Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1968 (Anul 1, nr. 34-110)
1968-04-02 / nr. 34
i A rmatia Proletari din toate tarile, uniți-vă ! ANUL I nr. 34 HARTI 2 aprilie 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEJEAN HARGHITA AL P. C. R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEJEAN PROVIZORIU I V. ■mm A. 3 c RAID esc ca balul să fie organizat şi să se desfăşoare, în condiţii corespunzătoare. La Voşlobeni, la Izvorul Mureş, la Tuşnad-Băi şi in alte localitafi din judetul nostru, organizaţiile U.T.C. — in colaborare cu căminele culturale — programează în fiecare săptămină şi cite un bal. In unele locuri balul e precedat de manifestări culturale: o conferinţă, o recenzie, o discuţie despre diferite probleme ale comunei. în alte locuri, in timpul balului se organizează concursuri — cei mai buni dansatori, cei mai buni cântăreţi de muzică uşoară şi populară — se alege „regina balului“, se spun ghicitori și snoave. Dar nu-i peste tot așa.. ...E simbătă seara. Ora 20. La căminul cultural din Cozmeni e beznă. Unde sunt tinerii? Fetele NICOLAE DOBRESCU (Continuare în pag. a 3-a) ) )\✓ ) ) )) 3) ) )' )' ) 3) ))))) ) )))) )) ))) 3)))) ) 'i/,))) Mulţi din tinerii muncitori din secţia prelucrări metalice a întreprinderii „Partizanul“ din Gheorgheni, au fost ajutaţi la ridicarea calificării profesionale de maistrul principal Desideriu Jacob. Iată-l împreună cu rabotorul Ludovic Erdélyi, discutînd unele probleme tehnice. Fotó : P. COZIA 3 La balul de simbătă seara Cine poate rezista ? Muzica se aude pină la trei poşte. Şi chiar dacă nu s-ar auzi, tot satul ştie că e... hal. E balul de simbătă seară. Aici, la Tulgheş, se organizează de ani şi ani. E o tradiţie. Organizaţiile U.T.C. — după cum ne spune tovarăşa Ana Ţinea, activistă la Comitetul județean al U.T.C. — au preluat-o și se ingri- ) ) ) ) ) ) ) ) )' )' ) 3 ) )' .o Acţiuni gospodăreşti la Gheorgheni DEBICnilE PrHEBERII ► Oraş al florilor, al bunilor gospodari ► Constructorii de drumuri şi poduri vor avea de lucru, nu glumă ► Cetăţenii nu stau cu mîinile în sin. NICI N-AU ÎNMUGURIT BINE SALCIMII DIN LUNCA MUREŞULUI şi iată că edilii oraşului Gheorgheni au şi început să pună la cale ce, cum şi unde vor planta florile în această primăvară, cum trebuie să arate oraşul lor, de 1 Mai. Au participat la această consfătuire membrii Comitetului executiv al Consiliului popular orăşenesc, directori de întreprinderi şi instituţii, conducători ai unor organizaţii obşteşti locale. Schiţa de plan prezentată de vicepreşedintele Comitetului executiv, Ferencz Geza, a fost îmbogăţită cu noi propuneri, care transpuse în practică pe bulevardele şi străzile Gheorghenilor, în parcurile lui, îi vor da înfăţişarea unui oraş al florilor, al bunilor gospodari. Despre citeva dintre preocupările actuale şi măsurile hotărîte cu acest prilej, vă vorbim în rîndurile de mai jos. ÎN DOMENIUL GOSPODĂRIEI COMUNALE, principala sarcină propusă o constituie ameliorarea stării drumurilor. „In planul de acţiuni, ne spune tovarăşul Ferencz Geza, avem înscrisă cilindrarea unor străzi şi acoperirea lor cu piatră concasată. Este vorba de arterele Pescarilor, Republicii şi Stejarului, care pe unele porţiuni au suferit degradări, în timpul iernii. Vor fi de asemenea reparate şi numeroase tro- GH. NICULIŢA (Continuare în pag. a 2-a) La ordinea zilei: AI INS AMINTARILE! La Direcţia agricolă judeţeană am avut prilejul să notăm noi cifre şi date referitoare la mersul