Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)

1970-04-01 / nr. 653

ANUL III, nr. 653 MIERCURI 1 aprilie 1970 4 pag. 30 bani Proletari din toate ţările, uniţi-vă! H­ARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN PUNEREA IN VALOARE A REZERVELOR SI POSIBILI­TĂŢILOR, RIDICAREA EFICIENTEI ECONOMICE - DIRECŢI IN CARE AM ACTIONAT CU SI O VOM TACE CU ŞI MAI MULTA HOTARlRE După cum se ştie, zile­le trecute s-a decernat colectivului nostru de muncă, steagul roşu de întreprindere fruntaşă pe ramură, în întrecerea so­cialistă pe ţară. Acest eveniment con­stituie o apreciere a e­­forturilor depuse la locu­rile de muncă de către fiecare muncitor, maistru, tehnician şi inginer din cadrul Combinatului pen­tru realizarea şi depăşi­rea planului de stat şi a angajamentelor luate în întrecerea socialistă. Ca urmare a acestui e­­fort colectiv, bilanţul ac­tivităţii de producţie, aşa cum arată realizările pe cei patru ani şi prevede­rile anului 1970, este po­zitiv. Astfel, este pe de­plin asigurată realizarea producţiei globale şi mar­fa cumulată pe întregul cincinal, marcîndu-se un ritm mediu anual de creş­tere de 13 la sută faţă de 12 la sută, prevăzut. De asemenea, la produ­sul principal, cupru în concentrat faţă de pre­vederile planului se vor da în plus 1.307 tone. în anul 1969 — an pen­tru care am obţinut înal­ta distincţie — producţia globală prezintă o reali­zare de 102,6 la sută, cea marfă de 102,3 la sută, iar producţia marfă vîn­­dută şi încasată de 100 la sută. în ceea ce pri­veşte sortimentele planu­lui de stat la cupru con­centrat, planul s-a reali­zat în proporţie de 100 la sută, iar la aur, în concentrat cupros de 116,1 la sută. S-au dat peste plan 3.381 mii lei la producţia globală şi marfă, angajamentul fiind de 2000 mii lei. La succesul amintit şi-au adus aport­ul colectivele de muncă din cadrul minei I şi II cît şi a uzinelor de preparare, , evidenţiindu-se sectoare­le minus 85 şi minus 50. Printre acestea se pot enumera brigăzile condu­se de tovarăşii Tofan A­­lexandru, Szöcs Áron, Gabără Vasile, Ignat Şte­fan, Ignat Ioan, Balogh Imre, Cănărău Constan­tin, Todoriţ Gheorghe, Botosán Alexandru, Küllő Francisc, Biró David, Co­­jocaru Gheorghe, Böjtha Domokos, Biliboc Petru şi a­ fii.­­Merită evidenţiată con­tribuţia tuturor celor 2400 de salariaţi cuprinşi în întrecerea socialistă, cele Ing. CRISTI MARIN, preşedintele consiliului de administraţie al Combinatului minier Bălan FÜLÖP ACAŢIU, preşedintele comitetului sindicatului (Continuare în pag. a 3-a) Din experienţa întreprinderilor fruntaşe întrecerea socialistă pe 1969 in Răsadnițe pentru legume timpurii, la C.A.P. Feliceni. La C.A.P. Sînsimion „UITE PORCUL... NU E PORCUL“ După ce am străbătut cele două birouri „mi­nisteriale", de la sediul Cooperativei agricole de producţie din Sînsimion, atenţi să nu-i deranjăm pe funcţionarii care frun­zăreau hîrtiile, ne-am o­­prit în biroul preşedinte­lui , Veres Beniamin. Ne-am prezentat şi m i-am arătat că, printre altele, vrem să ne interesăm şi de situaţia sectorului zootehnic. Nu s-a arătat prea bucuros de oaspeţi tovarăşul preşedinte, to­tuşi ne-a dat pe mina in­ginerului Stengel Ignat, omul cel mai indicat de a­ da explicaţii în aceasta problemă. Ni s-au oferit spre studiu dările de seamă , copii fidele ale actelor trimise Direcţiei agricole judeţene, în lu­nile ianuarie şi februarie. Am notat cifrele, am pus întrebări suplimentare şi, în final, ne-am exprimat dorinţa de a vizita cres­cătoria de porci. Din nou