Inainte, august 1974 (Anul 31, nr. 9141-9166)

1974-08-01 / nr. 9141

ANUL XXX NR 9141 JOI 1 AUGUST 1971 4 PAGINI 30 BANI DESCHIDERE SPRE COMUNISM Multiplele și profundele semnificații ale documente­lor plenarei din 27—29 iulie a.c., care a marcat un eve­niment deosebit în viața partidului și poporului nostru, ne apar cu și mai multă claritate și pregnanță în cu­­vîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu, publicată în ziarele centrale de ieri. Sinteză remarcabilă a proble­­­maticii care jalonează viitorul patriei, al poporului și al partidului, ea relevă virtuțile majore ale proiectului programului partidului și ale proiectului de directive, reliefează de la început vasta antrenare a cadrelor de bază ale partidului, a unui număr impresionant de specialiști la conceperea lor. Este aceasta o expresie a practicii partidului de a se consulta larg cu masa de comuniști, cu toți oamenii muncii, cu întregul popor în elaborarea măsurilor de importanță vitală, în con­ceperea programelor de dezvoltare a patriei. Oprindu-se pe larg asupra conținutului programului partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu relevă înalta lui valoare. Ea rezidă în faptul că, pornind de la legile obiective ale dezvoltării sociale și de la cerințele de progres ale societății noastre socialiste, proiectează­­ într-o viziune pe deplin clară evoluția viitoare pentru întreaga perioadă a făuririi societății socialiste multi­lateral dezvoltate și a înaintării spre comunism. De o deosebită importanță practică ne apare mai ales acea parte din cuvîntare care evidențiază litera și spiritul directivelor Congresului al XI-lea, ca parte integrantă a programului partidului, componentă organică a aces­tuia. Menționînd că înscrierea în directive a prevede­rilor privind dezvoltarea în ritm intens, în perioada următoare, a tuturor sectoarelor de activitate se ba­zează pe realizarea cu succes a actualului cincinal, pe faptul că directivele Congresului al X-lea și prevede­rile planului cincinal se vor realiza înainte de termen — secretarul general al partidului ne cheamă, astfel, la o concentrare și mai mare asupra sarcinilor actuale și a angajamentelor asumate. In acest mod, sentimentele noastre de bucurie, satisfacție și aprobare a progra­mului partidului vor fi dublate de acțiunea hotărîtâ, perseverentă, pentru înfăptuirea exemplară a acestuia. Pline de semnificații majore ne apare, în contextul di­rectivelor, preocuparea pentru continuarea amplasării ra­ționale a forțelor de producție pe teritoriul țării: astfel ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a IlI-a) SIMPOZION. Comite­tul orășenesc Filiași de cultură și educație socia­listă a organizat un in­teresant simpozion public pe tema „Urbanismul, familia și explozia de­mografică“. în prezența unei numeroase asistențe au vorbit arhitectul Paul Simionescu, Fugaru Mi­­nodora, jurist, și medicul Ioan Bîrzu. DIN OPT JUDEȚE. La Școala profesională UCECOM din Craiova a avut loc un instructaj profesional cu inspectorii de personal-învățămînt din cooperația meșteșugă­rească din opt județe: Dolj, Olt, Mehedinți, Gorj, Vilcea, Dîmbovița, Teleorman și Buzău. PRESTĂRI DE SERVI­CII LA SATE. Coopera­tiva de consum zonală Mîrșani a înființat, de la începutul anului cu­rent, opt activități noi, între care unități de tri­cotaje, de reparații ra­­dio-televizoare, o croi­torie bărbătească, o fie­rărie etc. De asemenea, la Dobrești a fost mon­tat un cuptor nou, cu o capacitate