Inainte, martie 1975 (Anul 32, nr. 9320-9345)

1975-03-01 / nr. 9320

ANUL XXXI NR 9320I SÎMBĂTĂ 1 MARTIE 1975 4 PAGINI 30 BANI Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU In mari întreprinderi industriale și institute de cercetare din Capitală Tovarășul Nicol­a­e Ceaușescu s-a întâlnit, vi­neri, 28 februarie, cu colec­tivele unor mari întreprin­deri industriale și institute de cercetare din Capitală, a dezbătut și stabilit împreu­nă cu ele, acolo, în halele de producție, în laboratoa­re, măsuri eficiente, de de­osebită importanță pentru ridicarea activității acestor unități pe un plan calitativ superior, pentru dezvoltarea și modernizarea continuă a economiei naționale. Secretarul general al parti­dului a fost însoțit de to­varășii Gheorghe Cioară și Gheorghe Oprea. Tovarășul N­i­c­o­l­a­e Ceaușescu s-a aflat pentru a doua oară, în răstimpul acestei săptămîni, în mijlo­cul creatorilor de bunuri materiale. Noua vizită de lucru s-a înscris — aseme­nea celor precedente — ca un moment de deosebită în­semnătate a actualității noastre politice. Ea s-a des­fășurat în aceeași ambianță însuflețită ce caracterizează perioada premergătoare ale­gerilor de la 9 martie, în aceeași atmosferă de avînt creator, de înaltă responsa­bilitate politică și civică, de angajare unanimă și fer­mă a națiunii noastre pe calea înfăptuirii exemplare a politicii partidului, a isto­ricelor obiective stabilite de Congresul al XI-lea. Secretarul general al parti­dului a examinat, în aceas­tă zi, împreună cu membrii Biroului Comitetului muni­cipal de partid, cu miniștrii și alte cadre de răspundere din economie, cu muncitori, ingineri și tehnicieni, cu cercetători și alți specia­liști, modul cum se înfăp­tuiesc obiectivele prevăzu­te pe 1975, pentru întregul cincinal, precum și acțiu­nile ce se impun a fi luate în vederea asigurării con­dițiilor necesare realizării exemplare a sarcinilor pe anii viitori. Ale Recomandările Și indicați­tovarășului Nicolae Ceaușescu au găsit — și de această dată — un larg e­­cou în conștiința oamenilor muncii bucureșteni, care l-au asigurat pe secretarul general al partidului că vor face totul pentru transpu­nerea lor neîntîrziată în fapt, că își vor uni energi­ile, că își vor mobiliza toa­te forțele, întreaga capaci­tate creatoare în vederea îndeplinirii, înainte de ter­men, a planului pe 1975, a cincinalului în patru ani și jumătate, înfăptuirii neabă­tute a mărețului program de edificare a socialismului și (Continuare In pag. a IV-a) Comunistul Mititelu Ni­­colae se numără printre cei mai harnici strungari din cadrul secției de pro­ducție aparataj C.T.-C.F.R. Craiova Festival literar-artstic dedicat alegerilor Sub egida Consiliului Național al F.U.S., Uni­unea Scriitorilor din R.S.R. și Comitetul ju­dețean de cultură și e­­ducație socialistă au or­ganizat, ieri după-amia­­ză, în sala Filarmonicii craiovene, un festival li­­terar-artistic dedicat ale­gerilor de la 9 martie. Poeți și actori au citit și recitat versuri închi­nate partidului și patri­ei, poezii pătrunse de un vibrant umanism revo­luționar, de un robust optimism. Talentați so­liști vocali, instrumen­tiști de la Filarmonică și Operetă au adus pe sce­nă frumusețea cîntecului românesc. în acest cadru foarte agreabil, academicianul poet Eugen Jebeleanu a citit din ultimele sale creații, transmițîndu-ne mesajul­­ lor profund u­­manist. Dan Deșliu, Vic­tor Tulbure, Lina Dăn­­ciulescu, Mihai Duțescu, Ilarie Hinoveanu, Traian Iancu au adus, prin ver­surile lor un omagiu simbolic viitorului că­ruia, cu încredere și an­gajament, îi dăm votul în această primăvară. Actorii Anca Ledanca, Emil Boroghină și Tudor Gheorghe, de la Teatrul Național din Craiova, au PAICA MONDOC (Continuare