de om. Doar undeva, de­parte, se aude zgomotul în­fundat al unor motoare. Am ajuns în secția boghiuri. Imensa hală în care, pe du­rata zilei, munca este singu­rul stăpîn, dormitează acum. Doar șapte muncitori conduși de Cazacu Năstase îi mai tulbură liniștea. In secția ve­cină, cea de prelucrări me­canice, lucrează doar 16 strun­gari, în rest, liniște deplină. Deci, 23 de oameni din cele cîteva mii lucrează în schim­bul III. In asemenea condi­ții, numai de extinderea schimbului al treilea nu poate fi vorba ! Maistrul Stan Ho­­divoianu, cu care am discu­tat, este convins de necesi­tatea, de importanța activită­ții în această perioadă a nop­ții, înclină să fie de acord și cu ideea că, în schimbul la care ne referim, ar trebui să fie cuprinși mai mulți munci­tori, dar... „dacă conducerea u­­zinei a ajuns la concluzia că atîția sunt suficienți înseam­nă că știe ea mai bine ce fa­ce“. Iar conducerea, în per­soana tovarășului director A­ Raid anchetă realizat de NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Schimbul III trebuie extins în toate unitățile .O atenție deosebită trebuie acordată încărcării co­respunzătoare a mașinilor-unelte. Timpul de folosire a mașinilor-unelte va trebui să fie de cel puțin 85 la sută. Aceasta face necesar să se ia în continuare măsuri fer­me pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III în toate unitățile economice". (Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972) Depoul C.F.R. Lăcătușii montori Craiova, Dobre Ion, Zuleanu Ilie, Costel, Buică Ilarie Butuc sunt prezenți la datorie. Iată-i în imagine efectuînd o re­vizie la o locomotivă elec­trică sosită din cursă. Foto : V. Mihăilescu OAMENII DE LA „PREMO“ ...Mă aflam in bi­­­roul inginerului șef si prefabricate din be­­­ton Craiova, in mo­­­mentul cină se făcea denn tatul muncii lor ? Tuburi precompri­al întreprinderii de mare cu diametrul de 600 și 1000 mm. Și încă un element de­­ o preliminare a rea- muncitorii l Uzării planului tri- -------- ■"*" i­mestrului în curs, reținut­ă secției preme își depășesc cu regularitate sarci­ 1 Treburile nu stăteau nile de plan­ ț prea bine. Majorit­a- Am admirat mult­i­mea șefilor de secții timp îndemînarea lui ? raportau existența Ion Badea în exe­­­ unor greutăți in re­­cuția armăturilor lon­­t cuperarea rămîneri­­gitudinale. Intr-un­­ lor în urmă din cele tîrziu, m-a observat­­ două luni precedat­ prin păienjenișul sîr­­­­te. Doar șeful secției melor de diferite gro­­­ preme. Ion Radu- simi ’ ie­seu. afirma cu cer. A­­­titudine că oamenii i lui vor realiza inte­­­­gral prevederile tri-Camn migăloasă muncă, am intrat in vorbă. Da. Si trebuie­m mestrului actual. In făcută. Armătura asta , mod firesc, afirma- longitudinală în­­. ția mi-a stîrnit cu­ seam­nă scheletul fu­ 1­riozitatea de a-i cu­­bului. iar dacă nu­­ noaște pe acești­­a­ este executată cum : «vi­si­s, vi 1 o * zi r/ /I /I­­ . — — i­meni, de a-i vedea trebuie,­­ la lucru. ...O hală Două linii tehnolo­nu rezistă presiunii. Se sparge, imensă. Asta înseamnă pier­dere de timp, de , gice în flux centi- materiale, de forță­­ niu. Utilaje adecvat de muncă, într-un e te. Oameni execu­­­­âind diverse operații­­ sau supraveghind a­­­­tenți mașinile. Rezul­t___________________________________________ _________ _ _ ________________________­ 1 cuvînt bani pierduți. — Vi s-a spart vreunul vreodată ? Sincer să fiu, nu țin minte să se fi în interesul nostru intîmplat așa ceva: să nu pierdem tini­Afirmația conține mult adevăr. Benefi­ciarii n-au făcut nici­odată reclamații pri­vind calitatea tubu­lul. Orice depășire a sarcinilor zilnice 1 adaugă un spor la 1 cîștigul nostru. * — Cu operația de 1 zilor fabricate aici: decofrare — îmi atra­ ! Ele rezistă perfect de atenția tovarășul­­ în exploatare la pre- Ion Rădulescu — se­­­siunea de 10 atm. la încheie, de fapt, pri­­n care se utilizează. Și este normal, orice ma fază în fabrica­­­­rea tuburilor, aceea­­ tub, înainte de a ieși de construire a mie­i pe porțile fabricii zului. Cea de-a doua este supus, la stan­ începe cu armarea dus de probă, unei transversală — altă , presiuni de 16 atm., operație de mare vm suportînd cu succes portantă — continuă­m­­ și cele șase atmosfere cu toleretarea, scoa­t in plus. La o mașină de centrifugat l-am gă­sit pe șeful de echipă Marin Golașu, su­praveghind centri­fugarea unui tub, terea miezului, tăie­rea în inele, recti­ficarea. Am urmat fluxul de fabricație, oprin­­du-mă la fiecare o — Merge bine ma­­perație și vorbind cu șina dv. ? — Chiar foarte bine. Cu toate că are cîțiva ani „în spate“. Se mai întîmplă chiar , cîteodată să se defec­teze, dar o repunem imediat în funcțiune. Producția trebuie realizată. Și este și cei ce le executau . La un moment dat,­­ ne oprește un num­e P. NICOLAE (Continuare în pag. a IV-a) Șantier edilitar In zona plat­formei industriale de est a munici­piului Craiova se desfășoară cu in­tensitate lucrările pe un nou șantier edilitar. Este vor­ba de realizarea unui mare canal care va colecta a­­pele reziduale pro­venite de la mari­le unități indu­striale din această parte a orașului, dirijîndu-se spre canalul