Inainte, iulie 1976 (Anul 33, nr. 9732-9758)

1976-07-01 / nr. 9732

ANUL XXXII NR 9732 JOI 1 IULIE 1976 4 PAGINI 30 BANI încheierea lucrărilor Conferinței partidelor comuniste și muncitorești din Europa La 30 iunie 1976 și-a în­cheiat lucrările Conferin­ța partidelor comuniste și muncitorești din Europa. In cursul celei de-a doua zi a lucrărilor au luat cu­­vîntul tovarășii Iosip Broz Tito, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia, Lars Werner, președintele Partidului de Stingă — Co­muniștii din Suedia, Erich Honecker, secretar general al Comitetului Central al Partidului Socialist Unit din Germania, Enrico Ber­­linguer, secretar general al Partidului Comunist Ita­lian, Dominique Urbano, președintele Partidului Co­munist din Luxemburg, Alvaro Cunhal, general al Partidului secretar Co­munist Portughez, Georges Marchais, secretar general al Partidului Comunist Francez, Martin Gunnar Knutsen, președintele Par­tidului Comunist din Nor­vegia, Ermenegildo Gaspe­­roni, președintele Partidu­lui Comunist San Marinez, Janos Kadar, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. Cele patru ședințe din cea de-a doua zi a lucrări­lor au fost prezidate de to­varășii Georges Marchais, secretar general al Parti­dului Comunist Harilaos Florakis, Francez, prim- secretar al Comitetului Central al Partidului Co­munist din Grecia, Gordon Mc­Lennan, secretar ge­neral al Partidului Co­munist din Marea Britanie, Michael O’Riordan, secretar general al Partidului Comu­nist din Irlanda. In Încheierea lucrărilor, Conferința a hotărit să adopte și să publice docu­mentul final „Pentru pace, securitate, colaborare și progres social in Europa". (Continuare In pag a IV-al Lucrările primei ședințe a Camerei legislative a consiliilor populare Miercuri, 30 iunie, s-au desfășurat, în Capitală, lu­crările primei ședințe Camerei legislative a con­­­siliilor populare — organ permanent cu caracter de­liberativ, in compunerea căruia intră totalitatea de­putaților membri ai comite­telor executive ale con­siliilor populare jude­țene și al municipiului Bu­curești. La lucrări au participat tovarășii Ștefan Voitec, Janos Fazekas, Paul Nicu­­lescu, Iosif L­glar, Ilie Ver­­deț și Mihai Marinescu, viceprim-ministru al gu­vernului, președintele Co­mitetului de Stat al Plani­ficării. Au luat parte, de asemenea, cadre din con­ducerea unor ministere, in­stituții centrale și organi­zații de masă. Din împuternicirea pre­ședintelui Republicii, prima ședință a Camerei legisla­tive a fost deschisă de to­varășul Ștefan Voitec, vice­președinte al Consiliului de Stat. Cu acest prilej a fost transmis Camerei legisla­tive un salut călduros și urări de succes deplin în realizarea sarcinilor care stau în fața acestui înalt for democratic, din partea secretarului general al Par­tidului Comunist Român, președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cariera legislativă, ex­presie a preocupării con­tinue pentru perfecționarea organizării și conducerii so­cietății socialiste, pe baza îmbinării armonioase dintre activitatea centrală și cea locală, a participării tot mai active a oamenilor muncii — fără deosebire de naționalitate — la condu­cerea întregii vieți econo­mice și sociale din țara noastră, a menționat vor­bitorul, este chemată să analizeze problemele ma­jore ale dezvoltării unități­lor administrativ-teritoriale, să dezbată și să se pronun­țe asupra proiectelor de legi privind activitatea mul­tilaterală și complexă organelor locale ale puterii­­ și administrației de stat. Pentru conducerea lu­crărilor actualei deputații au ales un ședințe, al Camerei legislative birou al­cătuit din tovarășii Ion Dincă, președinte al Consi­liului popular al municipiu­lui București — președinte al Camerei, Nagy Fer­dinand, președinte al Con­siliului popular al județului Covasna, și Petre Gigea, prim-vicepreședinte al Con­siliului popular al jude­țului Dolj, — vicepreșe­dinți, Gheorghe Brehuiescu, prim-vicepreședinte al Con­siliului popular al județu­lui Iași, Ion Tarchiu, prim­­vicepreședinte al Consiliu­lui popular al județului Ialomița, Ion Ciorba, prim­­vicepreședinte al Consiliu­lui popular Cluj, și