Inainte, martie 1973 (Anul 30, nr. 8701-8727)
1973-03-21 / nr. 8718
V SĂ ÎNLĂTURĂM cît mai grabnic EXCESUL DE UMIDITATE! Acțiunea implică: intervenții energice, eficiente; o largă mobilizare de forțe și mijloace; prioritate înlăturării băturilor de pe semănăturile de toamnă Pe baza indicațiilor exprese ale Comandamentului central pentru înlăturarea urmărilor căderilor masive de zăpadă și ale viscolului, în județul nostru s-a elaborat un complex de măsuri în vederea prevenirii inundațiilor și evacuării apelor care băltesc pe ogoare și în vetrele satelor. Astfel, prin inițierea de acțiuni concrete, printr-o largă mobilizare de forțe și mijloace, într-un mare număr de localități s-a asigurat, în permanență, scurgerea apelor către poduri și podețe, tubații, canale, rigole etc. în cooperative agricole ca cele din Dunăreni, Rast, Negoi, Bistreț, Nedeia, Măceșu de Jos, Gighera, Filiași, Dăbuleni, Celaru, Zănoaga, Mihăița, Amărăști, Seaești și altele, mii de oameni — folosind diverse unelte, precum și mijloace mecanizate — au lucrat zile de-a rîndul, chiar în condiții meteorologice nefavorabile, la săparea de canale și șanțuri de scurgere; au avut și au grijă ca secțiunile de scurgere și deschiderile podurilor să nu se blocheze cu gheață, lemne etc., astfel încît să se creeze pretutindeni cale liberă de evacuare a apei. Este demn de relevat faptul că, în unitățile în care situația este mai critică, au fost puse în funcțiune zeci de motopompe, care zi și noapte deversează apa de pe ogoare și din vetrele satelor. „Aici, în mijlocul satului nostru — Zvorsca — ne spunea motopompistul Miron M. Diaconu — s-a format balta pe care o vedeți, a cărei adîncime are, pe unele locuri, chiar trei metri. Din marginea satului, balta acoperă o apreciabilă suprafață agricolă din cel mai fertil teren. De aceea, conducerea cooperativei agricole a trimis în punctul „Pîrjolești“ încă de la data de 10 martie a.c., trei oameni, între care mă număr și eu, cu trei motopoii pe care lucrează fără întrerupere ziua și noaptea". într-adevăr, după cum am fost informați de către ing. Marcel Nițu de la C.A.P. Amărâștii de Sus și de alți factori de răspundere, în zona amintită s-au organizat schimburi de pază și echipe de intervenție pe timpul nopții. Peste tot oamenii muncesc cu hotărîrea fermă de a preveni orice pagubă provenită de pe urma băltirii apelor. Acolo unde nu există posibilitatea de scurgere, se folosesc — după cum am mai arătat — motopompele; se studiază alte soluții tehnice adecvate, cu aplicare imediată, pentru evacuarea apelor. Volumul de lucrări este repartizat pe formațiuni și brațe apte de muncă. Bunăoară, prin intervenții operative și energice ale organelor locale, la Bănești s-a reușit să se asigure funcționarea neîntreruptă a cinci motopompe cu care s-a deversat în canalele sistemului de irigații un mare volum de apă, ceea ce a permis scoaterea de sub influența băltirii a unei suprafețe de 341 ha. A. FRIGIOIU M. MARIA (Continuare în pag. a IlI-a) Metode noi în forajul sondelor Comitetul oamenilor muncii din cadrul întreprinderii de foraj Craiova se preocupă de problema organizării superioare a producției și a muncii, manifestînd un interes deosebit pentru găsirea unor noi soluții de forare a sondelor. Astfel, printr-un studiu asupra structurilor traversate, efectuat de ing. P. Ciobanu și tehnicianul Gh. Ivanovici, s-a reușit să se elimine coloana de rubaj de 8 5/8 țoni la sonda F-609, obținîndu-se o reducere a prețului de cost cu 500 000 lei și o economie de circa 100 tone metal. Brigăzile de foraj conduse de M. Măgărea, N. Copaci și alții, folosind noi metode de săpare a sondelor — optimizarea regimului de foraj, forajul cu jet sau cu diamante — au adus o contribuție substanțială la realizarea unor indicatori tehnico-economici superiori. Ca urmare, planul fizic de foraj, pe perioada care a trecut de la începutul anului, a fost realizat în proporție de 104,9 la sută. curier cotidiana l DESPRE ROLUL TINERETULUI LA Grupul școlar comercial a avut loc expunerea pe tema : „Tineretul patriei noastre — forță activă în opera de edificare a societății socialiste“. Expunerea, organizată sub egida Casei de cultură a municipiului, a fost susținută de Cornel Chiurtu, activist al Comitetului municipal U.T.C., și a fost urmată de un program artistic. • CONSULTAȚII AGROZOOTEHNICE La cooperativa agricolă de producție din Calopăr a fost organizată o consultație pe teme