Informaţia Harghitei, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 653-728)
1970-05-31 / nr. 703
Pag. 2 La Universitatea muncitorească din Odorheiu Secuiesc /V Inca un de rodnică activitate In municipiul Odorheiu Secuiesc a avut loc închiderea cursurilor Universităţii muncitoreşti — moment de retrospecţie asupra rodnicei activităţi a acesteia, asupra contribuţiei mereu sporite pe care a adus-o la îmbogăţirea orizontului spiritual, la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor. În anul trecut de învăţămînt, conform tematicii stabilite de către Consiliul sindical municipal de comun acord cu cursanţii, au funcţionat trei forme de învăţămînt , cercurile România socialistă, în cadrul căruia s-au prezentat expuneri despre realizările socialismului în ţara noastră, astronomie, care a cuprins expuneri pe teme ştiinţifice şi medicină generală. Activitatea Universităţii muncitoreşti nu s-a limitat doar la prezentarea de expuneri, ci a folosit şi alte forme atractive, şi eficiente din punct de vedere instructiv. S-au prezentat în faţa cursanţilor 21 de filme documentare şi ştiinţifice. S-a organizat o excursie prin ţară, care a cuprins vizitarea marelui şantier de la Porţile de Fier, a cetăţii de foc hunedorene, şi a altor obiective industriale şi localităţi. Cursanţii au văzut la faţa locului roadele politicii de industrializare a partidului şi statului, de dezvoltare multilaterală economică şi socială a României.Acest mod de desfăşurare a activităţii a trezit mult interes în rîndul cursanţilor. Tocmai de aceea s-a înregistrat o prezenţă foarte bună la cursuri. în anul trecut de învăţămînt prezenţa s-a menţinut la aproape sută la sută. Cu ocazia festivităţii ce a avut loc, cursanţii universităţii muncitoreşti, au rostit cuvinte calde la adresa tovarăşei Báró Hajnal, de 11 ani directoare a universităţii, care a desfăşurat o muncă neobosită, pasionată pentru bunul mers al activităţii, la adresa lectorilor, dr. Gyöngyösy Ioan, dr. Dobos Francisc, Mátéfi Adalbert şi alţii, care s-au străduit şi au reuşit să realizeze expuneri interesante, atractive şi bine documentate. FOTOCRITICĂ In atenţia inginerului BURSZAN NICOLAE, directorul Fabricii de tricotaje din Miercurea-Ciuc, a întregului comitet de direcţie, a comitetului de partid , minute şi ore preţioase se irosesc datorită unor asemenea manifestări de indisciplină. In aceste condiţii, cum se vor recupera restanţele faţă de plan ? Se va recurge din nou la „restructurarea" planului ? Nu se poate spune că salariatele din fotografie s-au integrat în efortul general al oamenilor muncii, pentru realizarea cu succes a planului de stat pe acest an ! «O flw HARGHITEI CALENDAR 31 MAI 1941 Manolis Glezos a smuls steagul hitlerist de pe Acropole. 1819 S-a născut poetul Walt Whitman. 1899 S-a născut scriitorul Leonid Leonov. 8.30 Deschiderea emisiunii. 8.40 Gimnastică şi muzică. 9.00 Viaţa satului. 10.00 Matineu simfonic. 10.30 Teatru pentru copii: „Barbă-cot“ de Ion Iliescu. 12.00 De strajă patriei. 12.35 Emisiune in limba maghiară. 13.35 închiderea emisiunii de dimineaţă. 15.30 Deschiderea emisiunii de dupăamiază. 15.35 Buletin de ştiri. 15.40 El mondial ’70. Drumul parcurs pînă la turneul final din Mexic este redat în reportajul filmat „Din nou la mondiale”. 17.10 Muzică populară instrumentală. 17.40 Film serial. Oliver Twist (XI). 18.10 Magazin duminical. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.10 Film artistic. Trei camarazi. 21.50 Reportaj TV. 22.30 Canzonissima. 22.50 Telejurnalul de noapte. Sport. 