Informaţia Harghitei, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 729-806)
1970-07-01 / nr. 729
ANUL III, nr. 729 MIERCURI 1 iulie 1970 SPRE LITORALUL ÎNSORIT Acceleratul de luni seara, a dus spre litoralul Mării Negre, mai precis spre tabăra de la Costineşti, 120 de purtători ai cravatei roşii, din judeţul nostru. Prima serie din cele 4, cuprinzînd 500 pionieri, e alcătuită, din cei mai buni elevi ai şcolilor din Odorheiu Secuiesc şi localităţile din această zonă. Plecarea unui număr atît de mare de pionieri spre litoral se datoreşte înţelegerii între consiliile pionierilor şi inspectoratele de învăţâmint ale judeţelor Harghita şi Constanţa. Pe baza acestei înţelegeri, 4 serii de pionieri constănţeni vor petrece vacanţa de vară în tabăra de la Sorsec. NOI MODELE INSPIRATE DIN CREAŢIA POPULARA Cooperativa meşteşugărească „Arta Harghitei" îşi sporeşte mereu varietăţile de produse. Printre ultimele noutăţi se numără prosoape decorative, costume populare secuieşti, covoare, cuverturi cu specific local, poşete brodate cu motive populare de pe Valea Ghimeşului. Se lucrează la primele covoare persane adaptate la specificul meleagurilor harghitene. Toate aceste produse, realizate de cooperatorii „Artei Harghitei" certifică măiestria artistică, îndemînarea, priceperea, folosirea creatoare a modelelor populare româneşti şi secuieşti. PENTRU CĂMARA GOSPODINELOR Pădurile din raza judeţului Harghita sunt renumite şi bine cunoscute nu numai pentru pitorescul şi bogăţia faunei lor, dar şi pentru abundenţa fructelor. lată de ce in această parte a ţării, o dată cu deschiderea campaniei de recoltare a acestor subproduse ale pădurilor, au fost inaugurate 70 de centre pentru recoltarea, prelucrarea şi conservarea fragilor, zmeurei, ciupercilor, afinelor şi murelor. Cîteva zeci de vagoane din aceste produse vor lua drumul unităţilor de desfacere din ţară şi de peste hotare. BIBLIOTECA JUDETI.NA MIARCUHBACIU . Proletari din toate ţările, uniţi-vă! 4 pag. 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HARGHITA AL P. C. R. ŞI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Legea privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură Prevederi care stimulează creşterea producţiei agricole Proiectul de lege privind organizarea producţiei şi a muncii în agricultură, elaborat de Ministerul Agriculturii şi Silviculturii şi Consiliul Uniunii Naţionale a Cooperativelor Agricole de Producţie, aduce în faţa membrilor cooperatori, a mecanizatorilor, a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, a tuturor celor ce-şi desfăşoară activitatea în agricultură, un ansamblu de măsuri, un tablou concret şi realist al stadiului avansat în care se află agricultura din ţara noastră, stadiu care reclamă o organizare superioară a producţiei şi a muncii, in stare sa-i asigure continua dezvoltare. De o mare importanţă sunt toate prevederile cuprinse in lege, iar înfăţişarea lor sub formă de proiect are scopul ca prin sugestiile ce cu siguranță vor veni din mijlocul lucrătorilor din agricultură, să le facă mai cuprinzătoare, mai pline de miez. Desigur, oportunitatea acestei legi este incontestabilă şi pentru a dovedi aceasta, am să dau un singur exemplu: in timpul activităţii mele la Direcţia agricolă judeţeană, am constatat o diferenţiere intre cooperativele agricole de producţie in ceea ce priveşte participarea la muncă a membrilor. Există şi acum, numeroase unităţi unde cooperatorii nu se HORIA DRAGHICI şef de secţie la Direcţia agricolă judeţeană (Continuare în pag. a 3-a) TOATE FORŢELE IA EFECTUAREA NEINTIRZIATĂ A LUCRĂRILOR AGRICOLE! La C.A. P. Mărliniş SE MUNCEŞTE BINE dar de ce au rămas 40 de hectare în afara planului de reînsămînţări? Din cauza stării terenurilor agricole ale căror culturi au fost compromise în ultimul timp, reînsămînţarea a demarat destul de greoi şi ca urmare a imposibilităţii utilizării la maximum a maşinilor agricole. Dintr-o suprafaţă de 130 hectare compromise total, pînă în prezent nu s-au reînsămînţat decit 31 hectare — 8 hectare porumb pentru boabe, 10 hectare cartofi, iar în zilele de 28 şi 29 iunie, alte 13 hectare cu in pentru fuior. Despre activităţile ce vor fi depuse pe ogoare în următoarele zile, ne vorbea inginerul agronom Szabó Eugen: „în această săptămînă vom mai însămînţa 19 hectare cu in, 10 hectare cu mei şi 30 hectare cu porumb şi floarea soarelui, ca plante furajere. Toate tractoarele de care dispune T. CĂLIMAN (Continuare în pag. a 3-a) Cooperatorii din Sînpaul OBLIGĂ PĂMÎNTUL SĂ DEA MAI MULT Celor şapte inundaţii care au pustiit ogoarele cultivate ale