Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 111-188)

1968-08-02 / nr. 138

Cînd informarea prezentată de comitetul de direcţie abundă în generalităţi In după-amiaza zilei de 30 iulie, salariaţii în­treprinderii Amillemn din Sînsimion s-au adu­nat în sala clubului, pen­tru a analiza principa­lele probleme şi rezul­tatele activităţii econo­mice pe semestrul I al anului în curs. Cu toate că s-au dat indicaţii precise potrivit cărora adunarea genera­lă a salariaţilor trebuie să constituie o instituţie nouă, care va trebui să exprime dezvoltarea continuă a democraţiei socialiste, intensificarea participării oamenilor la dezbaterea şi rezolvarea problemelor legate de bunul mers al activităţii economice, în care scop trebuie acordată o mare atenţie întocmirii infor­mării de către comitetul de direcţie, adunarea ge­nerală a fost slab pre­gătită. Informarea nu a reuşit să creeze o largă bază de discuţii, de dez­bateri exigente care să ducă la eficienţa scon­tată, întocmită superficial, abundînd în cifre, in­formarea nu a reuşit să cuprindă o analiză te­meinică a principalelor probleme şi rezultate ale activităţii economice. Dar Adunarea generală a salariaţilor de la întreprinderea Amillemn mai cu seama nu a reu­şit să înfăţişeze în mod obiectiv neajunsurile e­­xistente în întreprinde­re şi­ cauzele lor, pre­cum şi măsurile ce se impun a fi luate pentru înlăturarea lor. Planul de măsuri pe marginea informării a fost întoc­mit sub orice critică. Este cu atît mai cu­rios faptul, cu cît infor­marea trebuia să eviden­­ţieze preocupările comi­tetului de direcţie, stră­daniile acestuia şi rea­lizările obţinute pe se­mestrul I, în ceea ce priveşte concretizarea factorilor şi măsurilor care să contribuie efec­tiv la îmbunătăţirea şi ridicarea la un nivel ca­litativ superior a între­gii activităţi economice, d­ar despre activitatea­ comitetului ■ de direcţie nu s-a spus nimic. Dar nici un cuvînt.. Tributari unei optici înguste, după care înde­plinirea planului la pro­ducţia globală în pro­cent de 103,3 la sută în­seamnă totul, celelalte probleme, lipsurile care se mai fac simţite în ac­tivitatea întreprinderii, au fost enunţate lapidar de către membrii comi­tetului de direcţie. în pofida slabei in­formări prezentate, o serie de salariaţi au cri­­ticat cu curaj unele Ho- EM. IFTINCHI (Continuare în pag. a 3-a) ÎNSEMNĂRI Baza succesului - MUNCA! Au trecut citeva ore de la discuţia noastră şi parcă tot ii mai aud glasul sigur, hotărit, în care vorbele se leagă cu intermitenţe, dar semnificati­ve. Chipul, său blond­, cu ochii ageri mi se înfi­ripă in amintire plutind peste notiţele sumare pe care mi le revăd din carnet. — Avem foarte mult de lucru. Acum de cînd am început să producem şi pentru export, se cere o exigenţă sporită, fiecare etapă a procesului tehnologic trebuie supravegheată atent. E vorba de prestigiul fabricii d­ar mai ales de al ţârii... Despre începutul muncii in producţie? Fireşte, greutăţi inerente. Dar în faţa lor inginera Biro Ecaterina n-a simţit niciodată golul acela pe care ţi-l lasă presimţirea înfrîngerii. — Aveam încă din facultate un bagaj de cu­noştinţe destul de bine sistematizate. Aici la fabri­ca de confecţii am găsit un colectiv cu expe­rienţă de la care am învăţat mereu. In felul acesta a reuşit ca în doi ani să cu­noască in amănunt procesul de producţie al fa­bricii. Dar această cunoaştere n-a însemnat un punct terminus. Din contră. Pe bara ei a început adevărata munca. — Ca specialist am datoria să conduc bunul mers al lucrărilor din sectorul în care activez, dar şi pe aceea de a contribui, pe cit posibil, la perfecţionarea procesului de producţie. Şi care poate să fie satisfacţia noastră dacă nu aceea de investire a inteligenţei. Să vezi cum de la un I. NETE (Continuare în pag . 