Inainte, aprilie 1973 (Anul 30, nr. 8728-8752)
1973-04-01 / nr. 8728
¥ ftlbViAS jü c R' W/ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL P.C.R.1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXIX Nr. 8728 DUMINICĂ 1 APRILIE 1973 6 PAGINI 30 BANI . La fabrica de transformatoare, planul trimestrial la producția marfă a fost depășit cu 7,7 milioane lei . Colectivul atelierului forje va da peste plan 80 de tone piese pînă la sfîrșitul trimestrului Stimați tovarăși. Sărbătorim astăzi împlinirea a 80 de ani de la făurirea partidului politic al clasei noastre muncitoare — Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România — care a constituit un moment de cea mai mare însemnătate pentru dezvoltarea mișcării revoluționare din țara noastră, pentru evoluția națiunii noastre, pentru afirmarea independenta a României. Aniversarea acestui eveniment memorabil este un prilej de evocare a bogatei istorii a mișcării noastre muncitorești, a tradițiilor revoluționare, democratice ale poporului român, ale forțelor progresiste, patriotice, ale comuniștilor — de care sînt legate indisolubil toate marile transformări petrecute în societatea românească modernă, toate victoriile obținute pe calea revoluției proletare și a edificării cu succes a noii orînduiri sociale — orînduirea socialistă. (Aplauze puternice, prelungite), îngăduiți-mi să adresez, cu acest prilej, clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, tuturor oamenilor muncii, fără deosebire de naționalitate, întregului popor, precum și vechilor militanți comuniști, socialiști, revoluționari și democrați cele mai calde felicitări, precum și urarea de a ține mereu sus steagul socialismului și comunismului în România. (Aplauze puternice, Prelungite). Aniversînd în mod sărbătoresc înființarea partidului politic de luptă al clasei muncitoare din România, aducem un fierbinte omagiu tuturor acelora care, neprecupețind nimic, nici chiar viața, s-au ridicat împotriva exploatării și asupririi, pentru libertate și dreptate socială, pentru progresul națiunii noastre, pregătind ziua luminoasă de astăzi a patriei socialiste, independente și înfloritoare. ÎNCEPUTURILE ORGANIZĂRII CLASEI MUNCITOARE, ALE RĂSPÎNDIRII MARXISMULUI ÎN ROMANIA, CREAREA PARTIDULUI POLITIC REVOLUȚIONAR AL PROLETARIATULUI CU OPT DECENII IN URMĂ Dragi tovarăși, Istoria mișcării muncitorești din România este strîns legată de dezvoltarea generală economico-socială a societății noastre, de progresul forțelor de producție și de schimbările petrecute în relațiile de producție ale țării. Se cunoaște că, în comparație cu alte țări din centrul și apusul Europei, dezvoltarea economică a țărilor române a fost mult timp frînată de o serie de factori istorici obiectivi. Feudalismul s-a menținut o perioadă mai îndelungată la noi, împiedicînd lărgirea pieței interne, apariția relațiilor de producție capitaliste. Totodată, influență profund negativă asupra evoluției economico-sociale a țării a avut-o dominația străină de sute de ani, pe care a fost nevoit s-o suporte poporul român și, care, a secătuit avuția națională, a produs grele suferințe maselor largi muncitoare, a împiedicat dezvoltarea forțelor de producție, mersul înainte pe calea progresului social și economic. Abia către sfîrșitul secolului XVIII și începutul secolului al XIX-lea încep să apară, o dată cu dezvoltarea activității manufacturiere a industriei, relații de proiducție de tip capitalist. Acest proces devine mai evident către mijlocul și în a doua jumătate a secolului al XIX-lea determinînd și, totodată, dezvoltîndu-se, sub impulsul unor mari mișcări sociale, cum au fost revoluția din 1821, revoluția burghezo-democratică de la 1848—1849, unirea Principatelor Române în 1859, proclamarea independenței de stat a României în 1877. Iau avînt în această perioadă îndeosebi industria extractivă, industria metalurgică și industria prelucrătoare. O trăsătură caracteristică a dezvoltării economiei Țărilor Românești în cea de-a doua parte a secolului trecut este pătrunderea rapidă a capitalului străin, care acaparează ramuri principale ale industriei naționale. Penetrația capitalului străin — îndeosebi german, francez, belgian, englez — este facilitată de împrumuturile