Inainte, aprilie 1978 (Anul 35, nr. 10275-10300)

1978-04-01 / nr. 10275

ANUL XXXIV NR 10 275 SIMBATA 1 APRILIE 1978 4 PAGINI 30 BANI 0 încheierea lucrărilor Conferinței pe țară a președinților consiliilor populare desfășurate în prezența tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU, secretar general al Partidului Co­munist Român, președintele Republicii Socialiste România, lucr­ările Conferinței pe țară a președin­ților consiliilor popular­e s-au încheiat, la 31 mar­tie, în Capitală, marele forum adoptînd, după largi și rodnice dezbateri, hotărîri de o primă im­por­tanță pentru activitatea organelor locale ale puterii și administrației de stat, pentru progresul econo­mic al patriei, pentru prosperitatea tuturor jude­țelor, orașelor și comxunelor, pentru înflorirea vieții noastre sociale și spirituale, pentru gran­dioasa oper­ă ce o ctitorim — societatea socialistă multilateral dezvoltată. Vineri, în ultima zi a conferinței, lucrările au fost reluate în plan, în aceeași atmosferă intensă de lucru, de analiză cuprinzătoare și exigentă a problemelor multiple pe care le ridică buna conducere și gospodări­re a localităților, dezvolta­rea accelerată a fiecărei a­­șezări, urbane și rurale, pe plan economic, social-cultu­ral și edilitar, creșterea ca­lității vieții, a gradului de civilizație al celor ce mun­cesc. Participanții la forumul președinților consiliilor popu­lare, care reprezintă, în fapt, pe toți locuitorii patriei, au intîmpinat, în această dimi­neață — ca și în zilele pre­cedente ale conferinței —, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu, pe ceilalți tova­răși din conducerea partidu­lui și statului, la sosirea în sală, cu multă căldură și în­suflețire. Minute în șir au răsunat ovații puternice, u­­rate neîntrerupte, asistența aclamînd îndelung „Ceaușescu — P.C.R.!“. în sală se aflau, ca invi­tați, membri ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat și ai guvernului, con­ducători ai instituțiilor cen­trale, organizațiilor de masă și obștești, activiști de par­tid și de stat, personalități ale vieții științifice și cul­turale. Prima ședință de dimi­neață a fost condusă de to­varășul Dumitru Sandu, pre­ședintele Consiliului popu­lar orășenesc Zimnicea, ju­dețul Teleorman. La dezba­teri au luat cuvîntul tova­rășii Pogea Brîncoveanu, președintele Consiliului popular municipal Hunedoa­ra, Elisabeta Leonte, preșe­dintele Consiliului popular comunal Gura Teghii, jude­țul Buzău, Petre Dobrescu, președintele Consiliului popular orășenesc Slobozia, județul Ialomița, Ilie Matei, adjunct al șefului secției de propagandă a C.C. al P.C.R., Dan Trițoiu, președintele Consiliului popular comunal Făget, județul Timiș, Ion Vlad, președintele Consiliu­lui popular municipal Rc­(Continuare în pag. a IV-a) JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE• Zile de maxim efort și concentrare la executarea lucrărilor agricole I 0 La zi pe ogoarele județului: arături—10328 ha; pregătit teren— 27­250 ha; grăpat—38 000 ha; însămînțat total culturi din epoca 1—21730 ha din care: 4­050 ha cu sfeclă de zahăr, 2485 ha cu floarea-soarelui, 1550 ha cu in pentru ulei, 2450 ha cu cartofi, 1020 ha cu legume, 1125 ha cu plante medicinale, 7808 ha cu plante furajere și altele; ft­ergențele momentului: încheierea grabnică a arăturilor, pregăti­rea în ritm intens a patului germinativ și imprimarea unui ritm alert în­­sămînțării tuturor culturilor din epoca întîi; exercitarea unui control per­manent și exigent asupra calității lucrărilor; folosirea la întreaga capaci­tate a tractoarelor, a fiecărei ore bune de lucru în cîmp. Însămînțează floarea-soarelui Cu două zile