3-a) in cuprins: # Breviar cultural — Oameni de sea­mă : Sirmon Bărnuiţiu — Pe ecrane: ,,Pasărea timpurie" (pag. a 2-a) gg Viaţa de partid Munca cu oamenii — muncă concretă (pag. a 3-a) # Din tele­gramele zilei (pag. a 4-a) Proletari din toate ţările, uniţi-vă! ANUL I nr. 138 VINERI 2 august 1968 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PROVIZORIU Contururile im­presionante ale Combinatului si­derurgic Galaţi. Foto: P COZIA Din primele zile cu soare La sfîrşitul decadei a doua a lunii iulie, în la­nurile de grîu ale coo­perativelor agricole de producţie din judeţul nostru a început seceri­şul. Zilele cu soare au fost puţine, dar de la început rodnice, în unele unităţi şi mai lente în altele. Au venit ploile şi pentru un moment nu s-a putut lucra. Zilele cu soare vor reveni. O­­dată cu ele şi pericolul scuturării spicului, dacă Microinterviul nostru X A X X A X A AAaAAxXXAAXAXXx± tTtTTTTTTTtTtTTTTTttTtt după umezeală va fi răs­­copt de căldură. Startul bun, luat la începutul campaniei de recoltare a griului ,trebuie aşadar, recuperat. Despre grîu şi despre felul cum este or­ganizată campania de vară, am discutat recent cu tovarăşul Arpad Ia­­kob, vicepreşedinte al U.J.C.A.P Harghita: «■ea — Vă rugăm să ne re­lataţi ce cantităţi de ce­reale şi alte produse a­­gricole vor fi predate pe bază de contract de către C.A.P., din jude­ţul nostru în anul aces­ta ?­­ Cooperativele agri­cole din judeţul nostru vor contribui pe anul în curs, la fondul centrali­zat al statului, cu 7.600 tone grîu, 2.200 tone po­rumb, vor furniza fabri­cilor de zahăr 51.000 to­ne sfeclă, vor preda to­pitoriilor 10.905 tone in fuior, fabricilor de bere şi unităţi 9.550 to­ne orz şi orzoaică. — Se vor realiza toa­te aceste cantităţi ? TUDOR MUNTE (Continuare în pag. a 3-a) ­ Mesajul ceramiştilor­ ­ Confecţionar­ea obiectelor­­ din ceramică neagră o constituie pentru locuitorii din Dăneşti o­­ veche­­ tradiţie.­­ în­­acest an, muncitorii din cadrul secţi­ei de­ ce-­ rartrică neagră din Dăneşti, apărţinînd Cooperativei­­ „Oltul",, au executat peste 80 de mii de obiecte­­ din­ ceramică,­­ valoarea acestora fiind de peste­­ 1.300.000 lei. Din acestea, peste 30 de mii de bucăţi­­ au trecut hotarele ţării, constituind un mesaj al s­aţiei noastre populare. De pe cuprinsul • • patriei Nou tip de tractor forestier In atelierele din Brașov ale Institutului de cercetări pentru exploatări forestiere a fost realizat un nou tip de tractor forestier. El este prevăzut cu șasiu articulat care poate fi utilizat pe terenurile cele mai acciden­tate. Noul tip de tractor, experimentat cu succes în exploatările din raza ocolului silvic Azuga, a fost omologat. Zestrea grădinilor botanice Staţiunea experimentală forestieră din Timişoara a întocmit noul catalog de seminţe, pe care specialiş­tii săi le-au recoltat de la un număr de 237 de specii de arbori şi arbuşti de o­­rigine indigenă şi exotică. Noul catalog a fost soli­citat şi trimis pînă­­ acum la peste 300 de grădini bo­tanice, parcuri dendrologi­­ce, institute de cercetări şi academii din 46 de ţări de pe toate continentele. La rîndul ei, staţiunea experi­mentală din Timişoara a primit, în ultima vreme, ca­taloage şi seminţe de la 62 de instituţii de specialitate din diferite ţări, ca Anglia, Belgia, Franţa, S.U.A., U.R.S.S. şi altele. O parte dintre seminţele primite au şi fost cultivate. Vestigii din epoca de piatră Un colectiv de arheologi, condus de prof. dr. docent. Vladimir Dumitrescu, în co­laborare cu Muzeul din Ol­teniţa, a descoperit pe te­ritoriul comunei