înrobitoare pe care le contractează România în străinătate, de creșterea datoriei statului față de marile bănci din Apus, de concesionarea resurselor naturale ale țării trusturilor imperialiste. La sfîrșitul ultimului deceniu al secolului trecut, din cele aproape 625 de întreprinderi ale marii industrii care își desfășurau activitatea în Muntenia și Moldova, mai mult de jumătate erau exploatate de capitaliștii străini. O situație asemănătoare exista și în Transilvania, unde capitalul străin era precumpănitor in industria construcțiilor de mașini, chimică, textilă, de celuloză și hîrtie, capitalul autohton investit în societățile industriale pe acțiuni avînd o pondere de sub 10 la sută. Urmările penetrației capitalului străin, ale exploatării bogățiilor țării de către trusturile occidentale au fost amplificate de faptul că în acea perioadă, pînă la cucerirea independenței de stat în 1877, Țările Românești plăteau încă bir — în bani și în produse naturale — Imperiului Otoman. Ca rezultat al schimbărilor ce au avut loc în dezvoltarea forțelor de producție, în relațiile de producție — și care demonstrează că la sfîrșitul secolului al XIX-lea România se afla în prima fază a dezvoltării capitaliste — se produc modificări importante în structura de clasă, în raportul de forțe sociale și politice ale societății românești. Moșierimea, care continua să aibă o poziție economică și politică puternică, era clasa cea mai reacționară care se împotrivea oricăror reforme cu caracter progresist, democratic. Clasa cea mai numeroasă a societății era țărănimea, crîncea exploatată de moșieri și arendași, profund interesată în lichidarea proprietății feudale, în realizarea reformei agrare și a altor schimbări cu caracter democratic, care reprezenta o puternică forță progresistă țării. Paralel cu dezvoltarea a industriei creștea tot mai mult rolul social și politic al burgheziei, care acționa pentru desfășurarea largă a activităților economice, comerciale și implicit, pentru unele reforme democratice ce corespundeau cerințelor obiective ale dezvoltării societății noastre. Specificul desfășurării revoluției burghezodemocratice făcea totodată ca burghezia — ale cărei interese de clasă o determinau să intensifice exploatarea maselor — să pactizeze în bună măsură pe plan politic cu moșierimea. Societatea românească cuprindea, de asemenea, categorii de mijloc — mici meseriași și negustori — precum și pătura intelectuală, interesată în dezvoltarea democratică a țării. Unul din procesele sociale cele mai importante care marchează evoluția societății românești în această perioadă este dezvoltarea și intrarea fermă în arena vieții politice a tinerei clase a proletariatului industrial — forța cea mai înaintată a țării. Proletariatul devine tot mai mult purtătorul idealurilor celor mai revoluționare ale maselor populare, exponentul aspirațiilor vitale ale întregului popor muncitor spre dezvoltarea patriei pe calea progresului, spre făurirea unității naționale, cucerirea independenței de stat, spre o viață liberă și demnă.Aplauze puternice, prelungite). Exploatarea nemiloasă a muncitorilor de către capitaliștii autohtoni, agravată de jaful trusturilor străine care acționau pentru transformarea României într-o sursă de materii prime, de forță de muncă ieftină și de piețe de desfacere a produselor lor, accentuează contradicțiile de clasă din sinul societății românești de atunci, impulsionează mișcarea muncitorească, ln contextul dezvoltării generale economico-sociale a țării, al schimbărilor care au loc în raportul de forțe politice, lupta proletariatului are drept scop principal eliberarea sa și a maselor muncitoare de exploatare și asuprire, căpătînd, totodată, și un caracter național, patriotic, prin aceea că țintea la apărarea independenței și suveranității țării, la salvgardarea dreptului sacru al poporului român de a se dezvolta de sine stătător. Sunt cunoscute puternicele acțiuni revoluționare organizate de proletariat în ultimele două decenii ale secolului trecut: greve și demonstrații care aveau drept scop cucerirea unor drepturi economice, satisfacerea revendicării zilei de muncă de 8 ore, cucerirea dreptului de organizare. Importante campanii politice au fost inițiate de