Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-23 / nr. 696
ANUL III, nr. 696 Sîmbătă 23 MAI 1970 , pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN IN GREAUA ÎNCERCARE, ALĂTURI CU GINDUL ŞI CU FAPTA La chemarea partidului CIVIBITUL FORESTIERILOR HARCHITENI o producţie suplimentară de 5 milioane lei faţă de angajamentul iniţial Furia apelor n-a ocolit nici unităţile Combinatului de exploatare şi industrializare a lemnului din Miercurea-Ciuc. Bilanţul de pînă acum indică pagube mari, a căror recuperare cere eforturi deosebite din partea muncitorilor forestieri, a tehnicienilor şi inginerilor combinatului. Sute de kilometri de drumuri forestiere impracticabile, din care 73 km complet distruse, au fost, de asemenea, distruse instalaţii de scos apropiat, utilaje şi mecanisme, cabane şi alte mijloace tehnice existente în păduri, în valoare de circa 2,2 milioane lei; au fost inundate hala gatere, secţia binare şi depozitul de cherestea de la U.E.I.L. Topliţa, Fabrica de cherestea, Fabrica de lăzi şi depozitul de cherestea de la U.E.I.L. Odorheiu Secuiesc, Fabrica de cherestea de la Lunca de Jos, Fabrica de mobilă din Odorheiu Secuiesc; pierderile de producţie datorate întreruperilor provocate de inundaţii se ridică la circa 6,4 milioane lei. Situaţia specială a impus măsuri speciale. Oamenii nu s-au lăsat copleşiţi de stihiile naturii, n-au intrat în panică. Cu calm, cu hotărîre şi abnegaţie, ei au acţionat ca un singur trup, o singură conştiinţă, o singură voinţă. In timpul revărsărilor au luptat să salveze instalaţiile, materialul lemnos, produsele. Pe măsura retragerii apelor, au început bătălia pentru repunerea în funcţiune a tuturor capacităţilor de producţie. Una după alta, uneori la intervale de numai cîteva ore, unităţile, sectoarele, secţiile, atelierele, şi-au reluat activitatea. De cîteva zile, toate unităţile, fără excepţie, produc cu întreaga capacitate, au atins, şi unele au depăşit, nivelul producţiei de dinaintea inundaţiei. Aşa, de pildă, Fabrica de mobilă din Odorheiu Secuiesc, deşi a stagnat trei zile din cauza inundaţiei, a realizat în primele două decade ale acestei luni o producţie globală suplimentară de 100.000 lei. Paralel cu eforturile de-a dreptul eroice de a aduce pe făgaş normal activitatea unităţilor, muncitorii, tehnicienii inginerii combinatului, români şi maghiari, şi mai strîns uniţi în aceste momente de grea încercare, manifestă o emoţionantă solidaritate cu populaţia, cu unităţile economice din judeţul nostru, şi din al C. ŞTEFAN (Continuare in pag. a 2-a) EXPRESIA EMOŢIONANTA A SOLIDARITĂŢII NOASTRE Răspunzînd vibrantului apel lansat de Consiliul Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, muncitorii, tehnicienii, inginerii, toţi salariaţii din întreprinderile industriale, şantierele de construcţii, unităţi agricole, instituţii de învăţămînt, cultură şi sanitare din judeţul nostru au hotărît să contribuie la ajutorarea sinistraţilor cu salariul pe cel puţin o zi, în fiecare lună pînă la sfîrşitul anului. Suma totală subscrisă este de 23.228.721 lei, din care 3.452.240 lei se depun incă in cursul lunii mai. Această hotărîre este încă o dovadă de fierbinte patriotism, de înaltă conştiinţă civică a oamenilor muncii din judeţul nostru, o expresie a puternicei solidarităţi cu populaţia din zonele calamitate. * Incadrîndu-se în efortul general care a mobilizat întreaga ţară, cooperativele agricole de producţie din judeţul nostru contribuie cu produse agroalimentare la sprijinirea populaţiei din judeţele sinistrate. Fină la 22 mai 1970, contribuţia lor la fondul central de ajutorare a sinistraţilor a totalizat 7,4 tone griu, 3,4 tone porumb, 10 tone orz-orzoaică, 80 tone furaje. In acelaşi timp, pentru reconstrucţia clădirilor distruse, ele au donat pînă la aceeaşi dată 78,5 mc cherestea şi 294 mc lemn de construcţie. * Contribuţia personală a ţăranilor cooperatori din judeţul nostru la ajutorarea cu alimente şi materiale de construcţii a populaţiei sinistrate totalizează pînă în prezent aproape 200 tone de