Inainte, aprilie 1977 (Anul 34, nr. 9964-9989)

1977-04-01 / nr. 9964

P. /(■ Sty Proletari 4!r> 'oat* tinte. unitl-vd i alinte ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN DOLJ AL PCR ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ANUL XXXIII NR 9964 VINERI 1 APRILIE 1977 4 PAGINI 30 BANI O remarcabilă analiză a situației internaționale Cea de-a doua parte a magistralei expuneri făcută de tovarășul Nicolae Ceaușescu la ședința comună a C.C. al P.C.R., Marii Adunări Naționale, Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale și activu­lui central de partid și de stat este consacrată situa­ției politice mondiale. Abordînd această problemă complexă, de mare actua­litate și de o deosebită importanță pentru partidul și statul nostru, secretarul general al partidului prezintă, la început, pe baza unei pătrunzătoare analize în spi­rit materialist-dialectic, marile schimbări petrecute în dezvoltarea lumii contemporane și în raportul mondial de forțe, subliniază creșterea avîntului forțelor revolu­ționare, antiimperialiste și progresiste de pretutindeni în lupta pentru o politică nouă în viața internațională. Și în această perioadă, țările socialiste au obținut noi și importante realizări în dezvoltarea lor economico­­socială, fapt ce a făcut și face să crească necontenit influența lor în lume. Noi popoare — mai ales din țările în curs de dezvoltare — își manifestă voința de a păși, sub o formă sau alta, pe calea socialismu­lui. Concomitent a continuat să se îngusteze sfera de acțiune și influență a imperialismului, să se adîncească contradicțiile de tot felul — economice, politice, sociale, naționale — ale sistemului capitalist mondial. „Solu­ționarea marilor probleme care confruntă omenirea, într-un spirit democratic, în interesul tuturor națiuni­lor — a spus tovarășul Nicolae Ceaușescu — impune unirea tot mai strînsă și intensificarea luptei popoa­relor, a forțelor înaintate de pretutindeni“. Avînd în vedere aceste considerente, România des­fășoară o amplă activitate internațională pe plan eco- GHEORGHE CONSTANTIN (Continuare în pag a 11-a) nic In pauza de prînz, lucrători ai atelierului meca­ni S.M.A. Boureni citesc cu mult interes ex­punerea tovarășului Nicolae Ceaușescu. La capacitatea nominală Filatura întreprinderii de textile „Independența“ — Craiova a atins, luni, capa­citatea nominală de pro­ducție. In cadrul aceleiași unități, sectoarele de țesă­­torie, preparație și finisaj lucrează cu peste 70 la sută din capacitate. Recent, co­lectivul întreprinderii a ex­pediat la export cele 20 000 pături prevăzute în contract pentru această lună, prime­le produse livrate benefi­ciarilor de peste hotare în intervalul ce s-a scurs de la seism. După cum ne-a precizat ing. Tiberiu Varga, directorul unității, măsuri­le întreprinse pentru rein­trarea in producție, într-un timp cît mai scurt, a secții­lor și sectoarelor avariate, trimiterea unor țesătoare la fabrici de profil din Timi­șoara și Azuga, care au lu­crat pe utilaje disponibile pentru realizarea producției unității craiovene, factori cărora li s-a alăturat și sprijinul acordat de către colectivul întreprinderii din Prejmer, la finisarea pro­ducției, au făcut ca „Inde­pendența“ — Craiova să se încadreze în prevederile graficelor la zi. FAZA JUDEȚEANĂ A FESTIVALULUI NA­ȚIONAL „CÂNTAREA ROMÂNIEI“ În pag. a­H-a JURNAL DE CAMPANIE O JURNAL DE CAMPANIE 12 ore în consiliul intercooperatist Calafat gg 9. 29 martie a.c. Ora 7. gg Un număr de 19 tractoare U așteptau sa­­ 1 fi alimentate rînd pentru a cu motorină, H la sediul secției, nu în cîmp B așa cum s-a dat indicația M expresă de către Comanda­și mentul agricol județean. Și­­ aceasta în timp ce, în vi­ng­­inta secției, stăteau nefolo­­­­site două cisterne de cire 1a 2000 litri . La nivelul 11 S.M.A., utilajele pentru iri­­­gații nu sînt încă reparate , deoarece Centrul specializat­or din Bechet nu asigură pie­li­le de schimb (piulițe, flu­t­turași etc.). 