campaniei agricole de primăvară. Din 52 de unităţi situate în zona Odorheiului Secuiesc, 51 au început semănatul. In judeţ s-au semănat, cu diferite culturi din epoca I, 3037 de hectare. Cele mai mari suprafețe au fost semănate cu ovăz. Intr-un ritm prea lent se efectuează însă semănatul unei alte culturi, specifică acestei zone: este vorba de orzoaică. Din cele aproape 10.400 de hectare, prevăzute pentru acest an, nu s-au semănat decât 367 de hectare. Cifrele care indică stadiul însămînţării sfeclei de zahăr, denotă preocuparea conducerilor multor cooperative agricole de producţie de a se încadra în epoca optimă de semănat. Considerăm însă că aceasta nu trebuie să se facă în detrimentul altor culturi. Menţionăm că la orzoaică procentele denotă o subapreciere din partea specialiştilor, care ştiu destul de bine că orice întîrziere duce, în final, la pierderi de recoltă. In afară de aceasta, decalajele atrag după ele perturbări în însăşi organizareaactivităţii mecanizatorilor. Să comparăm două procente : 106,4 la sută şi 28,5 la sută. In unele cooperative agricole de producţie mai sunt nearate mari suprafeţe pe care s-au aplicat îngrăşăminte chimice şi naturale. De aici necesitatea ca în toate staţiunile de maşini şi tractoare să se ia măsuri pentru urgentarea arăturilor pentru ca tractoarele să fie disponibile atunci cînd se va tre-P. SURUPACEANU (Continuare în pag. a 3-a) Pe ogoarele C.A.P. din Sinsimion. Foto : I. KISS ANCHETA NOASTRĂ ÎN COMERŢUL SĂTESC în continuarea anchetei noastre pe tema îmbunătăţirii aprovizionării magazinelor comerciale săteşti, am poposit zilele trecute la Uniunea judeţeană a cooperativelor de consum. Aici am discutat îndelung cu tovarăşul Ştefan Barkoczi, vicepreşedinte al Uniunii judeţene. Aducindu-i la cunoştinţă constatările noastre despre plusurile şi minusurile din magazinele săteşti a unor produse, dînsul n-a rămas surprins. A confirmat constatările şi le-a completat cu noi date, făcînd şi unele aprecieri în legătură cu această problemă. Una din cauze: necunoaşterea cererii reale de consum — Da, a început tovarăşul Barkoczi, în depozitele noastre zac de vreme îndelungată o seamă de produse care, fie că n-au căutare, fie că ne-au fost repartizate în cantităţi mult mai mari decit posibilităţile de desfacere. La produsele amintite în articolele anterioare mai adaug cîteva. Ne prisosesc : bocanci bărbăteşti cu talpă de cauciuc, tocană de legume, finet în dungi, topoare, ciocane pentru lăcătuşi, aparate de radio „Dunărea“, „Nordic“, televizoare „Dacia“ şi „Intim“, diferite vopsele, cuţite de bucătărie, strecurători de lapte etc. In schimb—■ a continuat interlocutorul nostru — din magazinele cooperatiste lipsesc o sulf. TÅRNAUCEANU (Continuare în pag. a 3-a) DE PE INTINSUL PATRIEI O marcă de prestigiu Uzina de strunguri din Arad a produs cel de-al 25.000-lea strung românesc. Cea mai nouă expresie a tehnicii în construcţia de maşiniunelte realizate aici o constituie strungul automat S.N.