agrozootehnice, în prezența unui numeros auditoriu, lect. univ. Dumitru Pană și Gheorghe Dina și medicul veterinar Victor Dincă, de la Universitatea din Craiova, au oferit instructive consultații pe teme agrozootehnice de actualitate. • ACASA LA DESTINATARI Pentru a veni în întîmpinarea satisfacerii în condiții cît mai optime a cerințelor populației, conducerea Direcției județene de poștă și telecomunicații a experimentat posibilitatea remiterii la domiciliu a coletelor poștale destinate cetățenilor sau diferitelor întreprinderi șistituții craiovene. Confirmîndu-se prin rezultatele bune obținute ca și prin aprecierea pozitivă din partea populației, această acțiune a fost introdusă cu caracter definitiv în municipiul Craiova, urmînd a se extinde ulterior și în orașele Bănești și Calafat. • LUCRĂRI DE MODERNIZARE In zona centrală a Craiovei, în localul fostei cantine a Consiliului popular municipal, se execută ultimele lucrări de modernizare a cantinei-restaurant preluată de către T.A.P.L. Craiova. Se prevede ca această cantină-restaurant să fie dată în folosință chiar în cursul acestei luni, în condiții de confort sporit, într-o ambianță adecvată. Sperăm că și serviciile oferite consumatorilor în noua unitate vor fi ridicate la nivelul exigențelor populației. • ACȚIUNE EDUCATIVA LA LICEUL DE CHIMIE Duminică, la Liceul de chimie din Craiova, a avut loc o interesantă acțiune educativă organizată în cadrul sectoratului cu părinții al acestei școli în colaborare cu întreprinderea județeană de cinematografie. Astfel, după obișnuita desfășurare a ședinței de lucru, cadrele didactice, părinții și elevii au vizionat filmele de scurt metraj: „Să treacă vara“, „Dezertorii“, „La ea te-ai gîndit filme cu un profund caracter educativ, pe marginea cărora au fost organizate procese cinematografice. Un raid nocturn ne-a demonstrat încă o dată că Problemă de reală importanță în dezvoltarea economiei naționale, generalizarea schimbuluiI și extinderea celui de-al treilea schimb a constituit obiectul unor ample acțiuni ale colectivelor de conducere din unele întreprinderi industriale ale județului nostru. Cu toate acestea, actuala stare de lucruri nu este satisfăcătoare. Dacă în ceea ce privește generalizarea schimbului I s-au făcut pași însemnați, problema extinderii celui de-al treilea schimb rămîne — din păcate— sub semnul întrebării. Recent, am efectuat un raid nocturn prin cîteva mari unități industriale din municipiul Craiova, pentru a-i vedea la lucru pe cei din tura a treia sau, cu alte cuvinte, pentru a ne convinge „pe viu“ de adevăratele dimensiuni ale activității ce se desfășoară în uzinele respective între orele 23 și 7 dimineața. O concluzie de ordin general, pe care am desprins-o cu acest prilej, evidențiază faptul că „cel de-al treilea opt productiv“ nu este nici pe departe atît de productiv, extinderea—dacă se poate numi așa — pe care a luat-o menținîndu-se sub limitele posibilităților. Mai mult, părerea noastră este că, în unele întreprinderi, acest schimb III este adăugat după celelalte două, pur și simplu, de formă. Altfel, nici nu se poate explica că la uzine care dispun faptul de mii de muncitori, lucrează în ultimul schimb doar 15—20 de oameni. ...Uzina mecanică de material rulant. Hale pustii, dar cu luminile aprinse. Nici țipenie de om. Doar undeva, departe, se aude zgomotul înfundat al unor motoare. Am ajuns în secția boghiuri. Imensa hală în care, pe durata zilei, munca este singurul stăpîn, dormitează acum. Doar șapte muncitori conduși de Cazacu Năstase îi mai tulbură liniștea. In secția vecină, cea de prelucrări mecanice, lucrează doar 16 strungari, în rest, liniște deplină. Deci, 23 de oameni din cele cîteva mii lucrează în schimbul III. In asemenea condiții, numai de extinderea schimbului al treilea nu poate fi vorba ! Maistrul Stan Hodivoianu, cu care am discutat, este convins de necesitatea, de importanța activității în această perioadă a nopții, înclină să fie de acord și cu ideea că, în schimbul la care ne referim, ar trebui să fie cuprinși mai mulți muncitori, dar... „dacă conducerea uzinei a ajuns la concluzia că atîția sunt suficienți înseamnă că știe ea mai bine ce face“. Iar conducerea, în persoana tovarășului director A Raid anchetă realizat de NICOLAE PETOLESCU (Continuare în pag. a IlI-a) Schimbul III trebuie extins în toate unitățile .O atenție deosebită trebuie acordată încărcării corespunzătoare a mașinilor-unelte. Timpul