Căscioa­rele, judeţul Ilfov, resturile unei clădiri de la sfîrşitul epocii neolitice de o deo­sebită valoare ştiinţifică. Clădirea aparţine unei ul­time etape a culturii Boian şi datează cu aproximație din jurul anului 4.000 î.e.n. CONSUMATORII AU NEVOIE DE LEGUME, NU DE HÂRTII! Partidul şi guvernul au luat în decursul ani­lor un complex de mă­suri în vederea îmbu­nătăţirii sistemului de contractare ceea ce, a întărit şi dezvoltat pe baze comerciale, reci­proce, schimbul de măr­furi dintre oraş şi sat, roadele acestor măsuri şi-au găsit expresia în mărirea cointeresării cooperativelor agricole şi a producătorilor indi­viduali în creşterea pro­ducţiei şi valorificarea unor cantităţi tot mai mari de produse prin sistemul de contractare cu statul. O bună aprovizionare a populaţiei cu legume şi fructe este de necon­ceput fără contracte, fă­ră o stabilire judicioasă a calităţii şi datei în ca­re aceste produse ur­mează a fi livrate. Din păcate, în comer­ţul cu legume şi fructe din judeţul nostru, apro­vizionarea populaţiei se face cu mari intermiten­ţe, uneori anumite pro­duse abundă, ajungînd chiar să se strice, alteori lipsesc cu desăvîrşire. Tovarăşul Ştefan Lu­kacs, şeful centrului de legume şi fructe din Miercurea-Ciuc, scuză această anomalie prin faptul că nici unul, din contractele făcute de că­tre întreprinderea jude­ţeană pentru valorifica­rea legumelor şi fruc­telor (I.V.L.F.) nu a fost respectat de către furni­zori. La întreprinderea ju­deţeană, tovarăşul Şte­fan Prokap, şeful servi­ciului desfacere, ne a­rată un vraf de repar­tiţii şi contracte, defal­cate pe C.L.F.-uri, pe trimestre, luni, săptă­­mîni şi zile, care au ne­cesitat un volum foarte mare de muncă. Con­­fruntîndu-le cu graficul de livrare a produselor, constatăm că nu cores­pund nici pe departe. Cauza ? Nerespectarea contractelor de către furnizori. Și iată cum munca a zeci de oameni, sute de ore, s-au dus pe apa sîmbetei, întrucît contractele nu mai au nici o valoare. Un exemplu tipic în acest sens îl oferă C.A.P. Frumoasa care trebuia să livreze C.L.F.-ului din Miercurea-Ciuc 40 tone ceapă. Insă, în loc de ceapă, cei din Fru­moasa au însămînțat ...varză. De unde să mai ia atunci C.L.F.-ul cea­pă? Și iată cum intervin interminabilele convor­biri telefonice cu I.L.F.­­urile din ţară: — Aveţi ceapă? Tri­­miteţi-ne şi nouă! — Vă trimitem, dar numai dacă luaţi şi var­ză! Şi, cu toate că în de­pozit mai existau citeva tone de varză, C.L.F. — Miercurea Ciuc se vede nevoit să mai primeas­că alte citeva tone „su­pranormativ“. Aprovizionarea nerit­mică se datorează în mare măsură faptului că C.A.P.-urile din judeţ, deşi au toate condiţiile, nu se preocupă îndea­juns cu culturile de zar­zavaturi. Astfel, în anul trecuti, la Sicilieni, Racu, Fru­moasa, se însămînţa foarte multă ceapă ver­de, în prezent, nu s-a mai însămînţat aproape nimic. La fel se prezintă situaţia şi la Sîncrăieni unde sînt şi condiţii de irigare. Dar dacă nu se preocupă nimeni... . în ce priveşte lipsa de preocupare a cooperati­velor agricole faţă de culturile de legume şi fructe este cît se poate de revelator faptul că în timp ce la C.A.P. Bancu, de pe un hectar cultivat cu coacăze negre s-au recoltat peste 9.000 kg, realizîndu-se un cîștig de circa 80.000 lei, la SILVIU POP (Continuare în pag. a 3-al Consultaţii­le cu ochii închişi • Mii de zile-om pierdute • Certificate medicale refuzate plată • 16 concedii medicale în trei luni • Lipsa de responsabilitate a unor medici Unul din drepturile funda­mentale ale oamenilor muncii, garantat prin Con­stituţia ţării noastre, îl con­stituie dreptul angajaţilor la ajutoare materiale în cadrul asigurărilor sociale de