—400 C.P. cu comandă înregistrată pe bandă magnetică, asimilat de curînd în producţia industrială. Performanţele atinse de strungurile produse la Arad le conferă o carte de vizită de prestigiu şi peste hotarele ţării, fiind cunoscute în Franţa, Elveţia, Suedia, U.R.S.S., R.F. a Germaniei, Israel şi în alte 30 de ţări. Polietilenă de mare rezistenţă » La Combinatul petrochimic din Ploieşti a fost omologată pentru producţia industrială polietilena de mare rezistenţă, necesară obţinerii de masă plastică pentru confecţionarea de obiecte de uz casnic. Pentru şefii de ferme Departamentul întreprinderilor agricole de stat în colaborare cu Centrul de documentare agricolă a iniţiat editarea şi difuzarea unei suite permanente de fascicole intitulatenoutăţi“ pentru informarea şefilor de ferme şi a celorlalţi specialişti asupra ultimelor noutăţi pe plan mondial în ştiinţa şi tehnica agricolă. Aceste „noutăţi“ cu apariţie lunară, vor prezenta succint cele mai recente şi valoroase studii, articole şi informaţii apărute în publicaţii de specialitate. Vizita preşedintelui DUMINICA la amiază a părăsit Capitala, plecînd spre Helsinki, preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, care însoţit de ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, va face o vizită oficială în Finlanda, la invitaţia guvernului finlandez. La plecare, pe aeroportul Băneasa, erau prezenţi tovarăşii Ilie Verdeţ, prim-vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri, Alexandru Drăghici, János Fazekas, Gheorghe Rădulescu, Vasile Vîlcu, Iosif Banc, Mihai Gere, Petre Lupu, Manea Mănescu, Gheorghe Gaston Marin, membri ai guvernului şi alte persoane oficiale Au fost de faţă Seppo Olavi Ainamo, însărcinat cu afaceri ad-interim al Finlandei la Bucureşti. HELSINKI — Trimişii speciali Agerpres, Nicolae Ionescu şi Mircea S. Ionescu, transmit: După un zbor de aproximativ patru ore, avionul special la bordul căruia se aflau preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste România, Ion Gheorghe Maurer, şi ministrul afacerilor externe, Corneliu Mănescu, a aterizat pe aeroportul Scntura. Dominat de maiestuoase păduri prin care şi-a răsfirat pistele, aeroportul capitalei finlandeze şi-a primit oaspeţii într-o atmosferă sărbătorească — expresie a relaţiilor de stimă şi prietenie ce s-au dezvol(Continuare în pag. a 4-a) Microinterviu Ce aţi întreprins pentru mai buna utilizare a masei lemnoase ? De vorbă cu ing. VICTOR ARDELEAIU, directorul I. F. Odorheiul Secuiesc In halele întreprinderii forestiere din Odorheiul Secuiesc, dotate cu maşini şi utilaje de mare productivitate, întîlnim — la pretutindeni — oameni harnici şi pricepuţi. Sub mina lor lemnul se transformă în scînduri, placaje şi furnire, care, la rîndul lor, vor fi modelate în piese de mobilă. Pe lîngă strădaniile de a realiza sarcinile de plan, de a da produse de calitate, colectivul de aici e preocupat şi de mai buna utilizare a masei lemnoase, pentru ca din aceeaşi cantitate să obţină cu mai multe produse de o valoare cît mai ridicată. Microinterviu consemnat de T. TANASESCU (Continuare în pag. a 3-a) Se lucrează la înaltă ... tensiune. Foto : S. EMIL TTTTVTTTTTTTTTTTTTTTTTTTTVTTTVTTTTTTTTTTTTVTTTVTTTTTTTV ▼▼▼?▼▼▼▼▼▼▼▼▼▼»( in numărul de azi: 0 Ştiinţa In toată lumea: lairagema e Breviar cultural (pag. a II-a) e SPORT (pag. a III-a) Noi cabane forestiere La începutul lunii viitoare la punctul de exploatare forestieră Predau, lingă Lacul Roşu se va da în folosinţă o cabană spaţioasă, modernă, construită din cărămidă. Pină la sfîrşitul anului muncitorii forestieri vor avea la dispoziţie o construcţie asemănătoare şi la Belchea. Aceste două case ale muncitorilor din pădure au fost astfel concepute îneît după terminarea exploatării lemnului din parchetele din jur, timp în care ele vor folosi drept dormitoare, vor fi utilizate ca puncte de alimentare pentru parchetele mai îndepărtate. In prezent se lucrează la terminarea cabanelor. I. C.