amabili, tovarăşii ne-au oferit un ghid, care la ie­şirea din clădire ne-a a­­postrofat prieteneşte: „Cum naiba, unde stăm mai rău vreţi să mer­geţi?" Ne-am dus totuşi, însoţiţi de „ghid" şi de brigadierul Cseke Petru, pe care l-am deranjat de­­acasă, am străbătut încă­perea crescătoriei. Pri­mul lucru care ne-a atras atenţia, a fost­ lipsa în­grijitorilor şi prezenţa murdăriei. Din explica­ţiile date de brigadier am reţinut că vina o poartă lipsa unei pante corecte de scurgere, pre­cum şi faptul că, la ora actuală, de îngrijirea ce­lor peste 140 de porci se ocupă doi tineri de 17— 18 ani. Pe lîngă faptul că aceşti băieţi sunt lipsiţi de experienţa necesară unei asemenea munci, zootehnia jude­ţului la cota posibilităţilor şi cerinţelor actuale absenţa lor de la locul de muncă denotă şi o slabă preocupare pentru sarcina ce le-a fost în­credinţată. Tot aici am întîlnit şi un alt caz demn de no­tat. Deşi mai erau doar trei ore înă la hrănirea animalelor, în bazine nu se afla nici un pic de borhot. Cităm motivele invocate de brigadier: „Şi ieri a lipsit borhotul, din cauză că sîmbătă nu s-a putut, transporta can­titatea necesară. Astăzi, din cele 24 tone de bor­hot, nu s-a transportat nimic, deoarece tractoris­tul a avut de rezolvat o problemă personală." Din discuţiile purtate cu cîţiva cooperatori, am rutinul, şi motivul numă­rului mic de purcei care au fost pro­duşi în acest an. Părerea unanimă a fost că borhotul nu conţine toate substanţele nutriti­ve necesare. Acest lucru, după părerea lor, s-ar fi putut compensa cu praf de lucerna sau de frun­ze de brad, procedeu fo­losit în anii trecuţi. Dar, din lipsa unor cuţite cu care trebuia echipată moara, procedeul a fost abandonat. Brigadierul Viragh Petru s-a mulţu­mit să declare: ,,La noi nu se pot face aceste cu­ţite." Oare chiar nu se află un atelier care să le poată executa? Dăm drep­tate lui Veres Gavril, membru în consiliul de conducere : „Aşa nu mer­ge treaba. Trebuie să pu­nem toţi umărul la mun­că. Avem multe posibili­tăţi de sporire a avutu­lui cooperativei şi a cîş­­tigului nostru, dar nu ştim să ne folosim de ele". Discutînd cu Cseke Petru despre una, despre alta, am reţinut şi alte date demne de notat şi de verificat. Faţă de totalul de 140 de porcine rapor­tat în dările de seamă C. MOLDOVEAN!) (Continuare in pag. 13-ai De pe cuprinsul patriei . Specialiştii serviciului de cercetare ştiinţifică din cadrul uzinei timişorene „Azur" au finalizat cercetările necesare fabricării unor noi produse chimice de utilitate industrială şi casnică. Astfel, a fost pusă la punct fabrica­rea unui auxiliar pentru spălarea suprafeţelor metalice, care pînă acum era adus din import. Totodată, s-a trecut la fabricarea, pentru prima oară în ţară, a detergenţilor lichizi pentru spălări universale — ţesături fine, tricotaje, lenjerie, veselă şi alte articole de menaj, aparatură medi­cală etc. In prezent, peste 60 la sută din producţia de auxiliari chimici şi de detergenţi, realizată de industria chimică timişoreană, se bazează pe rezultatele studiilor şi cercetărilor efectuate de colectivul serviciului de cerce­tare de la uzina „Azur" din Timişoara. Diversificarea producţiei de auxiliari chimici este a­­sigurat­ă la uzina „Azur" prin construcţia unei instalaţii proprii de amide, realizată de specialiştii uzinei în cola­borare cu cercetători de la ICECHIM Bucureşti. IN MAREA ÎNTRECERE A ŢARII Cu planul trimestrial îndeplinit Printre colectivele care şi-au îndeplinit înainte de termen sarcinile de plan