9 La coope­­­­rativele agricole din Basa­­­­rabi­ei Calafat nu s-au per­ii fectat angajamentele pen­­­­tru acord global. Și lucră­­ri­rile de întreținere se apro­­­­­pie. II 9 Ora 10,30. In tarlaua „Fîntîna lui Baroga“ de la C.A.P. Basarabi, mecaniza­torii Marius Băzăvan, Ilie Uță și Ion Bînă lucrau de zor la pregătitul terenului pentru însămînțatul soier. La rîndul lor, mecanizato­rii Oprea Olteanu, Aurel Popescu și Gh. Munteanu executau arături pe ulti­mele suprafețe, iar mecani­zatorul Gheorghe Marinași administra substanțe pentru combaterea dăunătorilor, în tarlalele cu sfeclă de zahăr, plantele erau deja răsărite. Vecinii lor, cooperatorii din Calafat mai aveau însă de însămînțat sfecla pe cîteva hectare. Și condițiile au fost aceleași. Numai preo­cuparea a fost diferită... 9 Ora 11,45. In grădina de legume a C.A.P. Basa­rabi (șef de fermă ing. Eu­gen Ciobanu), un tractor cu o mașină de împrăștiat în­grășăminte chimice încărca buncărul în depozitul de­ la sediul fermei. Cele mai multe îngrășăminte erau împrăștiate... pe drumul de tarla, de la sediul fermei pină la răzoare. Intrucît n-a organizat transportul în­grășămintelor la marginea tarlalelor, șeful de fermă urmează să plătească pagu­ba produsă. 9 Ora 13. In grădina de legume a C.A.P. Calafat, cooperatoarele din echipa condusă de Victoria Privan­­tu pregăteau patul germina­tiv și executau însămînță­­rile pentru răsadurile toma­telor de vară-toamnă. La ora 14,30. La coopera- R. POPESCU (Continuare în pag. a 11-a) In fața proiectanților, sarcini excepționale In momentul de față, ar­hitecții, inginerii și alți specialiști au de rezolvat o serie de probleme de o deo­sebită importanță în legă­tură cu reconstrucția muni­cipiului Craiova. Iată ce ne-a relatat în acest sens arh. Jeni Brandt, șef de atelier, secretarul organiza­ției de partid de la Institu­tul județean de proiectării ■. Chiar din dimineața zi­lei de 5 martie a.c., specia­liștii institutului nostru, in frunte cu comuniștii, orga­nizați pe echipe de lucru, au participat la inventarie­rea avariilor. Astfel, s-a tre­cut în revistă bloc cu bloc, fiecare obiectiv cultural și stradă, făcîndu-se o evalua­re a daunelor și s-au dat indicații concrete privind înlăturarea pericolelor ce mai amenințau stabilitatea unor clădiri. Apoi, s-a tre­cut la întocmirea de pro­iecte, iar constructorii au început să lucreze efectiv la consolidarea blocurilor de locuințe. — Dar în ce privește fon­dul de locuințe ce s-a între­prins? —. Am trecut pe la fie­care casă avariată și am dat îndrumările tehnice necesa­re pentru ca cetățenii să poată realiza cât mai grab­nic repararea imobilelor. — După cum se știe, nu­meroase clădiri, în special AUREL POPESCU (Continuare în pag. a IlI-a) PREGĂTIREA CADRELOR - OBIECTIV MAJOR Pe marginea lucrărilor plenarei Consiliului județean al sindicatelor După cum s-a mai anun­­­­țat, zilele trecute, a avut loc plenara Consiliului ju­dețean al sindicatelor, con­sacrată analizării a două principale laturi ale acti­vității sindicale din unități economice și instituții. Din­tre acestea, aspectul referi­tor la selecționarea, promo­varea, educarea și pregăti­rea cadrelor sindicale a re­ținut atenția în mod deose­bit, cu atît mai mult cu cît, în actualele condiții, cînd întregul nostru popor este angajat într-un efort unic pentru înlăturarea grabnică a urmărilor nefastului seism, se impune o activi­tate permanentă, responsa­bilă și exigentă în domeniul muncii cu cadrele. In aceas­tă ordine de idei, realiză­rile obținute pină în pre­zent in industrie, agricultu­ră, construcții, transporturi și în alte sectoare