23.30 închiderea emisiunii. LUNI, 1 IUNIE 17.55 Deschiderea emisiunii. Microavanpremieră. 18.00 Buletin de ştiri. 18.05 De ziua voastră — emisiune pentru copii. 19.00 Actualitatea în economie. 19.20 — 1001 de seri. Fata babei şi fata moşului. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Roman foileton. Casa Buddenbrook (I). O nouă operă de seamă se adaugă celor prezentate pînă acum de Studioul de Televiziune. Este vorba de romanul Casa Buddenbrook aparţinînd marelui scriitor german Thomas Mann (laureat al premiului Nobel pentru literatură în 1929). Scenariul Jack Pulman , regia Michael Imison. 20.50 Steaua fără nume. 21.50 Reportaj din judeţele calamitate, realizat de trimişii noştri speciali. 22.10 Rampa. 22.45 Telejurnalul de noapte. DUMINICA, 31 MAI PROGRAMUL I 13.15 Muzică uşoară. 13.30 Muzică populară. 14.00 Melodii... melodii. 14.30 Cine ştie cîştigă. 15.00 Antena tineretului. 15.55 Melodii de succes. 16.30 Drag mi-e cîntecul şi jocul. 17.00 Transmisiuni sportive. Optimile finalei Cupei României la fotbal. 19.15 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. 20.25 Melodii de pretutindeni. 21.00 Muzică de café-concert. 21.15 Teatru scurt. Vizitatorul necunoscut, de Guy Abecassis. 21.41 Solistul serii — Dean Martin. 22.00 Radiojurnal. 22.10 Panoramic sportiv. 22.30 Romanţe. 22.50 Moment poetic. Lirică românească. 23.00 Revista şlagărelor. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL II 14.05 Albumul vocilor celebre : Beniamino Gigli, Mary Garden şi Jean Athanasiu. 14.40 Recunoaşteţi interpretul ? — muzică uşoară. 15.00 Muzică populară. 15.15 Mic concert. 15.50 Agendă folclorică. 16.30 Interpreţi şi amintiri. 17.00 Almanah muzical. 18.00 Revista literară radio. 18.30 Romanţe. 18.50 Varietăţi muzicale. 20.00 Vedete ale muzicii uşoare : Nana Mouskouri, Constantin Drăghici şi Mina. 20.30 Concert Haydn. 21.13 Concert de seară. 22.30 Studioul de poezie. 22.50 Cîntă Dan Spătaru. 23.05 Săptămînile muzicale budapestane 1969. 24.00 —1.00 Simfonia concertantă pentru orgă şi orchestră de Alfred Mendelsohn. LUNI, 1 IUNIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi 7.00 Radiojurnal. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Fragmente din opera „Trei generaţii” de Sergiu Sarchizov. 11.05 Radio-Prichindel. 11.15 Suita „Iberia” de Albeniz. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Copiii lumii cîntă. 12.15 Muzică uşoară. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. 13.22 Cîntece de Radu Şerban. 13.45 Melodii populare. 14.30 Te apăr, te laud, te cint — emisiune muzicală pentru ostaşi. 15.00 Cronica muzicală. 15.15 Compozitorul săptămînii. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Cîntece populare. 16.30 Revista economică. 16.50 Drag pămînt românesc — program de cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Interpreţi de muzică populară. 18.10 Prezent şi viitor în ştiinţa agricolă. 18.30 Muzică uşoară. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Muzică de estradă. 19.45 Mici piese instrumentale. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.20 Argheziană. 20.25 Solista serii — Margareta Nicolova. 20.45 Teatru radiofonic. Premieră : Ovidiu, de Nicolae Iorga. 21.52 Muzică uşoară. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03— 5.00 Estrada nocturnă. MARŢI, 2 IUNIE PROGRAMUL I 5.05— 6.00 Muzica dimineţii. 6.05—9.30 Muzică şi actualităţi. 7.00 Radiojurnal. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Radio-şcoală. 11.05 Din veacul lui Stradivarius. 