de 2 500 k­g pîine pe zi. Aspect din secția I termo­ciclare a întreprinderii de confecții Craiova Totul merge perfect — par să spună cei doi lucrători care controlează starea de funcționare a uneia dintre stațiile de pompare și punere sub presiune din comple­xul de irigații Sadova — Corabia. CINCINALUL ÎNAINTE DE TERMEN­ ESTE RĂSPUNSUL FERM AL MASELOR DE OAMENI AI MUNCII DIN ORAȘELE ȘI SATELE JUDEȚULUI Spicuiri din telegramele adresate Comitetului Central al P.C.R., tovarășului Nicolae Ceaușescu Prin numeroase telegra­me, colective de oameni ai muncii din județul nostru continuă să-și exprime mul­țumirea deplină și satisfac­ția deosebită față de recen­tele măsuri stabilite de Co­mitetul Executiv al C.C. al P.C.R. privind sporirea re­tribuției tarifare a perso­nalului din unele ramuri și sectoare de activitate. In a­­celași timp, oamenii mun­cii se angajează de a ac­ționa cu toată hotărîrea pen­tru creșterea producției de bunuri materiale, asigurarea unei înalte eficiente econo­mice pentru sporirea avu­ției naționale, pentru rea­lizarea cincinalului înainte de termen. Muncitorii, tehnicienii inginerii Trustului de con­­i­­trucții Dolj, se subliniază în telegrama acestui co­lectiv, a luat cunoștință cu deosebită bucurie și satis­facție de hotărîrea Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., privind majorarea retribuției tarifare a nume­roase categorii de oameni ai muncii. Măsurile adoptate exprimă, încă o dată, gri­ja și preocuparea perma­nentă a conducerii partidu­lui și statului, a Dumnea­voastră personal, tovarășe secretar general, pentru creșterea neîntreruptă a ni­velului de trai material și cultural al celor ce mun­cesc. Colectivul de muncă al T.C. Dolj, conștient că a­­plicarea acestor măsuri im­pune o activitate stărui­toare pentru obținerea unor indicatori tehnico-economici superiori, raportează con­(Continuare în pag. a III-a) TOTUL PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI I Analiza exigentă, făcută cu responsabilitate de lu­crătorii din cadrul atelieru­lui KLM de la fabrica transformatoare a întreprin­derii „Electroputere“ — Craiova, a vizat, în princi­pal, neajunsurile interne, subiective, o serie de feno­mene ce au contribuit la nerealizarea planului de producție. Adunarea gene­rală a insistat cel mai mult, în spirit critic și autocritic, tocmai asupra unor astfel de aspecte, îndeosebi lega­te de disciplina la locul de muncă. Aceasta, pentru că, după cum se releva și în darea de seamă prezenta­tă de tovarășul Mircea A­­giu, șeful atelierului, date fiind exigențele beneficia­rilor, precum și condițiile de lucru ce se cer a fi res­pectate la realizarea trans­formatoarelor, disciplina mai ales trebuie să stea în per­manență în atenția fiecărui lucrător din cadrul atelie­rului respectiv. S-a desprins Adunări generale ale oamenilor muncii astfel că nu toate subunită­țile — atelierele de tole, de împachetare­ montaj bobine, de montaj general și de expediții — și-a făcut loc o serie de abateri, cum ar fi absențele și întîrzierile de la program, plecările din timpul lucrului, lipsa de organizare a locului de muncă, folosirea necorespun­zătoare a utilajelor din do­tare și a materialelor. Subliniind eforturile celor mai mulți dintre colegi în­­ scopul îndeplinirii sarcini­lor de producție, muncito­rul Ion Costea remarca : „La polul opus se situează cei care nu ne fac cinste. Sînt unii care, după ce că absentează nemotivat de la program, vin în mod siste­matic pentru a solicita