în în pag. a II-a) Analiza în dinamică a autoutilării la I. R. A. Craiova relevă: Valorificarea intensivă a resurselor interne Autoutilarea — sursă im­portantă de îmbogățire a zestrei tehnice constituie o preocupare permanentă a muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor din cadrul între­prinderii de reparații auto Craiova. O analiză în dina­mică, efectuată recent, ne-a permis formularea unor con­cluzii care relevă hărnicia și priceperea acestor oa­meni, spiritul lor inventiv. — In anul 1971, cînd am început acțiunea de autou­­tilaje — ne relata ing. Ni­­colae Șerban, șeful com­partimentului de proiectare — am realizat cîteva insta­lații și dispozitive mai mici ca importanță, în valoare de peste 600 000 lei. Anali­­zîndu-ne atent posibilitățile, în anul imediat următor am ajuns la o valoare de 750 000 lei, iar în 1973 și 1974 la valori de aproape un mi­lion lei și, respectiv, 1,4 mi­lioane lei. Printre altele, ne-am autodotat cu instalații de probare la presiune­a că­mășilor de cilindri, mașini de înșurubat și deșurubat bride, instalații pentru spă­lat piese de aluminiu, ma­șini de moricotat axe cu ca­me și altele. — Ați continuat cu... — Am continuat cu abor­darea unor lucrări de mai mare complexitate, care au pus din nou la încercare ca­ N. PETOLESCU (Continuare în pag­a IlI-a) Avancronică fotbalistică Start la retur Vacanța competițională fotbalistică a luat sfîrșit. Divizionarele A reintră în arenă cu gîndul la conti­nuarea întrecerii pentru o poziție cit mai bună în clasament și — cele care își permit — cu gîndul la lupta pentru locurile care dau drept de parti­cipare la competițiile eu­ropene. Așezată în prag de martie, prima etapă a re­turului e prefațată de în­tâlnirea de azi, de la Iași. T. ȘTEFAN (Continuare în pag. a II-a) I.______________________________ roA S-au încheiat întîlnirile dintre candidații F.U.S. și alegători Din bogata agendă de lucru a campaniei electorale s-a încheiat încă o etapă, aceea a întîlnirilor dintre alegători și candidații Frontului U­­nității Socialiste. Importan­ța acestei acțiuni rezidă nu numai în faptul că reflectă îndeplinirea întocmai a nor­melor care reglementează a­­legerile de deputați, ci mai ales în conținutul pe care aceste întilniri de lucru au reușit să-l dea raporturilor ce se statornicesc între can­didați și alegătorii lor. Cele peste 1 700 de întîl­­niri ce au avut loc in co­munele și orașele județului, în circumscripțiile electorale ale municipiului Craiova, s-au constituit în veritabile dialoguri de lucru. Dînd dovada înaltei responsabi­lități civice, masele de ce­tățeni au avansat propu­neri și sugestii bine gîn­­dite, de substanță, ce se vor transforma, în marea lor majoritate, în obiective edilitar-gospodărești de mare interes cetățenesc, în fapte de viață specifice zi­lelor noastre. Impresionant e și faptul că, Pe parcursul ultimelor nouă zile, aproa­pe două sute de mii de ce­tățeni ai județului au con­siderat de datoria lor să fie prezenți la întîlnirile de la­(Continuare în pag. a II-a) PRODUCȚIA ANUALĂ DE CEREALE SE RIDICĂ ÎN MEDIE LA PESTE MILIOANE TONE FAȚĂ DE 12,7 MILIOANE TONE REALIZATE ÎN ANII 1966 — 1970 DIN MANIFESTUL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE SEZONUL AGRICOL 1. De ce lipsește combustibilul pentru încălzirea serelor ? 