11.20 Interpreţi de muzică populară. 11.45 Sfatul medicului. Prevenirea hepatiei epidemice. 12.00 Succese ale muzicii uşoare. 12.25 Ştiinţa la zi. 12.30 Din cele mai îndrăgite melodii populare. 13.00 Radiojurnal. N MIERCUREA-CIUC — Cinematograful „Harghita” : Moll Flanders, film englez. i g= =■ : i ; a = 111111 1 — g 5 ■■■ ODORHEIU SECUIESC “’SSBbâLJSS - Ci Cinematograful „Homorod” : Ghici, cine vine la cină ?, film american. GHEORGHENI — Cinematograful „Mioriţa”: Via Mala, film german. GHEORGHENI — Cinematograful „Forestierul” : Hocheiştii, film sovietic. BORSEC — Cinematograful „Borsec”: Omul care valora miliarde, film franco-italian. BORSEC — Cinematograful „Izvorul”: Stelele din Eger, seriile I—II, film maghiar. BĂLAN — Cinematograful „Minerul”: Beru şi comisarul San Antonio, film francez. CRISTURU SECUIESC — Cinematograful „Progresul”: înţeleptul de pe muntele blestemat, film iugoslav. BĂILE TUŞNAD — Cinematograful „Oltul”: Căsătorie prin mica publicitate, film cehoslovac. CIUMANI — Cinematograful „Cultural”. Ana Karenina, seriile I—II, film sovietic. PRAID — Cinematograful „Sătesc”: Păcatul dragostei, film spaniol. DITRAU — Cinematograful „Mureşul”: Operaţiunea Leontine, film francez. GALAUTAŞ — Cinematograful „Bradul”: Omul care valora miliarde, film franco-italian. TOPLIŢA — Cinematograful „Căliman”: Atentatul de la Sarajevo, film iugoslav. CICEU — Cinematograful „Feroviarul” : Pensiune pentru holtei, film cehoslovac. VLAHIŢA ,— Cinematograful „Vlăhiţa” : Acest pămînt este al meu, film argentinian. DUMINICA, 31 MAI HARGHITEI Juristul vă răspunde COLTEA OLIMPIA - Şcoala generală din comuna Sarmaş 1. Hotărîrea Consiliului de Miniştri Nr. 175 din 18 ianuarie 1959, reglementează cumulul de funcţiuni tehnico-administrative şi de specialitate. In această hotărîre se precizează cazurile în care pot fi cumulate funcţiuni şi acestea sunt, în mod limitativ, determinate, nefiind permisă nici o extindere prin asimilare. Potrivit art. 2 din hotărîre pot fi cumulate funcţiuni de cercetare didactică, de specialitate artistică şi medicale. Cu privire la funcţiunile cu Vn normă se precizează că, în cazurile cînd, în statele de funcţiuni, unele posturi sunt prevăzute cu Vn normă, ele pot fi ocupate prin cumul. Exercitarea a două jumătăţi de normă nu constituie cumul şi deci în cadrul unităţilor unde volumul de muncă nu justifică necesitatea unei norme întregi pentru unele funcţiuni, se poate angaja un salariat care mai lucrează la o altă unitate tot cu V2 normă. Cumul există numai în situaţia cînd un angajat lucrează cu trei jumătăţi de normă. In art. 14 din aceeaşi hotărîre se precizează că, se poate dispune înlocuirea unor salariaţi care lipsesc temporar din unităţile respective, pentru motive care le dau dreptul la menţinerea postului şi nu la ocuparea cu caracter temporar a unor posturi vacante. 2. Art. 13 din Legea nr. 59/1968 precizează competenţa comisiilor de judecată în ce priveşte litigiile de muncă. In acest articol se precizează că litigiile de muncă, dacă obiectul lor are o valoare de cel mult 5.000 lei sau este neevaluabil în bani, sunt judecate de comisiile de judecată. Potrivit art. 31, preşedintele comisiei este obligat să fixeze termenul şedinţei şi să dispună chemarea părţilor şi a martorilor cînd aceştia sînt necesari soluţionării cauzei. împotriva hotărîrii comisiei de judecată, pronunţată în cauze avînd ca obiect litigii de muncă cu o valoare mai mare de 1.000 lei sau neevaluabil în bani, se poate face plîngere la judecătorie în termen de 15 zile de la pronunțare