în urmă, coo­peratorii și mecanizatorii din Drănic, de îndată ce in sol s-a înregistrat temperatura optimă, au început însămîn­­țatul florii-soarelui. Pînă a­­seară, această cultură în u­­nitatea amintită a fost deja însămînțată pe mai mult de 30 ha. La ferma Mihăița a I.A.S. Breasla se continua admi­nistrarea îngrășămintelor organice, cu prioritate pe te­renurile destinate culturii porumbului pentru boabe Foto: Gelu Giurcă însemnări Să sădim pomi! Există la noi o străve­che tradiție: fiecare om aspiră ca la o datorie ne­scrisă — dacă nu să sape o fîntînă, măcar să plan­teze c­ițiva pomi, să le urmărească apoi virstele, să-i ducă pînă in pragul rodului și să-i ocrotească, deprindere care s-a păs­trat de-a lungul timpului nealterată, s-a constituit intr-o frumoasă și pere­nă tradiție de muncă obș­tească. Zilele acestea, în cadrul „Săptăminii pomi­cultura" s-au declanșat ample acțiuni de planta­re și de întreținere a pomilor fructiferi. tă Cile locuri nu așteap­mnna omului pentru a le con­ M. CANTAR Continuare în pag. a Hl-a) Incepînd de azi Noi categorii de lucrători beneficiază de majorarea retribuției Este binecunoscut faptul că, in conformitate cu De­cretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Roma­nia, dat publicității la 25 decembrie 1977, pe baza ho­­tărîrii Comitetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., a fost reeșalonat graficul de majorare a retribuției per­sonalului muncitor pentru e­­tapa I, astfel incit aceasta să se încheie la 1 iunie a.c. și nu la 1 septembrie a.c., cum se prevăzuse inițial. Prin urmare, începînd de astăzi, la sutele de mii de lucrători care beneficiază deja de retribuții majorate, se adaugă și cei din indus­tria exploatării și prelucră­rii lemnului. In județul nos­tru, acest puternic detașa­ment muncitoresc este re­prezentat de cei aproape 2000 de lucrători ai Unității fo­restiere de exploatare și transport Craiova, care își desfășoară activitatea pe ra­za Doljului, ca și pe o parta din județul Gorj. „Ceea ce trebuie subliniat în mod deosebit, ne spunea tovarășul ing. Gheorghe Pre­oteasa, directorul unității, este faptul că nouă ni se majorează retribuția cu pa­tru luni mai devreme decit se prevăzuse inițial. Aceasta va însemna, pentru bugetul fiecăruia dintre noi, un în­ N. PETOLESCU (Continuare în pag. a III-a) Plenara Consiliului județean al Organizației pionierilor La Craiova, s-au desfășu­rat lucrările plenarei Consi­liului județean al Organi­zației pionierilor, care a a­­nalizat modul cum cele S9 de comisii municipale, orășe­nești și comunale de profil îndrumă activitatea membri­lor „Șoimii patriei“ consti­tuiți, la nivel județean, în 1040 de grupe. Atît în raportul prezentat, cit și în cuvîntul participan­ților la dezbateri s-au subli­niat bunele rezultate obținu­te in această direcție, rezul­tate reflectate, între altele, și de procentul de peste 99 la sută promovabilitate la clasa I. In spirit critic și autocritic au fost reliefate și neajunsurile, propunîndu-se pentru inlăturarea acestora o serie de măsuri cu ter­mene și răspunderi concre­te. In încheierea lucrărilor plenarei a luat cuvîntul to­varășa Constanța Ciontu, se­cretar al Comitetului jude­țean Dolj al P.C.R. Intre altele, vorbitoarea a eviden­țiat faptul că munca în rîn­­dul organizației „Șoimii pa­triei", ca și în rîndul pio­nierilor, implică o cunoaș­tere profundă a copiilor din primii ani de viață, că este­ o muncă diferențiată, pe ca­­­tegorii de vîrstă, bazată in primul rind pe afectivitate și care vizează un scop pre­cis: formarea convingerilor și a trăsăturilor de compor­tament moral sănătos a ce­lor ce se confruntă pentru prima dată