Inainte, iunie 1979 (Anul 36, nr. 10636-10661)

1979-06-01 / nr. 10636

[ ANUL XXXV NR 10 636 VINERI 1 IUNIE 1979 4 PAGINI 30 BANI Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în întreprinderi industriale și obiective sociale din Capitală Secretarul general al Par­tidului Comunist Român, președintele Republicii So­cialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu, a efec­tuat, în cursul dimineții de joi, 31 mai, o vizită de lu­cru in citeva mari unități industriale și unele obiecti­ve sociale din Capitală. Tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost însoțit de tovarășii Ilie Verdeț, Gheor­­ghe Oprea, Gheorghe Pană și Nicolae Constantin. Vizita a prilejuit o anali­ză rodnică, aprofundată, modului în care se înfăptu­u­iesc hotăririle Congresului al XI-lea și ale Conferinței Naționale ale P.C.R. cu pri­vire la dezvoltarea indus­triei pe trepte calitativ su­perioare și, in mod deosebit, a subramurilor ei de vârf. In cadrul acestei noi în­tâlniri de lucru a secreta­rului general al partidului cu noi colective de muncă ale Capitalei, moment sem­nificativ al permanentului dialog purtat de tovarășul Nicolae Ceaușescu cu spe­cialiștii, cu făuritorii bunu­rilor materiale in probleme esențiale ale activității eco­­nomico-sociale, ale creșterii bunăstării poporului, au fost abordate aspecte privind că­ile practice menite să im­prime o mai bună orientare a eforturilor, a valorificării resurselor umane și mate­riale, pentru Îndeplinirea și depășirea indicatorilor can­titativi și calitativi ai pla­nului pe 1979 — an hotări­­tor al cincinalului — pre­cum și pentru realizarea cu succes a proiectelor de pers­pectivă privind extinderea unor sectoare purtătoare de progres, capabile să asigu­re înaintarea fermă a eco­nomiei românești pe calea modernizării ei neîntrerupte. In centrul dialogului cu fac­torii de decizie din instituții centrale și întreprinderi, cu oamenii muncii, s-au aflat problemele esențiale de ca­re depinde atingerea unor obiective de ordin calitativ — folosirea cu maximum de eficiență a fondurilor alo­cate pentru investiții, înno­irea și modernizarea struc­turii producției, perfecționa­rea continuă a tehnologiilor de fabricație și a pregătirii cadrelor, stimularea creației științifice și tehnice origi­nale. Pe întregul parcurs al vi­zitei, tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost întîmpinat cu vibrante manifestări de dragoste și prețuire. Mii de (Continuare In pag. a IV-a) Săptămînă record la întreținerea culturilor, strîngerea și conservarea furajelor JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • JURNAL DE CAMPANIE • Porumbul: prima prașilă mecanică a fost executată pe 145 455 ha = 96 la sută, iar cea ma­nuală (de corecție) pe 71 586 ha. prașila a doua mecanică a fost executată pe 15 313 ha = 10 la sută, iar cea manuală pe 2 640 ha = 6 la sută ■ A fost încheiată prașila a doua mecanica și ma­nuală pe întreaga suprafață de sfeclă de zahăr existentă în cultură ■ Prașila a doua mecanică și manuală se execută pe ultimele suprafețe culti­vate cu floarea-soarelui . Au fost însilozate 211 892 tone = 99 la sută din programul lunii mai. Pregătiri în vederea secerișului Conducerea operativă Consiliului unic agroindus­­­trial Perișor acordă o aten­ție deosebită pregătirii cam­paniei de recoltare a pe­loa­nelor. In atelierele S.M.A. s-a trecut la recepționarea celor 55 de combine „Glo­ria“, a preselor de balotat și a celorlalte utilaje ne­cesare recoltării. De aseme­nea, au început probele cu boabe la combine prin uti­lizarea unor dispozitive spe­ciale. De reținut faptul că două prese de balotat sunt adaptate pentru prima dată la folosirea sforii in loc de firmă. In dotarea parcului de mașini a intrat recent o mașină agricolă de căpita­­n și o productivitate ridicată, care va permite grăbirea eli­berării teren­ului și însămîn­­țarea culturilor duble. Se acționează, de asemenea, pentru asigurarea carburan­ților și lubrifianților nece­sari in toată campania, la pregătirea mijloacelor de transport auto, a spațiilor de depozitare, a semințelor pen­tru culturile duble. Recoltarea și conservarea în faza optimă a plantelor