Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 500-578)
1969-10-18 / nr. 515
85 Proletari din toate tarile, uniti-vă! ANUL II, nr. 515 SIMBATA 18 octombrie 1969 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN JUDEŢUL NOSTRU S-AU TERMINAT INSĂMINŢĂRILE In ziua de 17 octombrie, cu trei zile înaintea termenului stabilit, cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru au terminat însăminţările de toamnă pe o suprafaţă de 22.500 hectare. Succesul obţinut oglindeşte munca organizatorică desfăşurată de către consiliile de conducere ale unităţilor agricole, mobilizării tuturor forţelor la executarea la timp şi in bune condiţiuni a acestei lucrări, contribuţiei active a specialiştilor din agricultură, hărniciei lucrătorilor ogoarelor, precum şi imensului ajutor primit din partea întreprinderilor de mecanizare a agriculturii. In toată această perioadă, comitetele comunale de partid şi consiliile populare comunale, au exercitat un permanent control şi o continuă îndrumare, au acordat un sprijin eficient unităţilor agricole. Pentru tot ceea ce s-a făcut în vederea asigurării recoltei anului viitor, toţi cei care au contribuit la îndeplinirea cu succes a acestei lucrări, merită din plin felicitările noastre. ţărani cooperatorii Urgentaţi recoltatul cartofilor, porumbului şi sfeclei de zahăr tot decit 88,1 la sută. Pe o suprafaţă de 1834 hectare se mai afla încă recolta. Socotim că e necesar ,să semnalăm şi faptul că în ultima perioadă de timp nu s-au recoltat decît 117 hectare, cu o „viteză" zilnică de 292 hectare, ceea ce denotă că nu s-a făcut totul, în această privinţă. Un destul de însemnat număr de cooperative agricole de producţie se situează, la recoltatul cartofilor, sub 50 la sută. La Aita din 95 hectare nu s-au recoltat decît 22 hectare, în acelaşi timp, la Casinul Nou, lucrările se desfăşoară cu încetinitorul. Cu toate că s-au scurs multe zile de cînd a început recoltarea cartofilor, pînă în prezent nu au recoltat decît 56 hectare din 180, într-o situaţie asemănătoare se află şi Cooperativa agricolă de producţie din Topliţa la care au mai rămas de recoltat 87 hectare. Pînă cînd se va mai menţine această stare de lucruri, din care poate rezulta o compromitere a producţiei Consiliile populare, comunale sau orăşeneşti, ca şi organizaţiile de partid, au obligaţia majoră ca în aceste zile să sprijine masiv consiliile de conducere ale cooperativelor de producţie, în vederea recoltării tuturor suprafeţelor. Cu toate că piaţa are nevoie de cartofi, contractele nu au fost oTerminarea însămînţărilor de toamnă creează posibilitatea concentrării tuturor forţelor în vederea intensificării recoltării cartofilor, porumbului şi a sfeclei de zahăr. în această direcţie se reclamă o mobilizare corespunzătoare a tuturor forţelor de care dispa de fiecare unitate agricolă din judeţul nostru. Nu ne poate satisface faptul că din culturile de cartofi nu s-a recolnorate în întregime, pe cîmp există cartofi recoltaţi şi încă netransportaţi — Dăneşti, Eliseni, lăzarea, Aiia, Sindominit şi alte unităţi. Mobilizarea tuturor mijloacelor de transport se impune ca o necesitate de prim ordin. Nu trebuie omis nici pericolul de îngheţ. Recoltatul sfeclei de zahăr, se desfășoară în (Continuare în pag. a 3-a) T. PIRLEA Recoltarea nu poate Hărnicia cooperatorilor din Dobeni s-a dovedit de nenumărate ori în acest an, prin rezultate frumoase, obţinute în campaniile agricole. Consiliul de conducere al cooperativei s-a preocupat în mod constant de încadrarea lucrărilor a porumbului aştepta a gricole în timp agrotehnic optim, ceea ce denotă o permanentă străduinţă de creştere a producţiei cerealiere la limita superioară a condiţiilor existente. Treieratul cerealelor s-a terminat la timp, contractele faţă de stat au fost onorate cu promptitudine, iar in magaziile cooperativei s-au depozitat însemnate cantităţi destinate răsplătirii muncii depuse de către cooperatori. Recoltatul cartofilor de pe cele 50 hectare, a inului - din care au livrat şi peste prevederile contractului , s-auefectuat de asemenea în timpul optim. In ziua de 13 