sau de la comunicare, dacă partea a lipsit la pronunțare. Plîngerea se depune la comisie, care este obligată să o înainteze judecătoriei. Hotărîriie pronunțate împotriva cărora nu s-a făcut plîngere, precum, și hotărîriie date în litigiile de muncă a căror obiect nu depășește 1.000 lei, sînt definitive. Aceste hotărîri pot fi reexaminate de comisie, după caz, la sesizarea comitetului sindicatului sau a comisiei de revizie din unele organizații socialiste, sesizări ce pot fi făcute în termen de 30 zile de la pronunțarea hotărîrii. Procurorul poate sesiza judecătoria în termen de 60 zile de la pronunţare, din oficiu sau la cererea părţii interesate, dacă apreciază că hotărîrea comisiei de judecată, dată în urma reexaminării este netemeinică sau nelegală. Hotărîrea dată de judecătorie în această situaţie este definitivă.. A. POP Frumoasa staţiune climaterică Izvoru Mureş în „Colecția electricianului” au apărut: n Un muzeu di d in plina actualitate Muzeul din Gheorgheni şi-a început un nou sezon de investigaţii în zonă. Avînd în vedere că „profilul” de bază al muzeului va fi etnografic, personalul ştiinţific se orientează cu precădere spre completarea materialului destinat expoziţiei principale. In această amplă cercetare de teren, prin care etnografia pădurii va fi desluşită in amănunt, alături de muzeu se află colectivele voluntare locale. Personalul ştiinţific al muzeului dă în aceste zile îndrumările necesare muzeografilor amatori pentru, a desfăşura o cercetare etnografică, avizată, utilă scopului de bază. Paralel cu activitatea menţionată, muzeul şi-a intensificat cercetările arhivistice, cercetări care vor îmbogăţi de asemenea profilul central al muzeului. In peisajul vieţii culturale a oraşului, muzeul este un element de primă importanţă. Emanînd din preocupările acestei valoroase cetăţi a istoriei, conferinţele, expunerile pe teme de istorie, ştiinţe naturale, geografie, etnografie au fost urmărite pretutindeni cu un viu interes de localnici. Amintim cîteva din ultimele expuneri ţinute de directorul muzeului — Tarisznyai Martin: „Din istoricul Gheorghenilor’’, „Industria şi comerţul zonei de-a lungul anilor”, „Cercetări istorice în regiunea Mureşului superior”, „Contribuţia cetăţenilor la îmbogăţirea materialelor documentare din patrimoniul muzeal”, „Ocrotirea monumentelor istorice, parte organică a ocrotirii avutului obştesc”. De fiecare dată, alături de bogăţia materialului informaţional, expunerile au oferit foarte nimerite prilejuri de educaţie cetăţenească, patriotică, în spiritul respectului pentru valorile trecutului, ca şi pentru actul în sine de edificare a monumentelor prezentului de către făuritorul dintotdeauna al istoriei — poporul. Pasionatul cercetător (l-am numit pe Tarisznyăs Martin) pregăteşte comunicarea „Tradiţii şi legende legate de zona Gheorghenilor", care va fi prezentată la sesiunea filialei Societăţii de ştiinţe filologice. Dacă mai adăugăm că muzeul are în perspectivă programată deschiderea unei expoziţii în aer liber (un decor de sticlă), ca şi vernisarea unei expoziţii de ■ arte plastice (la care vor prezenta lucrări pictorii Karácsony János şi Karancsi Sándor), avem suficiente elemente pentru a caracteriza activitatea Muzeului din Gheorgheni ca foarte rodnică. V. EMIL x ROLURI Orizontal : 1. Nefericitul prinţ al Danemarcei, figură celebră din teatrul lui Shakespeare - Personaj feminin din „O noapte furtunoasă" de I. L. Caragiale. 2. Eroina piesei „Livada cu vişini de Cehov — iubita credincioasă a lui Karl din „Hoţii" de Schiller. 