la producţia globa­lă pe primul trimestru al anului se numără şi cei de la Unitatea de exploa­tare şi industrializare a lemnului din Odorheiu Secuiesc. Folosind din plin con­diţiile atmosferice favo­rabile, îndeosebi în sec­toarele de exploatare, forestierii odorheieni au realizat o producţie glo­bală suplimentară în va­loare de circa 1.000.000 lei. ÎNSEMNĂRI Am intrat în laboratorul vestitei ceramice din Dăneşti, copleşit de prestigiul numelui, nume care a impînzit multe ţări ale lumii. Nimic deosebit în arhitectura clădirii ca atare! în lumea extraordinarului am intrat abia atunci cînd mi-am aplecat privirile spre mîinile care frămîntau, gravau sau lustruiau lutul moale, miraculos în metamorfozele sale. Mulţi dintre cei care, trec pe la Dăneşti se simt atraşi ire­zistibil de chemările metaforei poetice, sin­gura în stare a „modela" în cuvinte meşteşu­gul acesta tulburător, meşteşug simbolic al mâinilor şi privirilor alunecînd in forme şi volume, născînd forme şi volume în carnea atît de frageda a pămîntului. Ceramica de Dăneşti este unică între surorile ei avînd la bază acelaşi material argilos! O teh­nică anume, o preparare specială, trecerea obiş-C. COSTIN (Continuare în pag. a 8-a) ISUPUNEM OPINIEI PUBLICE Am primit la redacţie o scrisoare semnată de Zait Aurelia din Tulgheş. Spicuim din cuprins : „La data de 30 decembrie, soţul meu, Zait Toader, a fost lovit în cap cu un baston de către Bloju Toader, fracturîndu-i ţeas­ta şi fiind apoi salvat de la moarte numai’printr-o operaţie migăloasă efec­tuată de medicii spitalu­lui din Tîrgu Mureş. A­­cum soţul a revenit a­­casă, dar medicii i-au re­comandat să nu facă nici un efort o foarte lungă perioadă de timp. Avînd în vedere că şi eu sunt bolnavă şi că am opt co­pii, din care şase elevi la diferite şcoli, precum şi faptul că pentru sal­varea soţului am cheltuit 3600 lei (am vîndut o va­că şi cîteva obiecte) în­­tîm­pin unele greutăţi materiale“. Am plecat pe urmele cazului, relatat şi în alte crisori ale coresponden­ţilor noştri. Mai întîi am stat de vorbă cu cîţiva martori oculari ai acci­dentului. Iată ce declară unul dintre aceștia, Botă Ioan : — Erau la restaurant, în anturaje diferite, la mese vecine. La un mo­ment dat a izbucnit cear­ta (băutura își făcea e­­fectul). Au ieșit în stra­dă unde au continuat să se insulte reciproc. La un moment dat Blaju Toader l-a izbit pe Zait cu bastonul în cap. Indiferent din ce cau­ză a izbucnit cearta, in­diferent care e mai vi­novat, fapta lui Bloju Toader e de-a dreptul re­probabilă. Aprins de bău­tură (după declaraţiile mai multor interlocutori, Bloju Toader consumă zilnic alcool) nu s-a gîn­­dit la consecinţele pe ca­re le-ar putea avea (şi le-a avut) gestul său. Or­ganele de justiţie vor şti, cu siguranţă, să-l pedep­sească aspr­u pe vinovat, dar dincolo de aceasta, rămân, consecinţele ne­faste ale accidentului. Şi totul a pornit de la un pahar în plus şi de la cîteva schimburi ne­principiale de cuvinte. Am discutat apoi cu Botă Dumitru, secretarul organizaţiei de bază din Valea Frumoasă. — Din păcate, ne-a spus, în comuna noastră se întîmplă cam des scandaluri cauzate de consumul de alcool. Sînt cîţiva cetăţeni care parcă intenţionat se îmbată pentru a provoca scan­dal. E destul să intre un restaurant pentru a crea un climat străin de prin­cipiile morale. — Sîntem informaţi că unii dintre aceştia sînt membri de partid. — într-adevăr, și e destul de regretabil. Un om ca Suceava Grigore, de pildă, se complace în­­­tr-o atitudine