colector. Lucrarea se des­fășoară pe o lun­gime de circa km, săpăturile ca­­­nalului atingînd pe unele locuri a­­dîncimea de pînă la opt metri. No­ul obiectiv edili­tar urmează să fie terminat în anul 1974. v A­O I­v­a­o -pd'Oiunn Boerprinț A Îm dezbatere publică. Reglementări echitabile în asigurarea fondului locativ In aceste zile, se află în dezbatere publică două vii­toare legi menite să pună or­i­dine în asigurarea echitabilă locuinței fiecărui om al muncii, fiecărui cetățean. Față de actualele norme, existente din anul 1968, noile proiecte aduc o serie de reglementări inedite. Chintesența acestor reglementări o constituie: dreptul, dar și obligația ce­lor care avînd venituri mai mari de 900 lei lunar pe fie­care membru de familie să-și cumpere sau să-și construias­că — cu ajutorul multilateral al statului — o locuință pro­prietate personală ; creșterea normei locative pentru locu­ințele din fondul locativ de stat de la 8 mp la 10 mp ; a­­tribuirea a cîte o cameră pen­tru fiecare membru al fami­liei și, deosebit de acestea, încă cel mult două camere, pentru locuințele proprietate personală, subînchirierea lo­cuințelor din fondul locativ de stat și închirierea a ceea ce prisosește din fondul loca­tiv proprietate personală se va face numai pe bază de contracte scrise, înregistrate la administrația sau circum­scripția financiară și numai cu respectarea tarifelor legale. Viitoarele acte normative reglementează prioritățile, atît în ceea ce privește dreptul de a beneficia de credite în vederea cumpărării ori con­strucției de locuințe proprie­tate personală cît și dreptul de a beneficia de locuințe din fondul locativ de stat. Cum era și firesc, au întîietate muncitorii calificați, salariații transferați în interesul servi­ciului, cadrele de specialitate care lucrează în producția materială, în activitatea de proiectare, cercetare științifi­că și învățămînt, absolvenții repartizați în producție, fa­miliile cu mai mulți copii, ti­nerii căsătoriți etc. Totodată se stipulează că, începînd cu anul 1974, cetă­țenii care au un venit mediu mai mare de 900 lei lunar pe fiecare membru al familiei nu vor mai primi locuințe din fondul locativ de stat, iar cei care deja au locuință din a­­cest fond vor putea beneficia, în continuare, de locuințe din fondul locativ de stat dar cu plata unei chirii majorate, ca­re să asigure amortizarea fon­durilor fixe și să acopere in­tegral cheltuielile de reparații și de menținere a funcționali­tății locuinței respective. Adoptarea de către Marea Adunare Națională a acestor acte normative va însemna, de fapt — prin reglementările și îmbunătățirile avute în ve­dere — votul plenar al între­gii noastre națiuni pentru re­zolvarea civilizată, în chip so­cialist, a dezideratului social al locuințelor pentru cei ce muncesc. EMIL DINICU economist, șef serviciu la C.F.I. Consiliul popular județean Dolj Agitația vizuală în sprijinul producției Pe marginea schimbului de experiență organizat de Comitetul municipal de partid la Fabrica de confecții Craiova Organizarea schimbului de experiență pe marginea agita­ției vizuale la Fabrica de confecții din Craiova a con­stituit o interesantă și utilă acțiune a Comitetului muni­cipal de partid. Cum s-a procedat , în pre­zența a peste 200 de membri ai birourilor organizațiilor de partid, grupelor sindicale organizațiilor U.T.C. din pes­­s­te 20 de întreprinderi, a unor activiști de la Comitetul mu­nicipal de partid, a fost pre­zentat, mai întîi, de către tov. Dicu Dona Venera, locțiitoa­re a secretarei comitetului de partid de la Fabrica de con­fecții, un documentar referat cuprinzînd experiența dobîn­­dită în munca de agitație­­ a comuniștilor de aici. Tot în prima parte a întîlnirii, di­rectorul fabricii — tov. Con­stantin Nicolaescu — a înfă­țișat pe scurt celor prezenți evoluția unității care, în nu­mai patru-cinci ani de exis­tență, și-a sporit efectivul său de oameni de circa nouă ori, iar producția (care în pro­porție de peste 65 la sută este destinată exportului) înre­gistrează numai în acest an o creștere de circa 36 la sută față de 1972. A urmat, apoi, o vizită în secțiile fabricii, participanții la schimbul de experiență a­­vînd posibilitatea să cunoas­că „pe viu“ agitația vizuală, bine făcută, efectele acesteia în producție. Au avut loc schimburi de păreri în fața gazetelor de perete, a panou­rilor care cuprind diferite chemări mobilizatoare legate de înfăptuirea planului cin­cinal înainte de termen, de calitatea superioară a pro­ducției, disciplină, economii etc. Reîntorși în sală, cei pre­zenți au ascultat trei refera­te expuse de membri ai co­mitetelor de partid de la în­treprinderea județeană de panificație și produse alimen­tare din Craiova și fabricile de zahăr Podari și de textile „Independența“ Cra­iova. Au avut loc, apoi, dezbateri vii, antrenan­te, cu păreri din care, evi­dent, s-a degajat noul, în munca de agitație. „Dacă ne-am realizat pînă acum planul de producție la toți indicatorii tehnico-econo­mici, obținînd chiar și depă­șiri substanțiale — arăta tov. LUCIAN TRIȚA (Continuare în pag. a IlI-a) Biblioteca Municipală, IOVA

Next