cu viața de or­ganizație. Prof. D. PETRESCU In dezbatere publică, măsurile privind participarea oamenilor muncii la beneficiile întreprinderilor Vom face o cotitură în întreaga activitate Colectivul întreprinderii noastre a luat cu­noștință cu vie satisfacție de măsurile adop­tate de recenta Plenară a C.C. al P.C.R., cu privire la participarea la beneficii a oame­nilor muncii. Alături de toate colectivele, și noi ne simțim direct vizați, și puternic stimulați în muncă, interesați in luarea ce­lor mai eficiente hotărîri, de natură să con­ducă nu numai la îndeplinirea planului de beneficii, ci și la depășirea acestuia. Din capul locului trebuie să spun că, nici pe anul trecut și nici pe primele două luni din acest an, nu ne-am onorat integral sar­cinile ce ne revin la beneficii. Acest fapt s-a datorat, îndeosebi, unor neajunsuri mani­festate în domeniul calității produselor, ceea ce a determinat depășirea consumurilor ATANASIE GUȚA directorul întreprinderii „Textila“ Calafat (Continuare in pag. a III-a) Puternic stimulent și pen­tru lucrătorii din comerț și lucrătorii din comerțul doljean, cei ce-și desfășoară activitatea în sectorul circulației mărfurilor au primit cu vie satisfacție ma­surile adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din 22—23 martie a.c. Conștienți de răspun­derea ce le­ revine pentru aprovizionarea populației în cele mai bune condiții cu măr­furile solicitate, ei sunt interesați in gospo­dărirea mai judicioasă și eficientă a bunuri­lor ce le sunt încredințate spre adminis­trare, în perfecționarea continuă a activității pentru creșterea productivității muncii și a­­sigurarea unei eficiențe economice superi­oare. întărirea și lărgirea autogestiunii economi­­co-financiare creează astfel premisele ca personalul muncitor, in afară de drepturile DUMITRU PREDA contabil șef, Direcția comercială județeană (Continuare în pag. a III-a) Un obiectiv edilitar care trebuie să stea mai mult în atenția întreprinderilor de profil și a consiliilor populare : întreținerea drumurilor județului Printre obiectivele edili­­tar-gospodărești care figu­rează pe agenda de lucru a consiliilor populare și a În­treprinderilor de profil din județ se numără și întreți­nerea și modernizarea dru­murilor. Cu larga participa­re a maselor de cetățeni, in frunte cu deputații, în nu­meroase localități, printre care Goicea, Bîrca, Bechet, Pienița, Dăbuleni, Dobrești, Calicea Mare si altele, s-a trecut, în aceste zile de pri­măvară, la transportul ba­lastului și a pietrișului, la executarea de șanțuri, nive­lări de terenuri pe drumu­rile comunale și intercomu­­nale. In același timp, se continuă modernizarea dru­murilor Galica — Măceșu de Sus, Galicea Mare — Bârlești și Breasta — Crov­­na Raznic. Totuși, așa după cum ai­ relevat mai mulți primari la Consfătuirea deputaților ju­dețeni, precum și scrisorile sosite în ultima vreme la redacție, rezultă că starea de întreținere, de viabilitate a unor drumuri comunale, județene și chiar naționale lasă foarte mult de dorit. „Mai ales cînd plouă este un adevărat chin să circuli pe drumul Filiași — Meli­­nești, ne sesizează cetățeanul Constantin Tomoiu, din satul Bodăeștii de Sus, comuna Melinești. Mașinile se îm­potmolesc pînă la șasiu la noroi și, adesea, numai re­morcate mai pot ieși de-aco­­lo. Doar unii șoferi mai cu­rajoși se încumetă să circu­le pe acest drum, fiind ne­voiți să facă adevărate curse cu obstacole. In afara mij­loacelor auto, pe aici mai circulă și zeci de bicicliști, muncitori navetiști, care lu­crează la întreprinderi și pe șantiere din Filiași, Turceni, Rogojelu, Motru“. AUREL POPESCU (Continuare în pag. a III-a)

Next