de nutreț constituie unul din comandamentele sezonu­lui pe agenda conducerilor unităților agricole și a consi­liilor unice agroindustriale. In Consiliul unic agroindus­trial Apele Vii, de pildă, se acționează susținut pen­tru scurtarea duratei de umplere a silozurilor. La recoltarea celor peste 600 ha loliuri, 250 ha orz masă ver­de, 370 ha lucerna, în per­manență s-au aflat în lucru trei formații. Ca urmare, s-au infilazat deja 9000 tone dar, după cum spunea tova­rășul ing. Marin Plrvu, di­rectorul S.M.A., președin­tele biroului executiv consiliului unic, se urmăreș­al­te depășirea a 10 000 de to­ne, ceea ce constituie pen­tru unitățile agricole din a­cest consiliu o reală perfor­manță. Fiindcă la Apele Vii, Ghizdăvești și Celaru n-au mai fost niciodată însilozate, la această dată, cantități de peste 2500 tone. Formațiile specializate au în alcătuirea lor cîțiva din cei mai buni mecanizatori ai S.M.A.: Pe­tre Mitroi, Marcel Cumpă­­nașu, Mihai Ionescu, Gh. Bădescu, Filip Olteanu, Du­mitru Pîrvan, Marin Ștefa­­­n­­a, care asigură folosirea cu randament maxim a u­­tilajelor mecanice, din zori și pînă in noapte. Merită remarcat faptul că specialiștii unităților compo­nente din acest consiliu au vegheat la realizarea omo­genității amestecului de ma­să verde cu paie in proce­sul de însilozare și mai a­­les de tasare pentru obți­­­­nerea unui foraj de cea mai bună calitate. Sub semnul aceluiași co­mandament se acționează și în cooperativele agricole Mircea CANȚÂR (Continuare în pag. a II-a) Acum e momentul să se însilozeze La C.A.P. Malu Mare se recoltează furajele Foto: Ion Aurică INSEMNARI In Călărașii Doljului Am descins la Călărași in­­tr-o zi toridă, parcă ruptă din primăvară in contul u­­nei veri care dă semne că s-ar întinde mai mult decit i-ar îngădui calendarul. Pri­marul Milui­ Onete, tizul meu, se pornise împreună cu Constantin Fronte, secre­tarul adjunct, spre pășunile 4 dinspre Dunăre, spre Suat și­­ Riiosu, acolo unde mecani­­­­zatorii Iulică Andreescu și Ion Voinea tocmai isprăveau coasa finului. Și mi-am zis: Suat e un nume care parcă s-ar trage din vremurile in care turcii mai dădeau cite o obiceală de oameni înfome­tați, ajunși la ananghie cu ale gurii, peste Dunărea care a văzut multe. Dar dacă oa­menii din Călărași au apucat să-i zică unui loc anume Riiosu, înseamnă că nu le-a plăcut. Și dacă Mihai Onete crede că atunci cind se dă coasa finului locul lui e aco­lo, la Riiosu, înseamnă că trage cu gindiul morții să în­toarcă spre bine reputația câ­­torva dintre meleagurile na­tale. Am dat de urma lor după un ceas și ceva de peregri­nări prin nisipurile cărora ploile de mai ieri, parcă fă­ră sfirșit, abia au izbutit să le asu­mpere setea. Prin vă­lătucii de praf stimiți de pneurile mașinii și de vin­­zoleala picioarelor noastre aș fi vrut să le spun: noi vrem să scriem despre ultima noas­tră ispravă, despre faptul că vi s-a acordat locul uni­i pe județ în întrecerea pentru gospodărirea și înfrumuseța­rea comunei. Dar mi s-a pă­rut că a vorbi la persoana unu­i plural, acolo, in inima nisipurilor din sudul județu- Mihai PELIN (Continuare în pag. a II-a) oameni infome- ra sftrsu, abia au izburi sa (continuare in pag. a­n-a) ^ Deplina folosire a mașinilor-unelte Ing. Constantin CIOBANU­ inspector șef al Inspectoratului teritorial pentru controlul gospodăririi fondurilor fixe Craiova Aplicarea noului mecanism economico-financiar vizează, între altele, folosirea cît mai rațională, cu eficiență ma­ximă, a fondurilor fixe din întreprinderi. Analizînd prin această prismă indicele de utilizare a fondului de timp disponibil al mașinilor-unel­­te pentru­ prelucrarea meta­lului, rezultă că pe primul trimestru în mai multe uni­tăți economice s-a­u obținut realizări importante. Așa stau lucrurile la întreprin­derile mecani­că Băilești, de celule prefabri­cate Băilești, chimică Cra­iova, de utilaje și piese de schimb Filiași, „Textila" Calafat, de repa­rații auto Craiova, Secția de producție industrială, a­­parataj centralizare-teleco­­mandă a Regionalei de căi ferate și Combinatul chimic Craiova. In toate datorită preocupărilor acestea, infestate de colectivele ma­de