cartofi, 20 tone de grîu, 14 tone de porumb, 784 kg fasole, 22.300 bucăţi ouă, 13 mc cherestea, 281 mc lemn de construcţii, 11 tone de var. I. M. A. ODORHEIU SECUIESC A întregul parc de tractoare şi maşini agricole în stare de funcţionare In vasta acţiune întreprinsă de cooperatorii din bazinul Tîrnavelor pentru înlăturarea în cel CONTUL 2000 Aflăm că, pînă ieri sea- a fost depusă la agenţiile şi filialele C.E.C., din judeţul nostru, în contul 2000, suma de 1 481.636 lei. lată sumele depuse în cîteva locali- tăţi : Topliţa 54.792 lei ; Miercurea-Ciuc 42.143 lei; Cirţa 31.455 lei ; Corunda 23.800 lei ; Gheorgheni 22.526 lei ; Sinmartin 20.606 lei ; Ditrău 24.892 lei; Tulgheş 15.176 lei. 1 CETĂŢENI, ţ DEPUNIND SUME IN CONTUL C.E.C. - 2000, ţ VENIŢI IN SPRIJINUL CELOR CE AU AVUT DE SUFERIT DE PE URMA CALAMITĂŢILOR NATU- RALE ! t mai scurt timp a pagubelor cauzate de inundaţii, tractoriştii, toţi lucrătorii I.M.A. Odorheiu Secuiesc se află în pri■mele rînduri, încă de la începutul revărsării apei lor, aceştia s-au angajat fără rezerve în lupta cu stihiile naturii, participînd efectiv la evaluarea locuitorilor şi bunurilor materiale din zonele expuse pericolului. Exemplul oferit de tractoriştii Lőrincz Dionisie, care a acţionat în Odorheiu Secuiesc, de Kovács Imre, care în timpul evacuării locuitorilor sinistraţi din Praid, a fost răsturnat cu tractorul de şuvoiul de apă, de mecanicul de întreţinere, Său Ştefan, este un M. COTFAS (Continuare în pag. a 2-a) . Muncă — ziua lumină Cooperatorii din satul Ciceu răspund la chemarea consiliului de conducere a cooperativei, participă într-un mare număr la toate lucrările agricole ce se pot efectua în aceste zile. Iată cum arăta o ştire care nu poate avea nimic senzaţional în ea. Cooperatorul îşi face doar datoria. Printr-o masivă participare la muncă numai la Ciceu se aflau pe cîmp, fie la plantatul cartofilor, combaterea buruienilor, boronitul şi grăpatul cartofilor şi întreţinerea culturilor de sfeclă de zahăr, fie la curăţatul fîneţelor naturale, peste 350 cooperatori - ei contribuie la diminuarea maximă a pierderilor provocate. Dintr-o suprafață de 100 hectare cartofi, pînă în prezent, pe 35 hectare s-a efectuat grăpatul, iar pe 10 hectare T. PÂRLEA (Continuare in pag. a 2-a) Zile de muncă încordată la Filatura de in Gheorgheni, pentru produse mai multe care să compenseze pierderile din întreprinderile calamitate. C.A.P. Porumbenii Mari. După retragerea apei, cooperatorii din brigada I. au trecut cu toate forţele la refacerea culturii cartofului Ca niciodată, dezlănţuita furie a apelor a năpădit locurile, a şters din cale case şi holde, drumuri şi bucurii, a călcat în picioare rodul strădaniilor de ani. Dar împotriva stihiilor s-au ridicat dei loviţi de urgie şi alături de ei, întreaga noastră naţiune strîns unită în gînd şi faptă. EPOPEEA DE LA KILOMETRUL 210+500 I. .In dimineaţa aceea, la Districtul de întreţinere a liniei, din Ciceu s-a primit un telefon. Pe o bună porţiune a liniei ferate Braşov — Ciceu - Războieni, între Lunca Bradului şi Răstoliţa, apele învolburate ale Mureşului au rupt terasamentul. Rostogolind stînci şi trunchiuri, torentul norilor de munte încleşta de cealaltă parte, linia. Iar, dincolo, mai de vale, Deda, Reghinul, Tg. Mureşul, izolate de restul lumii. Trebuia intervenit, în cel mai scurt timp. Nepregătiţi cu hrană şi îmbrăcăminte (dar, cine se mai gîndea atunci la acestea?! cei din echipele 13, 14, 15 şi 16 s-au îmbarcat pentru Lunca Bradului. Veniseră şi feroviarii de pe valea Ghimeşului, din Gheorgheni şi Miercurea-Ciuc. Ceea ce a urmat, e greu de cuprins în cuvinte: „Două zile şi o noapte, am stat în apă şi ploaie — ne povestește Csobot Adalbert, șeful echipei 16. Am apărat podul de la kilometrul 210+500. Am oprit stîncile prăvălite de ape, n-am lăsat să se blocheze nici o clipă podul, care altfel ar fi fost repede luat de valuri. în același timp, celelalte echipe refăceau, în aval, linia distrusă. Prin grija echipei noastre şi a lui Farkas Iuliu, s-a asigurat transportul de