să se treacă cu vederea peste abaterile lor, invocînd fel și chip de motive nici unul demn de luat în conside­rație“. M. OLTEANU (Continuare în pag. a III-a) Comunistul Ion Troacă de la I.M.M.R. Craiova I ACUM—IRIGAȚIILE! Zi și noapte* să urgentăm ajungerea apei la rădăcinile plantelor! Săptămâna precedentă s-a remarcat printr-o mai bu­nă organizare a muncii în aproape toate sistemele mari de irigații. Ca urmare, la cooperativele agricole din Băilești, Bîrca, Boureni, Bistreț, Covei, Catane, Goicea Mică, Plosca, Negoi, Urzicuța, Urzica Mare din sistemul Băilești ; Calafat, Basarabi, Maglavit, „Viață nouă“ Po­iana Mare din sistemul Ca­lafat ; I. A. S. Dăbuleni, C.A.P. Călărași, Bechet, Liș­­teava, Damian din sistemul Dăbuleni ; C.A.P. Amărăș­­tii de Sus și de Jos, Do­­brotești, Locusteni din sis­temul Amărăști au fost u­date suprafețe cu mult mai mari decît cele programate la începutul săptămînii, în pofida secetei deosebit de persistente, a măsurilor organizatorice și tehnice lua­te, în săptămîna la care ne referim au fost udate 33 945 ha față de 37 065, ceea ce reprezintă 91,5 la sută din suprafața programată. In sistemele Amărăști și Dă­buleni, bunăoară, suprafața programată de 20 363 ha n-a fost efectiv udată decît în proporție de 87,5 la sută. Cauzele nerealizării progra­melor de irigații sînt mul­tiple. In cele ce urmează ne vom referi, în principal, la defecțiunile survenite în rețelele interioare, mai cu seamă în zona de nord a sistemului, pe suprafețele puse în funcțiune în acest an. Avaria la canalul W-10, datorată unor deficiențe de proiectare, n-a fost“ înlătu­rată nici pînă în prezent, deși datează de mai mult de două săptămîni. Acum, cînd plantele simt mai mult ca oricînd nevoia de apă, stațiile de punere sub pre­siune nu funcționează încă la întreaga capacitate. Exis­tă, la ora de față, motoare arse la 14 agregate, precum (Continuare în pag­a ill­a) luat Atunci, în 1956, cînd a ființă întreprinderea noastră, zestrea ei se re­ducea, de fapt, doar la o simplă baracă, iar munca salariaților era profilată mai mult pe confecționarea căruțelor decît pe repara­rea și întreținerea mașini­lor...“. Asemenea amintiri-docu­­ment se auzi tot mai frec­vent raportate la ceea ce reprezintă, în zilele noas­tre, întreprinderea parații auto Craiova, de re­Le deapănă, uimiți de mira­culoasele metamorfoze con­temporane, oamenii aflați mecanicii­ auto Marin Stoica, Ion Iacob, Marin Stegaru, rectificatorii Gh. Popescu și Ion Cocîrla cărora li se a­maiștrii Ilie Florian, C. Sulfu și Ion Bănilă. Ase­menea impresii de arhivă mi-au mai fost împărtășite și de unul dintre cei care, cu aproape două decenii in urmă, punea bazele organi­zării acestei unități. Astăzi, contabilul șef Adrian Ner­­gheș — căci despre el este vorba­­, sub ochii căruia s-a ridicat totul, râmîne surprins el însuși de evo­luția spectaculoasă a aces­tei prestigioase întreprin­deri craiovene­ unde se re­pară, în prezent, peste 60 de tipuri de mașini. In lo­cul fostelor grajduri ale u­­nor regimente de cavalerie s-au ridicat, în anii Ev­ului nostru socialist, spațioa­sele hale de producție, în care peste 2 000 de munci­tori își pun în valoare pri­ceperea și măiestria profe­sională. T. ROȘU (Continuare în pag. a IV-a) de atunci, de­și pînă astăzi, da producției, la începuturi dăugă generația mai tînă­­în avangar­­dă reprezentată cu cinste și Aceștia sunt demnitate muncitorească de lllllllllilllil De patru ori frun­tașă pe ramură lllllllll

Next