de folosire a mașinilor-unelte va trebui să fie de cel puțin 85 la sută. Aceasta face necesar să se ia în continuare măsuri ferme pentru generalizarea schimbului II și extinderea schimbului III în toate unitățile economice". (Din expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1972) Depoul C.F.R. Lăcătușii montori Craiova, Dobre Ion, Zuleanu Ilie, Costel, Buică Ilarie Butuc sunt prezenți la datorie. Iată-i în imagine efectuînd o revizie la o locomotivă electrică sosită din cursă. Foto : V. Mihăilescu OAMENII DE LA „PREMO“ ...Mă aflam in biroul inginerului șef si prefabricate din beton Craiova, in momentul cină se făcea denn tatul muncii lor ? Tuburi precomprial întreprinderii de mare cu diametrul de 600 și 1000 mm. Și încă un element de o preliminare a rea- muncitorii l Uzării planului tri- -------- ■"*" imestrului în curs, reținută secției preme își depășesc cu regularitate sarci 1 Treburile nu stăteau nile de plan ț prea bine. Majorita- Am admirat multimea șefilor de secții timp îndemînarea lui ? raportau existența Ion Badea în exe unor greutăți in recuția armăturilor lont cuperarea rămînerigitudinale. Intr-un lor în urmă din cele tîrziu, m-a observat două luni precedat prin păienjenișul sîrte. Doar șeful secției melor de diferite gro preme. Ion Radu- simi ’ ieseu. afirma cu cer. Atitudine că oamenii i lui vor realiza integral prevederile tri-Camn migăloasă muncă, am intrat in vorbă. Da. Si trebuiem mestrului actual. In făcută. Armătura asta , mod firesc, afirma- longitudinală în. ția mi-a stîrnit cu seamnă scheletul fu 1riozitatea de a-i cubului. iar dacă nu noaște pe aceștia este executată cum : «visis, vi 1 o * zi r/ /I /I . — — imeni, de a-i vedea trebuie, la lucru. ...O hală Două linii tehnolonu rezistă presiunii. Se sparge, imensă. Asta înseamnă pierdere de timp, de , gice în flux centi- materiale, de forță niu. Utilaje adecvat de muncă, într-un e te. Oameni execuâind diverse operații sau supraveghind atenți mașinile. Rezult___________________________________________ _________ _ _ ________________________ 1 cuvînt bani pierduți. — Vi s-a spart vreunul vreodată ? Sincer să fiu, nu țin minte să se fi în interesul nostru intîmplat așa ceva: să nu pierdem tiniAfirmația conține mult adevăr. Beneficiarii n-au făcut niciodată reclamații privind calitatea tubulul. Orice depășire a sarcinilor zilnice 1 adaugă un spor la 1 cîștigul nostru. * — Cu operația de 1 zilor fabricate aici: decofrare — îmi atra ! Ele rezistă perfect de atenția tovarășul în exploatare la pre- Ion Rădulescu — sesiunea de 10 atm. la încheie, de fapt, prin care se utilizează. Și este normal, orice ma fază în fabricarea tuburilor, aceea tub, înainte de a ieși de construire a miei pe porțile fabricii zului. Cea de-a doua este supus, la stan începe cu armarea dus de probă, unei transversală — altă , presiuni de 16 atm., operație de mare vm suportînd cu succes portantă — continuăm și cele șase atmosfere cu toleretarea, scoat in plus. La o mașină de centrifugat l-am găsit pe șeful de echipă Marin Golașu, supraveghind centrifugarea unui tub, terea miezului, tăierea în inele, rectificarea. Am urmat fluxul de fabricație, oprindu-mă la fiecare o — Merge bine maperație și vorbind cu șina dv. ? — Chiar foarte bine. Cu toate că are cîțiva ani „în spate“. Se mai întîmplă chiar , cîteodată să se defecteze, dar o repunem imediat în funcțiune. Producția trebuie realizată. Și este și cei ce le executau . La un moment dat, ne oprește un nume P. NICOLAE (Continuare în pag. a IV-a) Șantier edilitar In zona platformei industriale de est a municipiului Craiova se desfășoară cu intensitate lucrările pe un nou șantier edilitar. Este vorba de realizarea unui mare canal care va colecta apele reziduale provenite de la marile unități industriale din această parte a orașului, dirijîndu-se spre canalul colector. Lucrarea se desfășoară pe o lungime de circa km, săpăturile canalului atingînd pe unele locuri adîncimea de pînă la opt metri. Noul obiectiv edilitar urmează să fie terminat în anul 1974. v AO Ivao -pd'Oiunn Boerprinț A Îm dezbatere publică. Reglementări echitabile în asigurarea fondului locativ In aceste zile, se află în dezbatere publică două viitoare legi menite să pună oridine în asigurarea echitabilă locuinței fiecărui om al muncii, fiecărui cetățean. Față de actualele norme, existente din anul 1968, noile proiecte aduc o serie de reglementări inedite. Chintesența acestor