unelte, materiale şi alimente celor ce refăceau linia ferată. S-au făcut eforturi de care nici noi nu ne-am fi crezut în stare. Dar, linia Braşov — Ciceu - Deda a fost printre primele redate circulaţiei". UNUL CA TOŢI, ŞI TOŢI CA UNUL .. .au acţionat lucrătorii staţiei C.F.R. Ciceu, în aceste zile de grea spune şeful cumpănăr de Alexandru Mladin, staţiei. Ruperea liniei a blocat sute de vagoane, rămase imobilizate în gări. După refacere, calea ferată pe care o deservim a rămas singura ce mai făcea legătura dintre Capitală şi localităţile din centrul şi nordul Transilvaniei. Au intrat pe linia noastră cu mult mai multe trenuri de călători şi de marfă, accelerate şi trenuri internaţionale. Pînă şi trenul Timişoara — Iaşi a circulat un timp pe această linie. De pildă, ieri, la cele 17 pe linia Ciceu - Războieni se aflau 23 de trenuri, cu alte cuvinte, aproape în fiecare sta- M. FIUMON (Continuare în pag. a 2-a) LA DATORIE Tovarăşul MOLIE CERESCU în zone sinistrate şi ameninţate de inundaţii din judeţele Brăila şi Galaţi în cursul zilei de vineri, 22 mai a.c., tovarăşul Nicolae Ceauşescu, însoţit de tovarăşii Emil Bodnaraş, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Florian Dănălache, Dumitru Popescu, a făcut o vizită operativă de lucru în judeţele Brăila şi Galaţi, în care în aceste zile au loc mari acţiuni de prevenire şi combatere a inundaţiilor. Nu a trecut decît o săptămînă de la primele veşti despre inundaţiile abătute asupra unor aşezări omeneşti — sate şi oraşe — asupra unor cîmpii din Transilvania şi iată că, din nou, continuu, forţele oarbe ale naturii se abat asupra altor şi altor zone geografice, afectînd sate, ogoare mănoase şi întreprinderi din partea de răsărit a ţării. In vreme ce în localităţile greu lovite de furia revărsărilor Satu Mare, Tg. Mureş, Dej, Alba lulia, Mediaş, Sighişoara şi multe altele — oamenii muncii, răspunzînd cu un înalt simţ patriotic chemării partidului, vibrantului apel al Biroului Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, depun acum eforturi uriaşe pentru lichidarea efectelor catastrofei, pentru readucerea vieţii, a activităţii economice şi sociale pe făgaşul normal, alte localităţi şi întinse suprafeţe agricole sunt lovite de calamitate sau se află în mare pericol de a fi supuse inundaţiilor. Pe tot parcursul drumului străbătut cu elicopterul, în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Brăila, Galaţi, privirea distinge largi suprafeţe cultivate, acoperite continuu sau intermitente de ape. Chiar şi acolo unde nu s-au revărsat rîuri sau pîraie, apa provenită din marile ploi din ultimele zile bălteşte pe ogoare, în grădini, în sate. După patruzeci de minute de zbor, la orizont se văd coşurile fumegînde ale Combinatului de celuloză şi hîrtie — Chişcani, fabricile şi întreprinderile din zona industrială a Brăilei aflate în plină activitate. Aparatul de zbor se îndreaptă spre Dunăre. De la numai 100 m altitudine, fluviul apare în toată imensitatea sa, se văd apele umfla- te, pline de mîl, lingînd cheiul portului Brăila. Elicopterul se îndreaptă spre est, de-a lungul braţului Măcin, pînă în apropierea oraşului cu acelaşi nume din judeţul Tulcea. Peste tot, apele învolburate ale Dunării s-au întins în lunci din care nu se mai văd decît coroanele arborilor şi case invadate sau înconjurate pînă la prispă de ape. Şi totuşi, în acest imens teritoriu lichid, în mijlocul acestei mări miloase, există o uriaşă oază de verdeaţă, netulburată : Insula Mare a Brăilei. Situată între Vîlciu şi Albia Dunării Vechi, această insulă a apărut pe hartă în 1964. Cunoscută sub numele generic de Balta Brăilei, fosta împărăţie a apelor, cu funduri de bălţi, stufărişuri şi păduri de sălcii, a devenit în ultimii ani, datorită unor mari eforturi materiale ale statului nostru, o cimpie fertilă. O suprafaţă de peste 72.000 hectare a fost pusă la adăpostul unor diguri cu o lungime de 156 km. Lungimea canalelor principale, secundare şi terţiare, săpate cu ajutorul mijloacelor moderne, totalizează 1.400 km. In insulă au fost create 