necores­punzătoare calităţii de­ comunist. De altfel, a fost implicat şi în cazul Blaju- Zait­— Dar dumneavoastră, biroul organizaţiei de bază, aţi pus vreodată în discuţia adunării genera­le astfel de cazuri ? Aţi propus pe cineva spre sancţionare ? — Nu. Deci se constată o sta­re de fapt, se discută în sat despre un scandal, organizaţia de bază, că­minul cultural, autorită­ţile comunei nu iau nici o măsură, trec indi­ferente pe lîngă aceste grave abateri de la nor­mele morale! Un principiu de bază al moralei socialiste so­licită acţiunea tuturor factorilor educativi din­­­tr-o colectivitate, a tregii opinii publice, în sensul anihilării abateri­lor de la normele etice, a readucerii pe drumul cel bun a indivizilor ca­re se dedau la fapte anti­sociale. Nici Zaiţ, nici Blaju şi nici Suceava Grigore nu sunt nişte înrăiţi,, nişte oameni ne­­educabili. E nevoie însă de acţiunea organizată a căminului cultural (la ca­re îşi pot aduce aportul cei aproape o sută de intelectuali ai Tulgheşu­­lui) a organizaţiilor de partid şi a organizaţiilor de masă, a tuturor auto­rităţilor comunei. Opinia publică are, în zilele noastre, rolul preponde­rent în combaterea dero­gărilor de la morala so­cialistă. Ea insă trebuie solicitată de către cei care au, conform funcţiei lor, obligaţia de a ve­ghea la respectarea le­gilor şi a normelor de convieţuire socială. V. AVRAM mJ I in • In numărul de azi: La critica făcută de ziar Moda anului 1970 „Veveriţa“ s-a pus pe fugă (pagina a II-a) Prevenirea şi combaterea incendiilor (pagina a V-a) CAROLINA REDIVIVA (pagina a IV-a) 'U I i i ­. La Uzina de auto­camioane din Bra­şov — mindrie a industriei noastre socialiste — poate că nimic nu-i mai impresionant de­cit şirul ce ţi se pare nesfîrşit, al lanţurilor transpor­toare, care încon­joară anii de fa­bricaţie, trec pe deasupra halelor şi aleilor uzinei, de­servind locuri de muncă, ateliere, secții întregi. i­i­i­i­i­i­i­i­ii I­I­i [­i­i ! FĂRĂ CARNET DE REPORTER Bacşişul O, veşnicul stimu­lent, fără de care ră­­mîi ciufulit la ifrizei, bîrfită la Coafor, igno­rat de ospătar la de­servirea următoare... etc ? De obicei, il strecu­­răm discret în mînă, ori în buzunar într-un plic. Sub formă de pa­chet îl punem pe ma­să sau îl trimitem aca­să, însoţit de un bile­ţel. Alteori sîntem a­­jutaţi, pur şi simplu restul întîrzie să ni se dea şi atunci ridicăm palma a opoziţie. Ţin să vă povestesc cum am sesizat pro­blema eternă a bacşi­şului, care — trebuie să recunoaştem — u­­neori ne supără. într-o zi m-am­ in­­tîlnit cu o cunoştinţă. M-a invitat s-o înso­ţesc la croitor. Am vă­zut cînd i s-a împa­chetat haina. — 175 lei, spusese croitorul. Cunoscuta mea a scos 200 lei în două bancnote ! Vă mulţu­mesc, restul vă apar­ţine! Pe mine m-a sur­prins gestul. Pe croi­tor deloc. Mulţumesc — spunea el — şi bancnotele au şi dis­părut. — Tu dai bacşiş, la croitorie? — am întrebat-o pe cînd am închis uşa după noi. —■ Da, a răspuns ea. îmi şi convine. Nu te mai poartă pe drum de cîteva ori. Hi lucrează mai bine, în plus e şi politicos. — O politeţe cumpăra­tă! Oare dai bacşiş şi la alimentara, la car­­ne, la mercerie, să nu vorbesc de aprozar ? ! — Cred că nu ar strica. Cel puţin m-ai­ servi cu mai multă atenfie. Şi nu mi s-ar reproşa că am cerut ceva ce veşnic lipseş­te. Sau nu mi s-ar răs­punde ca deunăzi: bucuraţi-vă că avem şi asta! Aş putea conti­nua cu medicii, şi cu coaforii... « i i i i i i i j i i § I i i i ii I. MAGYARI I ______ Ii ((SonUniate la pag. • 8-e) ________.J

Next