clasa muncitoare, de militanții socialiști pentru obținerea dreptului de vot universal și a altor libertăți democratice indispensabile desfășurării luptei de clasă împotriva burgheziei și moșierimii. Muncitorimea a găsit de la început un aliat puternic în țărănime — clasa care a dus secole de-a rîndul lupta pentru păstrarea ființei noastre naționale, pentru neatîrnarea țării — și care, în noile condiții, se afirmă viguros, alături de muncitorime, ca o importantă forță revoluționară. Sînt ilustrative în acest sens marile răscoale țărănești de la 1888, care au provocat panică în rîndurile stăpînitorilor vremii, și intervenția sîngeroasă a forțelor represive. Aceste răscoale au constituit, totodată, o pildă vie de colaborare strînsă și fraternitate intre țărănime și mișcarea muncitorească ce s-a ridicat în apărarea răsculaților, a victimelor opresiunii burghezo-moșierești. In această perioadă, în Țările Românești se afirma o puternică pleiadă de intelectuali progresiști animați de ideile înaintate ale timpului și care își consacră cu abnegație energia slujirii intereselor poporului, dezvoltării culturii militante, înfăptuirii idealurilor de progres social, libertate și neatârnare a patriei, cuceririi unor largi drepturi și libertăți democratice pentru masele muncitoare. O caracteristică esențială a mișcării muncitorești din țara noastră o constituie faptul că, încă din stadiul de început al existenței lui, proletariatul și-a pus problema organizării , ca o clasă, înțelegînd că aceasta este o condiție hotărîtoare pentru desfășurarea cu succes a luptei politice împotriva claselor exploatatoare, pentru realizarea țelurilor sale revoluționare, pentru eliberarea socială a tuturor celor ce muncesc. Chiar în prima jumătate a veacului trecut au apărut și s-au dezvoltat forme de organizare muncitorească, cum sînt asociațiile profesionale de întrajutorare — organizații ce-și propuneau la început revendicări cu caracter economic și care, ulterior, se dezvoltă pe baza principiilor politice din clasă. Aceste organizații se consolidează și se înmulțesc, jucînd un rol tot mai important în lupta maselor muncitoare. Un moment deosebit de important în dezvoltarea procesului de organizare a proletariatului este înființarea, în 1872, deci cu mai bine de 100 de ani în urmă, a Asociației generale a tuturor lucrătorilor din România care-și propunea, pentru, prima dată în istoria noastră, unirea muncitorilor din întreaga țară. Acest eveniment marchează începutul organizării de clasă pe scară națională a proletariatului român. O dată cu dezvoltarea și intensificarea organizării clasei muncitoare au apărut și au început să se propage tot mai larg în țara noastră ideile socialiste. De altfel, încă socialismul utopic pătrunsese în Țările Române, cîștigînd adepți în rîndul unor intelectuali preocupați de găsirea unor căi noi de dezvoltare a societății, și care s-a concretizat în forme originale cum a fost, de pildă, falansterul de la Scăieni — Prahova, creat în 1835 din inițiativa lui Teodor Diamant. Revoluția burghezo-democratică de la 1848, contactele stabilite cu mișcarea revoluționară din Occident au înlesnit de timpuriu cunoașterea programului Internaționalei întemeiate de Marx și Engels care a avut o puternică influență asupra dezvoltării luptei revoluționare din România. In 1869, la Timișoara, ia ființă o secție a Internaționalei muncitorești, care înscrie între preocupările sale de bază răspîndirea ideilor marxiste. Cercurile socialiste constituite apoi la București, Iași și în alte orașe, la începutul deceniului al VlII-lea al veacului trecut, au desfășurat o largă activitate propagandistică, editînd o seamă de publicații ca : „Socialismul“, „Contemporanul“, „Dacia viitoare“, „Emanciparea“, „Revista socială“, „Drepturile omului“ și altele, prin intermediul cărora socialismul științific este larg răspîndit în rîndul proletariatului, al maselor muncitoare, precum și al unor cercuri de intelectuali progresiști. Ideile de bază ale întemeietorilor socialismului științific, Marx și Engels, au pătruns în România în mod nemijlocit, prin publicarea în limba română a unor lucrări ca „Dezvoltarea socialismului de la utopie la știință“, „Originea familiei, a proprietății