Văii Homorodului li s-a opus, voinţa cooperatorilor, dorinţa lor de a recupera terenurile compromise. La Cooperativa agricolă de producţie din Sînpaul, planul de acţiune, stabilit pînă în cele mai mici amănunte, e în curs de realizare prin participarea unui mare număr de cooperatori, a tuturor tractoarelor aflate la secţia din localitate şi a atelajelor proprii. Astfel, cele 30 hectare cu grîu compromis se vor recolta pentru însilozare — lucrarea a început după care se va trece la însămînţarea de plante furajere. La m, reînsămînţarea celor zece hectare compromise în prima parte a lunii iunie, s-a terminat. Demn de a fi remarcată o însămînţarea, pe terenurile cu sfeclă T. PÂRLEA (Continuare in pag. a 3-a) Lumini la Vlăhiţa De pe cupreniul patriei în această perioadă de vîrf a activităţii turistice, s-au luat măsuri pentru asigurarea unor cit mai bune condiţii de transport celor veniţi la odihnă şi tratament pe litoral. Şapte trenuri cu mers de accelerat, precum şi rapidul „Tomis" fac gătura între Capitală staţiunile litoralului, asemenea, în curînd va fi pus în circulaţie expresul „Mamaia", care va parcurge distanţa Bucureşti - Mangalia Ieşire Ilustrată din Capitală „Perla Moldovei” - Slanicul Vizita Şahinşahului Iranului, Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, în ţara noastră Şahinşahul Iranului, MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR, împreună cu preşedintele Consiliului de Stat, NICOLAE CEAUŞESCU, au vizitat Craiova. Citiţi relatarea publicată în pagina a 4-a a ziarului nostru. Solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale . Republicii Socialiste România cu prilejul „Zilei învăţătorului Cu prilejul „Zilei învăţătorului", la Consiliul de Stat a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri şi ordine ale Republicii Socialiste România. Înaltele distincţii au fost înmânate de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarăşii: Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădulescu, Virgil Profin, Ilie Verdeţ, János Fazekas, Manca Mănescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum şi Miron Nicolescu, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România, Mircea Maliţa, ministrul învăţămintului. In semn de preţuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii şi educării elevilor şi studenţilor şi a contribuţiei aduse la dezvoltarea învăţământului şi culturii din patria noastră, au fost distinşi cu titlul de „Om de ştiinţă emerit al Republicii Socialiste România“ tovarăşii: Ştefan Bălan, Alexandru Climescu, Alexandru Codarcea, Miltiade Filipescu, Teodor Goma, Mendel Haimovici, Caius Iacob, Vasile Radu, Remus Răduleţ şi Attila Szabó.Altor 100 de cadre didactice le-au fost acordate titlurile de „Profesor, ”(Continuare in pag. a 2-a) Cuvintul tovarăşului muncimi seu Stimaţi tovarăşi, Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor acelora care au primit astăzi distincţii şi ordine ale Republicii Socialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a Consiliului de Stat şi a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca, in numele conducerii de partid şi de stat, să adresez felicitări cu prilejul Zilei învăţătorului, tuturor cadrelor didactice din ţara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiţie să sărbătorim această zi in fiecare an şi să facem, cu acest prilej, bilanţul activităţii desfăşurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generaţii in spiritul dragostei faţă de patrie, faţă de partid, faţă de cauza socialismului şi comunismului. Putem, intr-adevăr, să fim mulţumiţi de felul în care cadrele didactice muncesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune in toate sectoarele invăţămintului. (Continuare in pag. a 2-a) PREŢUIRE CELOR CE MODELEAZĂ VLĂSTARELE PATRIEI Cadrele didactice din judeţul nostru, alături de slujitorii catedrei din întreaga ţară, au sărbătorit ieri Ziua învăţătorului. Întruniţi în adunări festive, educatorii tinerei generaţii au trecut in revistă realizările pe ţărimul instructiv-educativ, precum şi uriaşele sarcini ce le revin din lumina documentelor Congresului al X-lea al partidului de ridicare a invăţămintului românesc pe noi trepte ale calităţii, in vederea formării unui tineret cu bogate cunoştinţe de cultură generală şi profesionale, cu o înaltă conştiinţă cetăţenească, profund devotat ţării şi partidului, idealurilor inalte ale socialismului. La festivităţile prilejuite de Ziua învăţătorului, au participat membri şi membri supleanţi ai Biroului Comitetului judeţean de partid, ai Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, conducători ai organelor locale de partid şi de stat. Referitor la desfăşurarea sărbătorii cadrelor didactice, redactorii noştri, prezenţi la festivităţi, ne relatează: Gheorgheni, in ambianţa sărbătorească a sălii de conferinţe a Liceului „Salamon Ernő" din Gheorgheni, cadrele didactice din localitate au participat la un entuziast moment festiv consacrat Zilei învăţătorului. Viaţa economică, politică, socială şi culturală cere contingente de cadre din ce în ce mai bine pregătite.’ Procesului instructiv desfăşurat la nivelul celor mai înalte principii şi rigori profesionale, trebuie să-i corespundă o solidă bază educativă formată în spiritul patriotismului şi internaţionalismului socialist. Acestea au fost coordonatele în cadrul cărora s-a desfăşurat la Gheorgheni sărbătorirea Zilei învăţătorului. La adunare a participat tovarăşul Ludovic Fazekas, prim-secretar al Comitetului judeţean de partid, preşedintele Consiliului popular judeţean. Din partea Comitetului orăşenesc de partid şi a Consiliului popular orăşenesc, sărbătoriţii au fost salutaţi de tovarăşul Jakab Emeric, secretarul comitetului orăşenesc de partid, primarul oraşului Gheorgheni, care a trecut, pe scurt, în revistă succesele obţinute pină acum de şcolile oraşului, proiectînd realizările pe fondul îndatoririlor de viitor, din ce în ce mai mari, în perspectiva făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Un grup de pionieri, păşind în sală cu drapelul pionieresc desfăşurat, au oferit cu emoţie flori membrilor prezidiului. în cuvîntul lor, profesorii Basilides Tiberiu şi Szabó Aliz, au mulţumit din toată inima pentru înalta apreciere de care se bucură munca lor. Luînd cuvîntul în încheierea adunării, tovarăşul Ludovic Fazekas a urat, în cuvinte calde, educatorilor, învăţătorilor şi profesorilor, multe succese in activitatea de viitor, sănătate şi fericire. Vorbitorul a insistat apoi asupra obligaţiilor deosebite ce revin corpului didactic în munca de ridicare avlăstarelor patriei. Propagator al cuvîntului partidului, dascălul de tip nou trebuie să fie un factor de prestigiu în frontul ideologic al partidului nostru, contribuind activ la formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste a oa-,menilor muncii. C. COSTIN (Continuare in clas. a 2.al CABANELE TURISTICE—cărți de vizită care nu ne fac cinste; -----------------------------............................................................................................................................................1 .1111 ... .11 .....III. II. .III... I Cunoaşteţi situaţia de la Chirul, Sertes şi Homorod, tovarăşi din conducerea U.J.C.C. ? Aşadar, sezonul turistic ne-a asaltat din toate părţile, cu obişnuitele excursii la munte sau la mare, cu week-end-uri, memorabile, cu staţiunile balneoclimaterice reîmprospătate, cu drumurile reparate şi cu o reclamă îmbietoare. Cetăţeanul cere, instituţiile turistice oferă. Ce, ci, cum? Sînt întrebările asupra cărora ziarul nostru revine cu regularitate. In articolul de faţă ne propunem să abordăm aspectele legate de popasul turiştilor în cîteva dintre cele mai solicitate cabane turistice ale judeţului: Brădet, Chirui, Homorod, Sertels — toate pe ruta Miercurea-Ciuc — Odorheiu Secuiesc, atît de îndrăgită şi de frecventată de iubitorii de excursii din ţară şi străinătate. CE E NOU ÎN CABANA DUMNEAVOASTRĂ? Cu această întrebare ne-am adresat, cabanierilor din Brădet, Homorod, Chirui. Din păcate, doar cabanierul Ravasz Gavril de la Brădet ne-a putut da cîteva amănunte în acest sens : parţial, cabana a fost renovată, a primit luna trecută un motor pentru asigurarea luminii electrice, a introdus noi sortimente de preparate culinare, unele cu specific local. De altfel, cabana Brădet este şi singura din celeeatru, capabilă să satisfacă gusturile turiştilor : ordine şi curăţenie în camere, în bufet, în bucătărie, solicitudine din partea personalului de deservire, ingeniozitate şi gust în pregătirea şi servirea mîncârii etc. Cabana Homorod e aceeaşi de cînd o ştim, doar la intrare zace, alături de un „Bine aţi venit" şi avizul cu sens de invitaţie : „Specialitatea casei : papricaş de ciuperci şi kürtös kalács". Transpunerea lui în practică este cu totul altă chestiune. Ce mai lipseşte cu desăvîrşire. Cu privire la cabana Chirui, care beneficiază în momentul de faţă de o abundentă reclamă de-a lungul şoselei, ne e greu să ne pronunţăm. Intr-un peisaj feeric, zace o vechitură. Nici măcar n-au fost văruite camerele , în interior te izbeşte un miros strident de şoareci şi de A. VASILE (Continuare în pag. a 3-a)