Elena al județului Georgescu, (Continuare In pag a IV-a) Sărbătorirea Zilei învățătorului r în sala Teatrului Națio­nal din Craiova a avut loc, ieri dinaintea să, adunarea festivă consacrată sărbă­toririi Zilei învățătorului. Cu acest prilej­­ a vorbit tovarășul Vasile Bulucea, prim-secretar al Comitetu­lui municipal Craiova a­­ P.C.R. După ce a remarcat senti­mentele de stimă și prooa­re de care se bucură slu­jitorii școlii din partea oa­menilor muncii, a partidu­lui și statului nostru, vor­bitorul a insistat asupra marii răspunderi a educa­torilor pentru înfăptuirea sarcinilor ce decurg din Programul partidului, din Expunerea făcută de tova­rășul Nicolae Ceaușescu la Congresul educației politi­ce și al culturii socialiste. ^•"­Struifitéare de dragoste și recunoștință pentru partid, pentru minunatele condiții (Continuare In pag. a II-a) Un oaspete sovietic în municipiul nostru La Universitatea popu­lară din Craiova, docto­rul în științe biologice Krucikov Vasili Vasilie­­vici, vicepreședinte al Consiliului Academiei Agricole Unionale „Le­nin" din Moscova, a conferențiat despre „Pro­tejarea naturii în Uniu­nea Sovietică“. Oaspete­le sovietic a vizitat a­­poi Muzeul „Olteniei" și Muzeul de artă din Cra­iova. Întîlniri ale tovarășului Nicolae Ceaușescu _____________________________________ Cu tovarășul L.I. Brejnev La 30 iunie a avut loc, la Berlin, o întîlnire a to­varășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, cu tovarășul L. I. Brejnev, secretar general al Comi­tetului Central al Partidului Comunist al Uniunii So­vietice. Efectuînd un schimb de păreri asupra desfășurării lucrărilor Conferinței par­tidelor comuniste și mun­citorești din Europa, ei și-au exprimat convingerea că rezultatele acestei con­ferințe vor servi la dez­voltarea colaborării dintre partidele comuniste, vor Miercuri, 30 iunie, tova­rășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Parti­dului Comunist Român, s-a întânit cu tovarășul ,d­exercita o influență favo­rabilă asupra tuturor for­țelor progresiste, revoluțio­nare de pe continent. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și L. I. Brejnev au abordat, de asemenea, unele probleme actuale pri­vind adâncirea și dezvol­tarea în continuare a legă­turilor reciproce dintre Partidul Comunist Român și Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, România și Uniunea dintre So­vietică, întrevederea s-a desfă­șurat intr-o atmosferă cal­dă, tovărășească. Ward Gierek, prim-secretar al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Unit Polonez. (Continuare in pag. a IV-a) Cu tovarășul Edward Gierek Se însămînțează culturi duble In județul nostru, pină a­­seară, suprafața însămînțată cu culturi duble a ajuns, la nivelul Trustului județean I.A.S., la aproape 2000 ha. La I.A.S. Segarcea, unde orzul a fost recoltat de pe cca 700 ha, au fost insă­­mînțate peste 400 ha cu culturi duble. De asemenea, la I.A.S. Sadova și Dăbu­­leni suprafața insămînțată cu culturi duble se ridică la peste 300 ha în fiecare unitate. Tovarășul Nicolae Ceaușescu s-a întors în Capitală șurat la Berlin, s-a intors, miercuri seara, in Capi­tală. Din delegație au făcut parte tovarășii Emil Bo­bu, membru al Comitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Dumitru Popescu, membru al Co­mitetului Politic Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, membru su­pleant al Comitetului fizic Executiv, secretar Po­al C.C. al P.C.R., Ștefan Voicu, membru al C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ad­junct de șef de secție la C.C. al P.C.R. Aeronava oficială a ate­rizat la ora 21.30, pe aero­portul Otopeni. La scara avionului, to­varășul Nicolae Ceaușescu a fost intîmpinat de tova­răși Elena Ceaușescu, de tovarășii Manea Manescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Janos Petre Lupu, Paul Fazekas, Nicu­­lescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Pățan, Gheorghe Rădulescu, Leon­­te Răutu, Virgil Trofin, Iosif Uglar, Ilie Vasile Vilcu, Ștefan Verdeț, Voi­tec, Iosif Banc, Mihai Da­­lea, Miu Dobrescu, Gere, Nicolae Giosan, Mihai Ion Iliescu, Ion Ioniță, Vasile Patilineț, Mihai Telescu, Ion