3. Continuatorul politicii lui Ștefan cel Mare, personaj central din „Luceafărul" lui Delavrancea - Personaj din anturajul lui sir John Falstaff („Nevestele vesele din Windsor" de Shakespeare). 4. „Ultima...", piesă de Mihail Sebastian — ... Caţavencu, tipul activistului politic, demagog şi şantajist din piesa „O scrisoare pierdută" de I. L. Caragiale. 5. Eroina unei piese celebre, care-i poartă numele, de Torquato Tasso - Visul lui Harpagon. 6. Orășel în Filipine — Personaj celebru din teatrul lui Shakespeare. 7. Capul lui Othello I — Insectă din ordinul dipterelor — Ocnașul din drama „Năpasta" de I. L. Caragiale. 8. Una din eroinele piesei „Don Gill de ciorap verde" de Tisso de Molina-Văzduh - Culte! 9. Sfat (pop.) — Tipul intrigantului cinic, invidios și fără scrupule din „Othello" de Shakespeare. 10. „Corul . . ." operetă de Benatzky — Eroul central din piesa „Moartea unui comis-voiajor" de Arthur Miller. Vertical: 1. „Tipul avarului creat de Moliere, în sufletul căruia, setea de îmbogăţire şi avariţia domină ca pasiuni absolute". (Marx). 2. Soţia arhivarului Chirică din piesa „Omul cu mîrţoaga" de G. Ciprian — „Blajinul" lui Aurel Baranga. 3. Profesorul din „Steaua fără nume" de Mihail Sebastian - Personaj din piesa „Micii burghezi" de Gorki. 4. Lăutarul din piesa „Mireasa desculță" de Sütő András și Hajdú Zoltán - Personaj feminin din „Revizorul" de Gogol. 5. Cel „ideal" a fost imortalizat intr-o piesă de Oscar Wilde - Penele! 6. „Clipe de viaţă“... în final ! (piesă de William Saroyan) — Soţia farmacistului Leon din piesa „Omul care a văzut moartea" de Victor Eftimiu. 7. A subsemnatei — Activistul de partid din piesa „Intr-o noapte de vară" de Aurel Baranga. 8. Localitate în India - Bisa I ...de Janeiro. 9. Avînturi - Posed. 10. In primăvara vieţii — Una din cele „Trei surori" de Cehov. 11. Mania lui „Peer Gynt" din piesa lui Ibsen — Personajul central din piesa „Minerii" de Mihail Davidoglu. Cuvinte rare : GIUA, VAV, ADAM STOICA ANUL III, nr. 703 Cuvintte încrucişate PISCICOLĂ Orizontal: 1. „Peştii"... astronomici (pl). 2. Plasă de prins peşte - Peştele celor slabi din burta rechinului ! 3. Peştele apelor de munte - Articol scurt ! 4. Romancier portughez - Nelipsit din saramură. 5. „Măiestrie" şi la pescari — Face asigurări împotriva accidentelor. 6. La pupa unu! treuler I - Peşte răpitor de apă dulce, cu spinarea verzuie - Pe marginile unui mal! 7. Alt peşte răpitor de apă dulce - Prefix pentru aer. 8. Din ciortan !... şi din plătică ! - Excrescenţă dermică. 9. Peşte preparat în sos de bulion — Usturoi (trans.). 10. Mic fluviu în Con- 9° ~ Peştişor de mare de culoare argintie ... 11.... şi întrebuinţarea ce li se dă de către pescari - Produs din peşte pentru hrana unor animale. Vertical : 1. Spărtură în gheaţă pentru pescuit - Peşte răpitor din Marea Nordului, cu carnea de culoare roz foarte gustoasă. 2. Unitate de timp - Singuratică. 3. Peşti mari din Marea Neagră, preţuiţi pentru icrele şi carnea lor foarte gustoasă - Produs vegetal. 4. Plasă pentru pescuit (reg.) — Păsări răpitoare. 5. Din crap ! - Mai la o parte. 6. La cetacee I - Mreajă de prins peşti - Localitate în Egipt. 7. Plantaţie cu pomi fructiferi - „... de mare", un animal marin. 8. Din caracudă I - Ii place să se bălăcească — in marinată ! 9. Abreviaţie medicală — In tentacol ! - Lin decapitat ! 10. Delicatese pescăreşti - Peşte de rîu care poate atinge greutatea de 4-5 kg. 11. Parte a zoologiei care se ocupă cu studiul peştilor. Dicţionar : ECA ; OSO ; ATF ; ADS, N. CONSTANTINESCU