2. Răsaduri multe, de bună cali­tate, repliate la timp , în momentul de față, sere­le de la C.A.P. „Drumul lui Lenin“ Bîrca, Foișor, Bîrza, Cetate, Locusteni, Ostroveni, Castranova și Ghidici nu dis­pun în stoc decit de două pînă la cinci tone de păcu­­rină, ceea ce periclitează asigurarea încălzirii. — De ce o asemenea stare de lucruri? — l-am întrebat pe tov. Gheorghe Pîrvu, in­giner la I.L.F. Dolj. — Din cel puțin două mo­tive — a venit răspunsul. Primul, baza de aprovizio­nare tehnico-materială a a­­griculturii din Craiova prevăzut în repartiție cu 400­0 tone mai puțină păcurină de­cit avem nevoie în județ. Al doilea, întreprinderea de livrare a produselor petro­liere Craiova (după cum ne-a precizat tov. Marines­­cu) duce lipsă de păcurină de cîteva zile. Ni s-a reco­mandat să folosim motorina care, bineînțeles, e mai scum­pă. Cine va suporta diferen­ța de preț? Indiferent de motive, ade­vărul este că unitățile duc lipsa combustibilului. Plăntu­­țele insă, așa firave cum sunt, nu vor rezista fără căl­dură. De aici, are pagube. Cine le va suporta? Sunt întrebări cărora trebuie să li se găsească grabnic răs­puns faptic. * în cadrul cooperativelor a­­gricole din județul nostru se vor cultiva anul acesta suprafețe apreciabile cu cul­turi legumicole. Pentru a­­ceasta, pe baza măsurilor tehnico-organizatorice luate din vreme, s-au semănat: varză timpurie pe 1110 mp față de 660 mp planificați . (Continuare în pag. a IV-a) j Dacă o revenire pe me­­­leagurile natale înseamnă și­­ o întoarcere în memioade,­­ nu este mai puțin adevărat­ă că memoriei trebuie să-i a­­i daugi noi și noi sensuri, la­­ care te obligă schimbările­­ ce au avut loc pe întinde­­­­rile patriei, în anii socia­­­­lismului.­­ Comuna doljeană de pe­­ malul Desnățuiului, Giurgi­­­­ța, pare să fi avut cu mult­­ înainte atributele unei așe­­zări statornice, fapt dovedit de urmele arheologice de la „Drumul troianului“, unde in timpul lui Mircea cel Bâtrîn exista cu certitudi­ne, „un sat medieval cu o putere economică notabilă“, Portăreștii — de la latines­cul „portorium“ (loc de va­mă) și, alături, Moșnegii și Băjenarii, vechi cătune, a­­mintesc de vremea obștilor, precum și de timpurile gre­le ale domniilor fanariote. Aici au avut loc în 1907, tulburări sociale și tot de aici, un anume Zdrîncu, a plecat să aprindă focul răs­coalei în satele de la Du­năre... Evul socialist avea să în­semne, însă, descoperirea sensului uman al istoriei, lumea pe care oamenii o făuresc pentru fericirea și binele lor, al țării. Pentru că, există acum, în comună, două mari cooperative agri­cole de producție cu un te­ren arabil de peste 4 000 ha, cu un puternic sector zoo­tehnic și o dotație mecani­că proprie de 23 de tractoa­re și autocamioane. Dacă în 1972 producția globală era în Giurgița de 9,7 milioane lei, după numai doi ani ea s-a ridicat la 20 milioane lei. Alături de țăranii coo­peratori, în comună își fa­ce simțită prezența un pu­ternic detașament muncito­resc, format din cei care lucrează în industria locală, la atelierele I.A.S., la cen­trul experimental, ori fac ION ST. DIACONU jurist (Continuare în pag. a III-a) EVUL SOCIALIST AL GIURGIȚEI ! CURIER COTIDIAN EVOCARE Cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la evenimen­tele revoluționare din fe­bruarie 1943, în sala Ca­binetului județean de par­tid, în fața unui numeros auditoriu, a vorbit conf. univ. dr. Ion Călin. IN DOTAREA T.C. DOLJ­An, De la începutul acestui zestrea tehnică Trustului de construcții a Dolj a crescut cu 3 auto­macarale, două macarale turn, două autobetoniere de cite 3,2 mc, un bul­dozer etc. ELENA GN­EȚU coresp. ETICA MUNCII Pentru lucrătorii din comerțul craiovean a fost organizată o nouă dezba­tere pe teme ale eticii muncii. Dezbaterea a fost condusă de lectorul uni­versitar Irina Magyași. PRIMA SERIE DE PUI La cooperativa agricolă „înainte" din Poiana Ma­re s-a încheiat livrarea primei serii de pui din a­­cest an. Au fost predați beneficiarilor 7000 pui în greutate medie de 1,300 kg bucata. de GAURIUL BR — Darea de seamă am făcut-o. Informarea pen­tru centrală e gata. Ce dracu trebuia să mai fac pe 1 martie ? !...

Next