stat. Aceste ajutoare se acordă în caz de incapa­citate temporară de mun­că, pentru prevenirea îm­bolnăvirilor, refacerea şi întărirea sănătăţii, în caz de maternitate şi în caz de deces. Speculînd în propriul lor interes statutul social al bolnavului, precum şi legi­le care reglementează acor­darea de ajutoare mate­riale­­ în caz de­­ incapaci-­ tate temporară de muncă, unii angajaţi, profitînd de credulitatea sau uşurinţa unor medici, simulează boa­la, producînd astfel între­prinderii unde lucrează, sta­tului, mari pierderi mate­riale, nu numai datorită ajutorului de boală pe ca­­re-l încasează fără nici un drept, cît mai ales prin lipsa, lor din cadrul proce­sului de producţie. Astfel, la Filatura de in din Gheorgheni în luna mai timpul de muncă a fost utilizat în proporţie de nu­mai 83 la sută, iar şi luna iunie în proporţie de 87 la sută. Care să fie cauzele? Unde s-a ,,pierdut" restul timpului de muncă, lipsa căruia s-a resimţit vădit în îndeplinirea planului de producţie al fabricii? . In urm­a cercetărilor efec­tuate de noi, am aflat că numai intr-o singură luna au fost eliberate angajaţi­lor din această unitate 273 certificate medicale, totali­­zind aproape 2.000 zile-om. Cum majoritatea angajaţilor filaturii sunt femei, 986 zi­­le-om constituie certificate­le medicale eliberate în cazuri de sarcină, lehuzie, sau îngrijire a copilului bol­nav. Dar ce s-a întîm­­plat cu celelalte o mie şi ceva zile-om? Au fost in­tr-adevăr chiar aşa de mulţi bolnavi ? La comitetului sindicatu­lui fabricii, aflăm unele lu­cruri. De pildă, muncitoru­lui Ladislau Lazăr i se re­fuză achitarea ordinului de plată eliberat cu certifi­catul­­ medical nr. 7171 dat de către medicul de cir­cumscripţie Ferencz Balazs, pe motivul că în perioada concediului medical presu­pusul bolnav a lucrat în altă întreprindere. La fel s-a refuzat şi achitarea or­dinului de plată eliberat cu certificatul medical 7593 de către același medic, Iulianei Balazs, întrucît în perioada concediului medical în loc să-și îngrijească sănătatea, frecventa restaurantele. Din fișa medicală a sala­riatei Erzsebet Dezső, con­statăm că în patru luni i-au­ fost acordate nouă concedii medicale variind între 3 şi 7 zile, adică maximum cît putea elibera medicul de circumscripţie. Astfel, medicul Eugen Gernard îi eliberează un con­cediu medical de trei zile, diagnosticul fiind „amigda­­lită", pentru ca după şase zile medicul Ferencz Ba­lazs să constate că suferă de fapt de... „nevroză aste­nică" și să-i elibereze un certficat pentru șapte zile. Nu după mult timp același medic îi eliberează alt cer­tificat medical cu diagnos­ticul „ratalgie" ca apoi me­dicul Eugen Gernard să constate o „faringită acu­tă" ajungîndu-se în curînd din nou la... „mialgie". Intr-o perioadă de nu­mai trei luni Irma Oláh primeşte nici mai mult nici mai puţin de 16 concedii S. TITUS (Continuare în pag.­­ 3­) I— Supunem opiniei publice —! PREGĂTIRI DE TOMA Pricepuţii gospo­dari din cadrul Coo­perativei agricole din Cîrţa au terminat zi­lele acestea construc­ţia unui nou siloz cu o capacitate de 50 to­ne, unde vor înmaga­zina producţia de ce­reale din acest an. Totodată au încheiat lucrările de construc­ţii şi la saivanul un­de vor fi adăpostite 500 de oi. Cutii pentru mesagerii Ni se comunică de la Direcţia judeţeană P.T.T.R., că, în vederea sporirii traficului de co­­lete,­­ expediate prin poş­tă, cît şi pentru a veni în ajutorul cetăţenilor, începînd cu 1 august, pune la dispoziţie două tipuri de cutii. Pentru coletele în greu­tate­­ pînă la 6 kilogra­me, un tip de cutie în valoare de 5,50 lei. Pen­tru coletele pînă la 10 kilograme, cutii, în va­loare de 6,50 lei bu­cata.

Next