octombrie a început recoltatul porumbului de pe cele 108 hectare. „Nu am putut începe mai repede ■— ne spunea inginer T. BISTRIŢEANU (Continuare în pag a 3-a) -----------------------------Corespondenţii ne informează: Contribuţia elevilor ... Ne scrie corespondentul nostru Hirişcău Eugen, directorul Şcolii generale nr. 3 Topliţa: „La importanta acţiune de strîngere şi depozitare a recoltei, ce se desfăşoară în aceste frumoase zile de toamnă, o însemnată contribuţie au adus şi elevii şcolii noastre". Iată exprimată în limbajul lapidar al cifrelor, enumerate de corespondentul nostru, valoarea muncii patriotice prestate de elevii şcolii , în medie. 150 de elevi au participat timp de 13 zile, ceea ce înseamnă : 14.750 ore efectuate, 5,65 ha de in cules, 4,67 ha in adunat, 1 ha cartofi culeşi şi altele. Feroviarii ia datorie „Lucrătorii Complexului C.F.R. Ciceu au dat un ajutor preţios cooperatorilor din comuna Siculeni la strîngerea recoltei de cartofi. Munca prestată de către harnicii ceferişti depăşeşte 2500 de ore, recoltînd cartofii de pe o suprafaţă de 15 ha. Acţiunea de recoltare a cartofilor continuă, urmînd ca tot cu ajutorul ceferiştilor să se mai elibereze alte 10 hectare, în această acţiune s-au evidenţiat toţi salariaţii complexului, în frunte cu şefii de unităţi", ne informează corespondentul nostru. Bors Anton._______ ! RAID HOŢII NU INTRA PE POARTĂ Zilele trecute, împreună cu căpitanul Darvas Zoltán de la Inspectoratul miliţiei judeţene, am pornit pe înserate, spre Ciucul de Sus, pentru a verifica la faţa locului grija cu care este păzit avutul obştesc, bunurile materiale ale diferitelor instituţii. Am pornit în acţiunea noastră seara tîrziu şi am continuat pînă dimineaţa, cînd... somnul e mai dulce. Se întunecase de-a binelea. Maşina înainta cu grijă pe şoseaua ce şerpuieşte printre dealuri, spre noul orăşel Bălan. Pîcla nopţii, domina văile şi înălţimile. — E cam întuneric — spunea căpitanul Darvas, misiunea va fi cam dificilă, mai ales că ariile sunt situate la marginea satelor. — Bine, bine, dar „hoţul" acum operează — îi spunem noi. Ora 11, se aproprie vertiginos. Prima „lovitură" o iniţiem împreună cu însoţitorii noştri la sediul I.E.M. Cluj, secţia Bălan, încercăm vigilenţa portarului. Mergem pe o cale ocolită şi ajungem în birouri. Aici, linişte deplină. Pe coridor ne întîlnim cu o femeie. -a Dumneavoastră pe cine căutaţi? ne întreabă ea furioasă. Pe moment nu găsim un răspuns. Prinşi cu „mita în sac“ încercăm: „...să vedeţi, ...avem ceva de rezolvat". Trecem prin birourile acestei secţii. Ne oprim la contabilitate. Pe mese, prin sertare, prin dulapurile de fier descuiate, acolo unde se păstrează cele mai importante documente, dăm peste solduri de deconturi, carnete de C.E.C., două mașini de calculat. Casa de bani nu avea sigilii. Ne plimbăm mai departe, nu voie. într-un tîrziu sosește furios portarul, anunțat de femeia care ne văzuse. — Ce căutaţi aici ? — ne întreabă el. Ne legitimăm. Mimica se schimbă. — Păi să vedeți, la poartă am fost, dar pe acolo nimeni nu a intrat. — Se poate, intervenim noi, dar „hoţii" nu vin pe la poartă ci, după cum vedeţi... Continuăm verificarea prin biroul contabilităţii, pe la serviciul planificării, în fiecare, o dezordine „ca la noi, la nimeni". Intr-unui din sertare, găsim şi cheile pentru siguranţa actelor secrete, a prospectelor geologice, diverse proiecte, manuale de uz intern. Am fost surprinşi de neglijenţa cu care se păstrează acte de aşa mare G. PICHERU (Continuare în pag. a 3-a) PĂZIŢI PAZNICII! Au terminat recoltatul sfeclei de zahăr . . .cooperativele agricole de producţie din : Atid, Cuşmed, Eliseni, Feliceni, Forţeni, Firtănuş, Lutiţa, Mărtiniş, Mujna, Odorheiu Secuiesc, Păltiniş, Petecu, Pormbenii Mari, Rugăneşti, Secuieni, Şimoneşti, Şoimuşu Mare, Ulieşi şi Văleni, iar la porumb unităţile din Forţeni şi Văleni. Cu planul pe 10 luni îndeplinit . Continuând eforturile pentru îndeplinirea planului pe acest an, colectivul de muncă al întreprinderii forestiere Topliţa şi-a îndeplinit, la 15 octombrie, planul cumulat pe 10 luni la producţia