muncă, măsurilor și acțiu­nilor inițiate sub conduce­rea comitetelor de partid și a consiliilor oamenilor mun­cii, indicele de referință a depășit 86,2 la sută, ci­ este planificat pe anul în curs. Cu toate rezultatele bune amintite însă, la nivelul ju­dețului s-a înregistrat numai 81,7 la sută, procentul res­pectiv situindu-se sub me­dia realizată în 1978 (84,9 la sută). Aceasta, intrucît din 29 de întreprinderi in­dustriale deținătoare de ma­­șini-unelte de bază, 13 au obținut indici sub cei plani­ficați, iar 10 nu au reușit să atingă nivelul minim de 85 la sută indicat de condu­cerea superioară de partid încă din 1977. Unitățile care, prin modul necorespunzător de folosire a mașinilor-unel­te, au determinat obținerea unui indice redus pe ansam­blul județului au fost: în­treprinderea de piese turna­te Băilești (cu 46 mașini în dotare și un indice de 584 la sută), întreprinderea de transformatoare și motoare electrice Filiași (64,6 la su­tă), întreprinderea Inetal­ lemn Craiova (73 la sută), I.M.M.R. Craiova (78,1 la su­tă), „Electroputere“ (83,5 la sută), întreprinderea de tractoare și mașini agricole (84,1 la sută). Neatingerea unui indice de minim 85 la sută s-a da­torat în primul rând neco­­relării necesarului de pre­lucrări mecanice (determinat de programele de fabricație­ cu capacitatea mașinilor-u­nelte. In unele din princi­palele unități deținătoare de importante mij­loace tehnice au existat gru­pe de mașini cărora li s-a TM...v.........a asigurat un grad de folosire total neco­­respunzător, așa cum de pildă, a fost cazul a două mașini de găurit prin coor­donate, 9 mașini de rectifi­cat și 37 de strunguri para­lele din dotarea I.T.M.E. Fi­liași, la care s-au obținut indici de numai 23,5, 32 și, respectiv, 67,2 la sută. In felul acesta au rămas nefolo­­site, prin „schimburi ne­­programate“ sau opriri din lipsă de comenzi: 87 716 ore­­mașină la „Electroputere“, 56 094 ore-mașină la I.T.M.E. Filiași, 55 602 ore-mașină la I.T.M.A. Craiova și peste 28 000 ore-mașină la I.P.T. Băilești. La cauza amintită s-au a­­dăugat și unele neajunsuri ce au constat în neasigura­­rea forței de muncă, exploa­tarea și întreținerea neco­respunzătoare a mașinilor­­unelte, precum și nerealiza­­rea programelor de revizii și reparații. Iată de ce, în scopul remedierii situațiilor amintite, pentru obținerea unor indici de peste 85 la sută și realizarea pe aceas­tă cale pînă la finele ac­tualului semestru a unor sporuri de producție și pro­ductivitate, supunem aten­ției colectivelor de muncă, organelor de partid din în­treprinderi și consiliilor oa­menilor muncii citeva direc­ții de acțiune: ■ Asigurarea de nos­oc­(Continuare in pag. a II-a) FONDURILE FIXE - utilizate cu maxima eficiența I Simpozion „Munca — factor de formare și manifestare a personalității tinerilor“ Timp de două zile, la Ca­sa de cultură a tineretului din Craiova a avut loc un simpozion sub genericul „Munca — factor de forma­re și manifestare a perso­nalității tinerilor“. Cu acest prilej, in prezența unei nu­meroase asistențe, tovarășii ing. Petre Dinulescu (de la I.M.M.R. Craiova) a prezen­tat expunerea „Dezvoltarea la tineret a dragostei față de munca în uzină“. Virgil Boboc, prim-secretar al Co­mitetului municipal C­rai­o­va al U.T.C., a vorbit despre educația tineretului prin muncă și pentru muncă, iar Emil Ștef, membru de partid cu stagiu din ilegalitate, a evocat viața și munca tine­retului în anii regimului burghezo-moșieresc. De ase­menea, celor prezenți le-au fost prezentate o serie de filme de scurt metraj reali­zate de cineclubul casei de cultură. In final, tovarășul Marin Lungu, secretar al Comite­tului municipal Craiova al P.C.R., a vorbit despre pre­zent și perspective în dez­voltarea economico-socială a Craiovei Succes de prestigiu Colectivul de creație (An­ton Glazer, Maria Moraru și Ștefan Caracauleanu) de la Tăbăcăria Bucovăț a obținut, recent, un succes de presti­giu. La cel de-al cincilea concurs de creație industria­lă, din cadrul Festivalului național „Cîntarea Româ­niei“, i s-a înmînat diploma juriului pentru utilizarea materialelor textile la con­fecționarea articolelor de sport.

Next