7 sisteme mari de desecare a bălţilor, cu 13 staţii de pompare. în urma desecărilor, a defrişării stufărişurilor de pe 22.395 hectare şi sălciilor de pe 17.500 hectare, suprafaţa arabilă a ajuns la 56.000 hectare. Incepînd din 1965, pe pămînturile smulse apelor s-au înfiinţat 40 de ferme agricole, care, anul trecut, de pe 37.000 hectare au obţinut în medie 5.144 kg porumb la hectar. Numai cantitatea de boabe livrată peste plan în 1969 însumează 48.236 tone. Totodată, pe teritoriul insulei au fost create ferme de animale cu o capacitate de zeci de mii de capete. Creatorii şi beneficiarii acestor pămînturi noi se află, de mai multe săptămîni, încleştaţi într-o aprigă bătălie cu furia apelor. Ei au ieşit învingători în momentele culminaţiei undei de viitură din aprilie, iar acum continuă cu tenacitate să apere acest valoros patrimoniu agricol al ţării. ...Este ora 14. Elicopterul oficial aterizează în insulă, la marginea satului Salcia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi aici de tovarăşii Mihai Gere şi Ion Stănescu, de Mihai Nicolae, primsecretar al Comitetului judeţean Brăila al P.C.R., şi de Ioan Teşu, adjunct al ministrului agriculturii şi silviculturii. In faţa unei hărţi a insulei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu este informat în amănunţime despre starea digului care apără incinta. Pînă la această oră, acest zid întărit cu pămînt şi fascine a rezistat şi rezistă în faţa viiturilor. O porţiune de 3.100 m, unde apele au ajuns la 50-60 cm de coronamentul digului, este primejduită în aceste momente. O altă zonă, in lungime de 11.000 m, unde viitura se ridică pînă la 60-70 cm de cota digului, este, de asemenea, în pericol. In aceste locuri se concentrează acum toate energiile existente în insulă. 3.800 de localnici, ajutaţi de 1.300 de ostaşi, de maşini, lacuri şi utilaje grele, 60.000 de saci de pămînt, fascine şi alte materiale de construcţie , imense forţe umane şi materiale sînt aruncate în bătălia cu apele. Printr-o contradicţie, de care numai natura este în stare, culturile de porumb de pe 35.000 hectare şi de floarea-soarelui, pe 6.000 hectare, sînt mai frumoase în acest an ca oricînd. Hotărîţi să apere cu dîrzenie această mare avuţie, locuitorii insulei nu precupeţesc nici un efort, muncind zi şi noapte, pentru ridicarea şi consolidarea digurilor aflate în pericol. Totuşi, pentru orice eventualitate, pentru a elimina orice risc, peste 30.000 de animale au fost evacuate. Este pregătită în amănunţime şi evacuarea populaţiei, în caz de nevoie. Din nou la bordul unui elicopter uşor de recunoaştere ... To(Continuare in pag. a 3-a) HRANA PĂMÎNTULUI NOSTRU ÎMPĂRŢITA INTRE FRAŢI! O vorbă din bătrîni spune că „prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte”, şi poate niciodată în anii ciţi i-a străbătut prin viaţă autorul acestor rînduri, nu am putut verifica adevărul acestor vorbe aşa cum am făcut-o în timpul din urmă cînd patria bogată a unui harnic popor, a oamenilor pămîntului de la Carpaţi şi Dunăre, oameni ai muncii români, maghiari, germani, această patrie înfloritoare a fost pusă la grea încercare de forţele oarbe ale naturii! In zilele grelei încercări, România cunoaşte peste 20.000.000 de fii, intinzîndu-şi frăţeşte braţe puternice de ajutor ... Judeţul nostru mai puţin atins de furia apelor, este în aceste clipe de cumpănă un prieten de nădejde al celor pe care viaţa, întîmplarea, i-a pus în calea puhoiului. Urmînd neabătut cuvintul partidului nostru comunist, îndemnurile secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cetăţenii judeţului Harghita fac dovada unei înalte pilde de patriotism, de umanism, de solidaritate umană cum numai în era socialismului poate fi întilnită între oameni. Oraşul Gheorgheni, pentru că de aici şi-au născut aceste slove aripile, aici inima şi gîndul reporterului şi-au intrat în vibraţie puternică alături de locuitorii meleagurilor Mureşului superior, oraşul acesta de oameni harnici contribuie cu tot sufletul întru ajutorarea C. COSTIN (Continuare in pag. a 2-a)