globală, marfă fabricată, marfă vîndută şi încasată, preliminînd ca pînă la finele lunii să se dea peste plan la aceşti indicatori circa 11 milioane lei. Prin aceasta angajamentul anual de a depăşi planul producţiei globale a fost îndeplinit şi depăşit cu 8,5 milioane lei S-au dat peste plan importante cantităţi de produse lemnoase: 2.300 mc. buşteni de rasinoase, 300 mc. buşteni foioase subţiri pentru lăzi, 930 mc. cherestea răşinoase, 120 mc. lăzi de fag şi altele. La obţinerea acestor realizări s-au evidenţiat colectivele de muncă din sectoarele de exploatare Capu Corbului, Topliţa, Răstoliţa, şi sectorul de industrializare din Toplița. De pe cuprinsul patriei Combinatul chimic Râmnicu Uâlcea Fabrica de Oxo-Alcooli Elevii Școlii generale din Cârța, la recoltatul cartofilor. VIZITA TOVARĂŞILOR VAL CLAUŞESCU ŞI ION GHEORGHE MAURER ÎN INDIA Bangalore — Trimişii speciali Agerpes, Nicolae Ionescu şi Ion Puţinelu, transmit: Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, împreună cu soţia, Elena Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, împreuna cu soţia, Elena Maurer, şi persoanele oficiale care îi însoţesc, au vizitat vineri dimineaţa localitatea Musore şi împrejurimile sale. Străbătând principalele artere ale oraşului, oaspeţii români au fost salutaţi cu căldură de mii de locuitori. Vestigiile trecutului se înfruntă astăzi în oraşul Musore cu numeroase construcţii moderne — mărturii ale dinamismului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele palate Lalitha Mahal sau Lokaranjan Mahal, care răsfrîng asupra oraşului o undă din strălucirea secolelor trecute, Mysore se mîndreşte cu impunătoarele edificii ale Institutului de cercetări în domeniul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expoziţii, şi cu multe alte realizări contemporane. Oprindu-se în dreptul unui magazin de artizanat, oaspeţii români au prilejul să admire îndemînarea meşterilor-artizani anonimi care, din lemn sau fildeş, din pai de orez sau frunze de palmier realizează adevărate opere de artă. Coloana maşinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre colina Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici, poiate fi văzut întregul oraş care se întinde, la poalele colinei, pe o suprafaţă de 20 km patraţi, în continuare, oaspeţii români vizitează grădina zoologică din Mysore, considerată printre cele mai mari din India. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile şi de animale sălbatice. Apoi, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, şi ceilalţi oaspeţii români părăsesc localitatea Musore, înapoindu-se la Bangalore. Şoseaua care leagă cele două localităţi străbate un peisaj încîntător, fascinant. Natura Indiei se dezvăluie privirilor în toată grandoarea ei. Vegetaţia luxuriantă alternează cu podişuri sterpe, pietroase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de păduri de palmieri. Orizontul este înlănţuit de masive muntoase golaşe, cu contururi bizare. Prezenţa omului, efortul de a smulge naturii spaţii cît mai vaste sunt atestate nu numai de suprafaţa întinsă a terenurilor cultivate întîlnite în drum, ci şi de numeroasele instalaţii moderne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. Şoseaua străbate numeroase aşezări rurale. .Locuitorii acestor sate, adunaţi pe cele două părţi ale drumului, fac o primire călduroasă oaspeţilor români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Somamath Lyer, a oferit în saloanele palatului „Raj Bhavan" din Bangalore, un dineu în cinstea preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a soţiei sale, Elena Ceauşescu La dineu au luat parte preşedintele Consiliului de Miniştri, Ion Gheorghe Maurer, cu soţia, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Cornel Burtică, ministrul comerţului exterior, Petre Tănăsie, ambasadorul României le Delhi, şi alte persoane oficiale Au participat de asemenea, primul ministru al guvernului statului Mysore, Paul Veerendra, oficialităţi ale municipalităţii din Bangalore, deputaţi, oameni de ştiinţă şi cultură, în timpul dineului, desfăşurat într-o atmosferă