Ursu, de membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliu­lui de Stat și ai guvernu­lui, de conducători de in­stituții centrale și organi­zații obștești, personalități ale vieții științifice și cul­turale. (Continuare în pas. a IV-a) Delegația Partidului Co­munist Român, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, care a participat la lucră­rile Conferinței partidelor comuniste și muncitorești din Europa, ce s-au desfă­ La C.A.P. Bratovoești se execută suplimentară a fertilizarea porum­bului Opt mii de contractanți în confruntare cu piața In bazinul legumicol al Băileștiului producțiile au crescut de la un an la al­tul, atît în cooperativele a­­gricole, cit și în gospodă­riile populației. Dacă in 1975 din bazi­­­­nul amintit s-au livrat la fondul de stat 1000 tone |___________ legume, anul acesta vor fi livrate peste 5 000 tone, din care 3 500 la export. Numărul contracte­lor individuale au crescut de la 600 la 2500. Exce­lează în această importantă acțiune cetățenii Gheorghe Petrișor din Bailesti, Pa­vel Floricel din Ghidici, Gh. Olaru din Piscu Nou și Elena Ceaușu din Afu­mați, care au contractat cu statul cantități de legume cuprinse intre 8 și 15 to­ne fiecare. ____________ De altfel, gospodăriile populației va­lorifică, pe bază de contract, prin mai multe centre de achi­ziții și depozite, peste 1100 tone legume timpurii. In funcție de volumul produc­ției prevăzute a se prelua pe bază de gratie, centrele respective și depozitele de sortare au fost asigurate cu ambalaje și mijloace de transport Pină de curînd, la com­plexul de legume-fructe Băilești au fost primite 200 de tone varză timpurie des­tinată exportului — de pa­tru ori mai mult decit s-a propus inițial — și 280 tone roșii din care 200 pentru export. Deși promițătoare,­ ­ POPESCU (Continuare în pag. a II-a) FIECARE CURTE - O SURSĂ DE LEGUME TIMPURII Dintre toate mun­cile de care ne-am le­gat viața, aceea de a face piine cred că e cea mai integrată în viața noastră. Cine nu își "na" amintește împre­­urile, cind a privit o­m,"­ămîntînd alu­at­in --o, postavă ca aceea In c­are­­­e-au visat ci­m pruncii . Cu gestul l ance st­r­ie, femeia s­i mîini bulgăreU, ^i­­nă de griu sau de se­cară dintu-i ‘diferite forme, ridicindu-e fîșii spre fruntea im­brobonată și îngrămă­­dindu­-l cu pumnii vre­me îndelungată și mum- DIN CARNETUL­­ SCRIITORULUI I­ iind din greu. 11 aco­perea, apoi, rotund, cu o pînză curată și el creștea ca un fruct, ca o ființă vie dintr-o poveste. Ritualul acesta de­venea ispititor cind din cuptorul atunci în­cins începea să se risi­pească mirosul de piine coaptă și de-a dreptul sublim în momentele cind, aceleași mîini de mamă sau de bunică, “ rupea în bucăți pe Tin­­a unde primeam. Trag, ,Ja incepea doar fum SATULUI atunci cind făina se­­ termina pe fundul sa­­­cului. Acum, în virtutea­­ evoluției pe care ne-o asigură, femeile au fost scutite de această tru­­i­dă. Ceea ce făceau miinile, fac malaxoa­­rele. Cuptoarele sunt­­ încinse cu păcurină și­­ în ele intră atîta pîine , cită să mulțumească o­­ comună și toate satele dimprejur.­­ Cooperatorul își duce griul la brutărie, sau­­ i-l duce cooperativa unde muncește și, la o anumită oră din zi, se abate să-și ia pâinea caldă, coaptă, crescută frumos, cu coaja ru­menită și cu miezul pufos. In viața satului a apărut un nou perso­naj, brutarul, îmbră­cat în halat alb și co­piii îl consideră prin­tre cei mai cumse­cade oameni de pe fa­ța pămîntului. Dacă așa stau lucru­rile, dacă în județul nostru nu mai găsim LUCIAN ZATTI (Continuare In pag. a II-a) Contrapunct Alo, P.T.T.R.-ul ?! La redacție ne-au sosit mai multe scrisori care semnalează că, datorită u­­nor lucrări de construcții, la o serie de blocuri din cartierul craiovean Calea București (între care C-3 și C-4) posturile telefonice au... amuțit, întrucit situa­ția aceasta se perpetuează de aproape o jumătate de an și a mai făcut subiectul unor poziții critice, — ră­mase, din păcate, fără e­­coul —, am intenționat să discutăm cu tovarășul Du­mitru Preda, directorul Di­recției județene de poștă și telecomunicații. Dar, DAN LUPESCU (Continuare în pag. a II-a)

Next