de acti­vitate reflectă și experien­ța bună dobindită în munca organelor și organizațiilor sindicale, aportul lor sporit la mobilizarea tuturor oa­menilor muncii pentru re­cuperarea pagubelor provo­cate de cutremur, precum și pentru îndeplinirea sar­cinilor economice și a an­gajamentelor luate în în­trecerea socialistă. Așa cum s-a desprins la plenară, în spiritul exigen­țelor puse de partid în fa­ța întregului popor, biroul executiv al Consiliului ju­dețean al sindicatelor, fără să minimalizeze activitatea organelor și organizațiilor sindicale, succesele de pină acum, nu se mulțumește cu ceea ce s-a obținut, tinzînd spre o dinamizare mai ac­centuată a muncii cu cadre­le. Această concepție izvo­răște din sarcinile și răs­punderile majore ce revin din documentele de partid și de stat, din excepționala expunere făcută de tovară­șul Nicolae Ceaușescu , la începutul lucrărilor ședinței comune a C.C. al P.C.R., MARGARIT OLTEANU (Continuare in pag. a IlI-a) niiiiiuiiiiiiiiiüiii CURIER COTIDIAN SIMPOZION La Universitatea din Craiova s-a desfășurat un interesant simpozion cu tema „70 de ani de la răscoala din 1907“. Co­municările au fost sus­ținute de studenți. A fost deschisă cu acest prilej și o expoziție de documente. AUTOBUZE FARA TAXATOARE Pe cele cinci autobuze I.T.A., ce deservesc tra­seul Autogara nord — Lacul Victoria, în locul taxatorilor au apărut a­­parate de compostat bile­te. După ce cumpără bi­lete de la casă sau de la șoferi, călătorilor le re­vine obligația de a se perfora cu ajutorul com­postorului. NOI UNITĂȚI PRESTATOARE Cooperativa „Con­structorul" a înființat din Craiova pe strada Bucovăț (vizavi de cine­matograful „8 Mai"), o unitate de geamuri și rame, iar o alta similară se amenajează pe Calea București, în apropierea noii fabrici de pîine. m zismum Gestul nobil al solidarității Galeriile de artă de pe Bulevardul „23 August“ din Craiova găzduiesc o expozi­ție inedită. într-o sugestivă desfășurare sunt grupate lu­crări de pictură, grafică și sculptură ce pot împodobi interioarele noastre, creînd o ambianță plăcută, odihnitoa­re. „Este o expoziție ieșită din cadrul obișnuit — pre­ciza pictorul Eustațiu Gre­gorian, președintele Filialei Craiova a Uniunii artiștilor plastici — o manifestare co­lectivă, un gest de m­alt sens umanitar și civic care, cre­dem noi, exprimă nobila so­lidaritate". Intr-adevăr, nu a­vem de-a face cu o expo­ziție de grup, ci nci intilnim stiluri, tehnici și surse de inspirații diverse, caracteris­tice talentaților plasticieni craioveni, care au donat cu generozitate una sau mai multe lucrări. Este vorba, deci, de o expoziție care cu­prinde donații ale cărei be­neficii rezultate din­ vinzări se vor depune in Contul omeniei. Împreună cu numeroși iu­bitori de frumos am vizitat expoziția și cu toții am re­ PUSCA MONDOC (Continuare în pag. a Il-a) în sistemele de irigații a început umplerea cu apă a canalelor Paralel cu executarea de terasamente în volum de 17 000 mc, repararea de peree pe 33 000 mp, punerea sub tensiune a tu­turor instalațiilor, s-a început pomparea cu stațiile de bază și umplerea canalelor prin­cipale din incinta sistemelor de irigații, tn prezent se desfășoară în ritm intens pompările și probele cu apă în rețelele de conducte. Se impun însă măsuri urgente pentru­­ completarea echipamentului de udare al­e cărui deficit, pe județ, se ridică la 22 a­­gg gregate de aspersiune, 442 aripi de udare, gg 22 seturi butyl. Totodată, se cer urgentate gg lucrările de reparare a 6942 conducte de g aluminiu, 1830 aspersoare și 84 agregate g­ de aspersiune. uiiitiuiiiiiiuiiiiniiiumimHuiiiuittiuumiiuutminiuimuiiiuiifliHtHiiuuiiiiiHtttiiuiS La cooperativa agricolă din Melinești s-au declan­șat și lucrările de însămîn­­țare din epoca a doua. Foto: FI. Mălin

Next