cordială, prietenească, preşedintele Nicolae Ceauşescu şi guvernatorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relaţiilor dintre cele două ţări, pentru prietenia dintre poporul român şi indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cînteceşi dansuri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeților români. I ANCHETĂ ECONOMICĂ .Ce aţi aplicat din I metodele prezentate la Cabinetul I pentru problemele organizării reştiinţifice a producţiei şi a muncii? Una din condiţiile fundamentale ale perfecţionării activităţii economice, ale creşterii eficienţei sale - subliniată la Congresul al X-lea al partidului — este aplicarea pe scara largă a ■ ştiinţei conducerii şi organizării moderne a producţiei şi a muncii în toate unităţile industriale. în realizarea acestui deziderat, un rol de mare însemnătate revine cabinetelor pentru problemele organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Şi dacă principala raţiune a existenţei acestor cabinete este de a contribui la creşterea eficienţei activităţii economice, această contribuţie este unitatea de măsură a eficienţei propriei activităţi- Iată sensul, conţinutul anchetei întreprinse de redacţia noastră în rîndul unor cadre cu funcţii de conducere din cîteva întreprinderi ale municipiului Odorheiu Secuiesc, în legătură cu acţiunile organizate de cabinetul municipal pentru problemele organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii şi eficienţa acestor acţiuni. Secretarul cabinetului tovarăşul Török Ernest ne informează despre principalele acţiuni organizate. Expunem pe teme ca: sarcinile cabinetelor pentru problemele organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii; principalele probleme ale organizării producţiei şi a muncii; aspecte din experienţa ţărilor avansate privind răspîndirea cunoştinţelor de conducere şi organizare; rolul comitetului de direcţie ca organ de conducere colectivă. Simpozioane: Linele urmate de filme documentare, despre: principiile noului sistem de salarizare în curs de experimentare; organizarea sistemului informaţional modern în întreprindere; conducerea producţiei, funcţiile şi mijloacele sale. Referindu-se la eficienţa activităţii, interlocutorul nostru aminteşte de o producţie globală suplimentară în valoare de multe milioane lei, alte milioane lei economii la preţul de cost, etc. Realizările amintite sunt într-adevăr, în mare parte, rezultatul acţiunilor desfăşurate în întreprinderi pe linia organizării ştiinţifice a producţiei şi a muncii. Sa încercăm însă să desprindem, pe cit este posibil, partea ce revine din aceste realizări cabinetu-lui municipal. Biroul Comitetului municipal de partid, analizind, cu puțin timp in urmă, activitatea cabinetului — dovadă a, importantei pe care o acordă acestuia — prin hotărîrea adoptată, îi cere să pună un accent, deosebit pe organizarea activităţii în aşa fel, încât să răspundă în mod direct şi nemijlocit necesităţilor producţiei, să-şi sporească contribuţia la creşterea productivităţii muncii, reducerea preţului de cost, sporirea eficienţei activităţii economice. Necesitatea acestei hotărîri a izvorît tocmai din constatarea că activitatea cabinetului, n-a răspuns în suficientă măsură cerințelor concrete ale întreprinderilor, fapt ce rezultă și Anchetă realizată de: C. STEFAN (Continuare in pag a 3-a ) A AIAAAAAAAA A A Lucrări miniere Descoperirea şi valorificarea de noi resurse de minereu este o acţiune ce se înscrie In contextul cerinţelor mereu sporite ale economiei noastre naţionale. în acest sens la mina Harghita din cadrul întreprinderii miniere din Miercurea- Ciuc, au început, lucrările de amenajări exterioare în vederea , deschiderii unei noi galerii de coastă. în prezent, se execută lucrările de amenajare a drumurilor de acces și a unei platforme la gura minei. După care, la sfîrșitul lunei acestea, se vor ataca lucrările de deschidere a noii galerii, care va fi de 100 metri sub nivelul orizonturilor în exploatare. Se apreciază ca noile rezerve de captin se estimează la 250—300 mii tone. A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A A