private și a statului“, „Manifestul comunist“, „Capitalul“ și altele, la puțin timp după apariția lor. In felul acesta, militanții socialiști, partea înaintată proletariatului român, au putut veni în contact direct cu gîndirea cea mai avansată epocii, cu teoria socialismului a științific. In cadrul procesului de unire a mișcării muncitorești cu socialismul științific s-a pus la ordinea zilei, cu tot mai multă acuitate, problema făuririi partidului politic al clasei muncitoare, încă din anii 1885—1886, în presa socialistă a vremii a început să se vorbească tot mai frecvent despre necesitatea creării unui „partid muncitoresc“, unui „partid socialist“, a „partidului marxist al muncitorimii“. Un moment deosebit de important în evoluția politică spre realizarea acestui țel al clasei noastre muncitoare l-a reprezentat publicarea, de către C. Dobrogeanu- Gherea, în anul 1886, a lucrării „Ce vor socialiștii români ?“ în care era susținută și argumentată temeinic necesitatea organizării partidului politic al proletariatului. Totodată, se sublinia, ca obiectiv politic fundamental al acestui partid, lupta revoluționară pentru cucerirea puterii în stat și instaurarea dictaturii proletariatului. „Poporul, proletariatul — scria Constantin Dobrogeanu- Gherea — ajungînd la putere, după revoluția socială proletară, va întrebuința dictatura de clasă ca mijloc pentru a-și întări domnia, pentru a organiza formele de viață ale societății socialiste“. După cum se vede, socialiștii români și-au pus încă de la început, în mod just, drept cerință obiectivă a trecerii la făurirea orînduirii socialiste, problema instaurării puterii clasei muncitoare, axercitării dictaturii proletarientului ca formă de dominație împotriva claselor exploatatoare, a tuturor forțelor ostile societății eliberate de exploatare ca o condiție a făuririi socialismului. (Aplauze puternice, prelungite). Această concepție privitoare la modul de realizare a transformării revoluționare a societății și-a pus cu putere amprenta încă de la început asupra întregii lupte revoluționare a proletariatului din România și partidului său politic. Lucrarea la care m-am referit poate fi considerată pe drept cuvînt primul program al mișcării revoluționare, marxiste din țara noastră. Luînd cunoștință de conținutul său, Friedrich Engels scria socialiștilor români : „Cu mare plăcere am văzut că socialiștii din România primesc în programul lor principiile de căpetenie ale teoriei care a izbutit a aduna într-un mănunchi de luptători mai pe toți socialiștii din Europa și America — e vorba de teoria prietenului meu, răposatul Karl Marx“. De altfel, după cum se cunoaște, Marx și Engels au acordat o atenție deosebită studierii istoriei României, dezvoltării ei economico-sociale, evoluției mișcării muncitorești revoluționare din țara noastră, întemeindu-și unele concluzii teze teoretice și pe cunoașterirea realității societății românești din perioada respectivă. Clasicii marxismului au privit întotdeauna cu simpatie lupta eroică desfășurată de poporul român pentru eliberarea națională și socială, pentru unirea într-un singur stat național, pentru scuturarea jugului asupririi și dominației străine. Ca pe întreg teritoriul țării, ia amploare și mișcarea muncitorească din Transilvania. O expresie elocventă spiritului politic revoluționar al proletariatului din această provincie este făurirea în 1890 a organizațiilor Partidului Social-Democrat din Transilvania. In această epocă se intensifică legăturile dintre socialiștii români de pe ambele versante ale Carpaților, se creează legături tot mai strînse între proletariatul din Muntenia, Moldova și Transilvania. Mișcarea muncitorească ce se dezvoltă concomitent în toate provinciile românești își propune ca unul din țelurile importante ale programului ei revoluționar realizarea unității naționale a poporului nostru. Socialiștii scriau în revista cu un nume deosebit de semnificativ — „Dacia viitoare“ : „Nu vom avea o zi, un ceas de odihnă pe cit timp un frate de-al nostru va geme în lanțurile sclaviei și vom lupta necurmat, așteptînd cu nerăbdare și credință în viitor fericita zi cînd, mînă-n mină, vom putea striga liberi și împreună : „Trăiască România“. (Aplauze puternice). Primii