reglementări o constituie: dreptul, dar și obligația celor care avînd venituri mai mari de 900 lei lunar pe fiecare membru de familie să-și cumpere sau să-și construiască — cu ajutorul multilateral al statului — o locuință proprietate personală ; creșterea normei locative pentru locuințele din fondul locativ de stat de la 8 mp la 10 mp ; atribuirea a cîte o cameră pentru fiecare membru al familiei și, deosebit de acestea, încă cel mult două camere, pentru locuințele proprietate personală, subînchirierea locuințelor din fondul locativ de stat și închirierea a ceea ce prisosește din fondul locativ proprietate personală se va face numai pe bază de contracte scrise, înregistrate la administrația sau circumscripția financiară și numai cu respectarea tarifelor legale. Viitoarele acte normative reglementează prioritățile, atît în ceea ce privește dreptul de a beneficia de credite în vederea cumpărării ori construcției de locuințe proprietate personală cît și dreptul de a beneficia de locuințe din fondul locativ de stat. Cum era și firesc, au întîietate muncitorii calificați, salariații transferați în interesul serviciului, cadrele de specialitate care lucrează în producția materială, în activitatea de proiectare, cercetare științifică și învățămînt, absolvenții repartizați în producție, familiile cu mai mulți copii, tinerii căsătoriți etc. Totodată se stipulează că, începînd cu anul 1974, cetățenii care au un venit mediu mai mare de 900 lei lunar pe fiecare membru al familiei nu vor mai primi locuințe din fondul locativ de stat, iar cei care deja au locuință din acest fond vor putea beneficia, în continuare, de locuințe din fondul locativ de stat dar cu plata unei chirii majorate, care să asigure amortizarea fondurilor fixe și să acopere integral cheltuielile de reparații și de menținere a funcționalității locuinței respective. Adoptarea de către Marea Adunare Națională a acestor acte normative va însemna, de fapt — prin reglementările și îmbunătățirile avute în vedere — votul plenar al întregii noastre națiuni pentru rezolvarea civilizată, în chip socialist, a dezideratului social al locuințelor pentru cei ce muncesc. EMIL DINICU economist, șef serviciu la C.F.I. Consiliul popular județean Dolj Agitația vizuală în sprijinul producției Pe marginea schimbului de experiență organizat de Comitetul municipal de partid la Fabrica de confecții Craiova Organizarea schimbului de experiență pe marginea agitației vizuale la Fabrica de confecții din Craiova a constituit o interesantă și utilă acțiune a Comitetului municipal de partid. Cum s-a procedat , în prezența a peste 200 de membri ai birourilor organizațiilor de partid, grupelor sindicale organizațiilor U.T.C. din pesste 20 de întreprinderi, a unor activiști de la Comitetul municipal de partid, a fost prezentat, mai întîi, de către tov. Dicu Dona Venera, locțiitoare a secretarei comitetului de partid de la Fabrica de confecții, un documentar referat cuprinzînd experiența dobîndită în munca de agitație a comuniștilor de aici. Tot în prima parte a întîlnirii, directorul fabricii — tov. Constantin Nicolaescu — a înfățișat pe scurt celor prezenți evoluția unității care, în numai patru-cinci ani de existență, și-a sporit efectivul său de oameni de circa nouă ori, iar producția (care în proporție de peste 65 la sută este destinată exportului) înregistrează numai în acest an o creștere de circa 36 la sută față de 1972. A urmat, apoi, o vizită în secțiile fabricii, participanții la schimbul de experiență avînd posibilitatea să cunoască „pe viu“ agitația vizuală, bine făcută, efectele acesteia în producție. Au avut loc schimburi de păreri în fața gazetelor de perete, a panourilor care cuprind diferite chemări mobilizatoare legate de înfăptuirea planului cincinal înainte de termen, de calitatea superioară a producției, disciplină, economii etc. Reîntorși în sală, cei prezenți au ascultat trei referate expuse de membri ai comitetelor de partid de la întreprinderea județeană de panificație și produse alimentare din Craiova și fabricile de zahăr Podari și de textile „Independența“ Craiova. Au avut loc, apoi, dezbateri vii, antrenante, cu păreri din care, evident, s-a degajat noul, în munca de agitație. „Dacă ne-am realizat pînă acum planul de producție la toți indicatorii tehnico-economici, obținînd chiar și depășiri substanțiale — arăta tov. LUCIAN TRIȚA (Continuare în pag. a IlI-a) Biblioteca Municipală, IOVA