pași importanți în direcția organizării politice a proletariatului a fost înființarea în 1887 la București, Iași și în alte orașe din țară a cercurilor muncitorești, transformate apoi în cluburi muncitorești, cu un număr însemnat de membri. Acestea și-au propus ca principal obiectiv pregătirea Congresului socialist ce avea să statueze înființarea partidului politic muncitoresc. Evoluția economică, social-politică și ideologică a societății românești oferea condițiile creării acestui partid. Așa cum arăta socialistul Constantin Mile într-un articol intitulat „Congresul nostru“, „mișcarea socialistă din România devenise, după diferite tribcuiri, pur marxistă, atît din punctul de vedere al teoriei, cit și din punctul de vedere al practicii“. Lucrările Congresului, care au avut loc la București, în zilele de 31 martie — 3 aprilie 1893, salutate cu entuziasm și urmărite cu profund interes de muncitorimea din întreaga țară, au statuat înființarea partidului politic marxist (Continuare în pag. a II-a) Cntinuarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU rostită cu prilejul adunării festive din Capitală consacrată împlinirii a 80 de ani de la crearea partidului politic al clasei muncitoare din România B DIN NOUA JUDEȚE Ieri, a început în 1 sala Filarmonicii de stat „Oltenia" — Craiova concursul cultural-artistic al liceelor de muzică și arte plastice din nouă județe ale țării. In preambulul manifestării, avut loc vernisajul expoziției a de pictură și sculptură la care participă elevi din cadrul liceelor respective. Cuprinzînd peste 150 de lucrări, dintre care foarte multe de o bună valoare, expoziția este deschisă la galeriile „Cromatic" din Craiova. In continuare de la orele 13,00, s-a desfășurat prima parte a concursului propriu-zis. ■ NOI LOCOMOTIVE IN DOTARE In cursul lunii martie, Regionala de căi ferate Craiova a primit în dotare încă două locomotive electrice de 5100 kW. Se prevede ca pînă la sfîrșitul anului curent, regionala să mai fie înzestrată cu opt locomotive electrice de 5100 kW, opt locomotive electrice de 2940 kW, șase locomotive Diesel-electrice și șapte locomotive Diesel-hidraulice. O PENTRU SIGURANȚA CIRCULAȚIEI In scopul îmbunătățirii și fluidizării circulației, formațiunile de lucru ale Direcției regionale de drumuri și poduri Craiova au terminat recent asfaltarea tuturor trecerilor de nivel peste calea ferată din raza de activitate a unității. De asemenea, s-au executat un număr important de lărgiri podețe, amenajări de intersecții și indicatoare metalice, menite să asigure condiții mai bune de siguranță și confort. a MUZEUL ȘI EDUCAȚIA TINERETULUI La Muzeul Olteniei din Craiova a avut loc o masă rotundă pe tema : „Muzeul și educația tineretului școlar și universitar", la care au participat cadre didactice de la Universitate și liceele din municipiu, reprezentanți ai inspectoratului școlar, muzeografi, elevi și studenți. Au fost reliefate preocupările lucrătorilor de la muzeu pentru ridicarea nivelului de cunoștințe ale tinerilor, fiind sugerate noi modalități de colaborare intre instituțiile de invățămint și muzeu. 9 O NOUA GRĂDINIȚA Prin grija organelor locale din comuna Izvoare, zilele acestea, în satul Corlate, se va deschide o nouă grădiniță pentru copiii țăranilor cooperatori. Noua unitate preșcolară va funcționa intr-un local al popular, complet consiliului renovat, compus din trei încăperi și dependințele necesare. Această nouă grădiniță se va alătura celorlalte două existente în satele Izvoare și Domnul Tudor. a LUCRĂRI EDITORIALE IN CURS DE APARIȚIE * Ps ■* Luna martie a însemnat pentru lucrătorii Întreprinderii poligrafica"Oltenia" din Craiova un mau prilej de a-și aduce contribuția la amplificarea activității editoriale, prin cele 45 titluri de carte la care se lucrează, parte din lucrări aflându-se de-acum în vitrinele librăriilor. Sub egida editurii craiovene „Scrisul românesc", află un curs de apariție la lucrările :,Revelion 214" de Ior Bodinescu, ,,Perfectul foarte simplu" de Petre Dragu, „De ce plinge mama" de I. D. Sirbu ș.a. ra^liniilmiilMiFi in rîndul constructorilor craioveni de mașini și aparataje electrice Puternic avint in îndeplinirea planului la parametrii maximali La Uzina „Electroputere“ — Craiova continuă să se desfășoare o susținută activitate pentru transpunerea neabătută în viață a sarcinilor reieșite din documentele Plenarei C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c. privind realizarea exemplară a prevederilor maximale ale planului pe 1973. In spațioasele hale, acolo unde se hotărăște de fapt soarta producției, cadrele de specialiști — ingineri, tehnicieni, maiștri — împreună cu muncitorii se străduiesc să găsească și să aplice cele mai eficiente metode de folosire cu maximum de randament a mașinilor și utilajelor, a timpului de lucru. Numeroase colective de muncă se prezintă deja cu sarcinile de plan pe primul trimestru îndeplinite înainte de termen La loc de frunte în întrecerea socialistă continuă să se mențină colectivul fabricii transformatoare, condus de inginerul Nicolae Pădureanu. Am fost informați că planul producției globale revenit pe această perioadă a fost depășit cu 2,5 milioane lei, iar al producției marfă cu 7,7 milioane lei. In mod cu totul deosebit se remarcă succesul înregistrat la producția marfă destinată exportului unde, din totalul producției marfă revenită fabricii, s-a înregistrat o depășire de 30 800 000 lei. Zeci și zeci de vagoane încărcate cu diferite tipuri de transformatoare au fost și continuă să fie expediate beneficiarilor din U.R.S.S., Republica Democrată Germană, Turcia și din alte țări; încă o dată, se remarcă, în mod deosebit, hărnicia, devotamentul, iscusința profesională, totala dăruire a contuctorilor de transformator AUREL POPESCU (Continuare în pag. a V-a) Sunt pregătite sistemele de irigații pentu a fi gata să intre in fnnctiune ? Din dorința de a ne edifica asupra pregătirii condițiilor pentru declanșarea neîntîrziată a campaniei de irigații, am invitat, recent, la o discuție în jurul aceleiași mese cîțiva factori de răspundere din domeniul irigațiilor, între care ing. Teodor Dranga, directorul I.E.I.L.I.F.G.A. Craiova, ing. Iancu Ilie și ing. Dan Nicolae de la aceeași întreprindere, ing. Ion Boțilă, directorul Trustului S.M.A. Dolj și ing. Iovan Roșescu, directorul S.M.A. Poiana Mare. Red. : Ce lucrări pregătitoare trebuiau efectuate în vederea bunei funcționări a sistemelor de irigații și ce s-a realizat pe această linie pînă în prezent ? Ing. T. Dranga : In sistemele Calafat și Băilești trebuiau executate decolmatări în volum de 51 200 mc, reparate pavete p<e 29 900 mp și construcții hidrotehnice cu o valoare totală a reparațiilor de 155000 lei, precum și revizuirea și punerea In stare de funcționare a 19 stații de pompare. In sistemul de la Dăbuleni s-a prevăzut un volum total la lucrările de despotmoliri canale de 18 900 mc. Pînă în momentul de față, decolmatările din sistemele Băilești și Calafat s-au realizat în întregime, ca de altfel și volumul de despotmoliri prevăzut la Dăbuleni. De asemenea, cele 19 stații de pompare sunt revizuite și puse în stare de funcționare. Ing. Ilie Iancu: Ținem să precizăm că unitățile beneficiare, respectiv cooperativele agricole și complexele zootehnice, din volumul de 40 730 mc au realizat, în sistemele Calafat și Băilești, numai 3 500 mc. Din cele 5 560 mp reparații perete n-au realizat nimic, iar la construcțiile hidrotehnice au executat lucrări în procent de numai 14,1 la sută. Un interes mare în unitățile beneficiare a fost acordat reparării aripilor de ploaie, respectiv a conductelor de aluminiu. Astfel, s-au format două centre de sudură în aluminiu la unitățile din sistemele Calafat și Băilești, reușindu-se să se sudeze, deja, 6 500 și, respectiv, 4 350 metri conducte în cele două ateliere specializate. Red. : Ce măsuri concrete s-au întreprins în vederea asigurării cadrelor calificate necesare exploatării sistemelor de irigații ? Ing. Nicolae Dan : S-au școlarizat 358 electricieni, 108 agenți hidrotehnici și 35 maiștri electromecanici. Prin Casa agronomului Craiova, s-au in instruit 184 ingineri agronomi care lucrează în marile sisteme de irigații. Este surprinzător însă faptul că unele cooperative agricole, cum sunt Ing. M. MARIA (Continuare în pag. a V-a) Mecanizatorul Tudor Leu, de la S.M.A. Rojiște, administrînd îngrășăminte chimice pe terenurile C.A.P. Mîrșani, destinate însămințării cu borceag de primăvară